56 matches
-
răsucite-n salbă. Așa că intrat-am în gura dragonului și duși am fost spre cimitirul Vară. La poartă nu se afla nici Dumnezeu, nici un diavol, nici măcar un Cerber cu poftă de ducă, doar forsytia, glicnă, regina nopții și bougainvilliers, ciclamen corcit cu galben și mov, ca pentru niște morți cu morminte fauve. Din greșeală intrat-am în Muzeul Suprarealist al Cimitirului. Aici, o Angioletta, adică un fel de îngereasă șuie, ne-a pus să ne semnăm în registrul pentru musafiri, dar
Căutarea bunicului în Vară by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/11133_a_12458]
-
poate gândi condiția decât în termeni ludici, creând din cele două cuvinte, "evreu" și "catolică", alte două noi, "evrolic" și "catreu" (în engleză "jewholic" și "cathjew"): "Eram amândouă și nici una; un anonim evrolic, o nulitate catreu, un ghiveci, o potaie corcita. Eram - care e cuvântul ce se folosește azi? - atomizat. Da, domnilor: un adevărat amestec din Bombay." (p. 104). Istoria complicată a familiei îl apasă, subliniind suprapunerile sociale, naționale și istorice ce ii corup identitatea. Deși da numeroase detalii cu privire la strămoșii
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
Mai există însă și o rasă secundară. Pot avea semiții (turcii, asirienii, evreii) ori mongolii - aspirații comune, interese comune, grăi comun? Popoarele se ridică în locul raselor care pier. Rasă e o entitate: ceva de pură abstracție. Popoarele trăiesc: pure sau corcite, ele își impun voința. Voința unui conglomerat, care are același trecut, aceleași interese și aceleași aspirații viitoare - se numește popor.". Antropologia modernă, de astăzi, confirmă opiniile sagace ale lui Fundoianu tînărul. În august din același an 1919 într-unul din
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
care, din păcate, vrând-nevrând, devin simpatizanți ai unor astfel de evenimente triviale. Că unuia ca mine îi piere cheful să mai deschidă televizorul de frica „Breaking news-ului” contează prea puțin pentru cei care trăiesc din astfel de materiale de presă corcită. Să pui pe ecran niște titluri bombastice, izvorâte dintr-o realitate mocirlită sau inexistentă în dese situații, ca să-ți iasă jocul stupid, deși știi că nu este corect ceea ce faci, înseamnă că suferi de boala incompetenței profesionale, care adesea nu
„Breaking news” – prea mult, prea banal! [Corola-blog/BlogPost/94198_a_95490]
-
atît idiomul sever al științei cît și limbajul exuberant la artei. Și așa cum centaurul e o ființă hibridă al cărei întreg e alcătuit din două jumătăți diferite - jumătate cal și jumătate om - tot așa gînditorul modern trebuie să întruchipze ipostaza corcită a unei duble naturi spirituale: scriitor și filozof. Iar centaurii asupra cărora Ciprian Vălcan se oprește în cartea de față sunt cu precădere trei: Sloterdijk, Cioran și Nietzsche, adică exact genul de autori despre care nu prea știi bine să
Surîsul centaurului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8257_a_9582]
-
verzi, ca ai mamei lui, o creștină, se pare, a nu știu câta achiziție din haremul unui tată gras, cu dinți stricați și respirație mirositoare, pe care Musa nu l-a cunoscut niciodată. Lui, unui bastard, până la urmă, cu sânge corcit, i-l vinde Julián, tatăl copilei închise de rege într-un turn și folosite ca ultima sclavă... ...ca mama lui Musa... Da, mama la fel de absentă din amintirile lui Musa ca și tatăl... De ce? Pentru că și-a tăiat gâtul. Și-a
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
trei colțuri (sic!) ale sociologilor, pornind de la modelul liberté - egalité - fraternité, onorabilii sînt trăitori în vremea egalității. Iar vive la bagatelle e nedezmințita lor deviză. Egalitarul lui Caragiale e un hibrid, un Bubico. Fidel, și totuși crai. De rasă, dar corcit. Amic, dar secătură. Te caută la ananghie, și te lasă la aman. Lumea lui, încăpătoare, e un afront adus diferenței. E, așadar, de înțeles că școala, făcătoare, orice s-ar spune, de ierarhii, iese, din mîinile lui Caragiale, atît de
