8 matches
-
sau „Dați mărfurilor numiri numai în limba voastră!”, urmate de sfatul următor:”Toate inscripțiile prăvăliilor, cât și cele de pe mărfuri, facețile numai în limba voastră, căci numai atunci îi veți birui pe străini.” Și gospodarii aveau rubrici cu sfaturi adecvate: corasla; mulgeți bine vacile; cum se dezgheață legumele și poamele; cum vindecăm arsurile de pe corp. Ce să facem ca să se ouă găinile mai mult în timpul iernii. Unele articole aveau o destinație pentru un cerc mai larg de cititori: alcoolul, foloasele treziei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și se clătește cu dînsa donița; nu este pericol ca cineva să mai ieie mana de la vacă. Se crede că de la o vacă neagră strigoaicele nu pot lua laptele. Cînd fată o vacă întîi, e bine să-i dai din corasla ei pe apă, să aibă lapte ca izvorul; apoi vii de la pîrîu cu apă și cu nisip. Vacilor care se sîngeră să li se dea piatră vînătă și ștevie, ca să le treacă. Să nu speli vasele în apa în care
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a) - a orăcăi cîrcîiac - scolopendră cîrlan - miel înțărcat cîrstnic - unealtă de pescuit cîrtiță - bubă sub gît cîșlegi - interval de timp între posturi clombă - creangă coardă - grindă cocăi (a) - a moțăi cociorvă - unealtă de scos jarul din vatră coinăcelele-cotoiului - buruiană colastră - coraslă, primul lapte muls după ce vaca/oaia a fătat colăcer - însoțitorul mirelui (rostește orația de nuntă) colțun - ciorap corn - colț costoroabă - bîrna pe care se sprijină căpriorii coșăr - coșară, îngrăditură de nuiele de adăpostit animale; pătul, hambar cot - colț crac - ramificație
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fr. brebis „oaie”, bélier „berbec” etc. Aici se înscrie și rom. miel, mia, forma lat. agnellus, la care trimit dicționarele, fiind mai apropiată de sl. agneț, jagnenok. Caș, lat. caseus, se întâlnește în profunzime cu a (se) covăsi (sl. kvas), coraslă, lat. colostra. Zer, adus de Hasdeu din lat. serum „zer”, este contestat de etimologi, întrucât, afirmă ei, nu poate fi explicată fonetic trecerea în română a formei latine (Slf., p. 327), drept care cuvântul este dat în DEX cu Et. nec
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
57 Chișinău, 57 Chișoda, 57 a chiti, 44 Chițoc, 57 cioban, 66 clacă, 131 a cleveti, 100 clop, 96 coc, 99 codru, 104 colac, 43 colibă, 52 colnic, 53 coloni, 52 contra, 46 a conține, 222 copac, 95 copoi, 95 coraslă, 134 cotlon, 109 cotlovină, 109 cotor, 195 a cotrobăi, 109 a cotropi, 195 cotruță, 195 a se covăsi, 134 crac, 104 cramă, 46 a crăpa, 56 croat, 52 a culege, 127 culme, 69 cumani, 193 a cure, 102 curat, 102
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
păstoritului la români este dată de folosirea și astăzi a cuvintelor moștenite din limba dacică: mânz, cârlan, țap, gălbează, grumăzare, balegă, baci, țarc, strungă, stână, bacă, cârlig, cață, ghioagă, lângă care se adaugă terminologia de factură romană: lapte, unt, caș, coraslă, chiag, a mulge, a strecura, dublată de autohtonele dacice: brânză, zer, zară, urdă, searbăd, dar și cuvinte slave cum sunt: jant (a jintui), jintiță și smântână. Dar și numele principalelor animale din gospodăria românilor sunt preponderent de origine latină; la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
șnapsuri, dacă i-aș pupa mâna și dac-aș ruga-o frumos, hai, tanti, cum ziceai că i-ai pizduit și-ai aruncat cu noroi la colectivizare?, ei, ar recita înjurăturile, ar scanda ca-n latină, cu trăire. „Ce grebla coraslei lor de fătați prin bălării să fi făcut, măi băiete? Ce luna, asfințitu’ și luminarea lor de borobeți? Bărbatul îmi murise și rămăsesem io, femeie singură, am pus mâna pe ce-am găsit când i-am văzut la portiță, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
miel (agnellus), berbece (vervecem), arete (arietem), capră (capra), ied (haedus), bou (bovis), vacă (vacca), vițel (vitellus), taur (taurus), cal (caballus), turmă (turma), păcurar (pecorarius), păstor (pastor), staul (stabulum), pășune (pastionem), lapte (lactis), muls (mulgere), chiag (coagulum), cașul (caseum), unt (unctum), coraslă (colostra), frupt (fructus). În agricultură: albină (albina), miere (mele), ceară (cera), fagure (favulus), păstură (pastura). Termeni cu înțeles militar: oaste (hostis), cetate (civitas), spadă (spatha), arcul (arcus), săgeată (sagitta), coif (cufea), ghioaga (clova), măciuca (matteuca). În organizarea socială și de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]