Cartea onorabililor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8853_a_10178]
-
domeniile în care perechea om-calculator a început să facă carieră: inginerie genetică, arte, religie, filozofie, ideologie, terapie medicală sau neurotehnologii. Concluzia ce reiese din capitolele volumului are alura unei profeții amare: întîlnirea omului cu computerul a dat naștere unei existențe corcite (jumătate om-jumătate calculator) al cărei destin pare să se desfășoare, dacă nu în dauna omului, atunci negreșit în direcția modificării naturii umane. Perechea om-calculator se află într-un echilibru incert, ca într-o competiție în care nu poți spune de la
Carnea digitală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8882_a_10207]
-
viclenia rațiunii", "negativitate pură", "a fi în sine" și "a fi pentru sine" - expresii fatal desuete precum "mișcarea muncitorească", "forțe de producție" "relații de producție", "reificare", "exploatare", "solidaritate socialistă", "burghezie și proletariat". Și astfel, dacă dăm la o parte zgura corcită rezultată din alăturarea silnică a unui filozof propriu-zis, Hegel, cu un ideolog agresiv și resentimentar, Marx, atunci miezul gîndirii lui Adorno își păstrează și astăzi doza de incitare. Iar dintre cărțile a căror expresie livrescă e destul de digerabilă pentru cititorul
Jocul dialectic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9247_a_10572]
-
pentru el eterna fosilizare a timpului și a spațiului intime ale unui individ. La o săptămână după înmormântarea casieriței, pe când conduceam noaptea de-a lungul perimetrului vestic al aeroportului, Vaughan viră brusc spre marginea drumului și lovi un uriaș câine corcit. Impactul cu corpul lui, ca lovitura unui ciocan capitonat, și ploaia de sticlă din momentul când acesta trecu peste acoperiș, m-au convins că vom muri într-un accident de mașină. Vaughan nici măcar n-a oprit. L-am privit cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
să-i intre în voie. Leonard Bîibîie judeca repede, fără să se înfunde în amănunte. Ceea ce-i spunea lui, Basarab Cantacuzino mai spusese și altora desigur, cu alți termeni, cu alt ton. Probabil îl făcuse să-și aleagă limbajul ăsta corcit, oricum nepotrivit cu starea lui socială dar destul de bun pentru felul în care arăta, greoi, necioplit, un fel de urs adus într-un salon de doamne, neîndemînatic, dar fericit, aspectul său, ponosit, dintr-o leafă de inspector, oricît de bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
într-un amestec pernicios. Platon e un autor hibrid a cărui operă e antologia ideilor care au existat pînă la el, meritul lui fiind acela culegător de folclor speculativ, un fel de Diogene Laertios mai talentat. Dar, în ciuda talentului, natura corcită, de amalgam al unor distincții, pe care le-a luat de la alții, e evidentă, și din acest motiv rangul lui Platon e sub treapta de valoare a presocraticilor. Mărimea exagerată pe care i-o atribuim azi vine dintr-un detaliu
Hybrisul grecesc by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3602_a_4927]
-
dorința comuniunii cu sacrul, care nu este însă - în textele Mioarei Cremene - decât un pseudonim al departelui care ia succesiv chipul bărbatului și pe cel al divinității: „Vreau degetul Tău sfânt să mă atingă / triunghiul păcătos și să îi stingă / corcita ardere: șerpar și chingă” (Înger bizantin). Autoarea definindu-se, în ceea ce lirica ei are cu adevărat autentic, ca o poetă a distanțelor spațiale, dar mai ales temporale, cu o remarcabilă știință a cantilenelor melancolice și, de aici, ca o poetă
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
fără să o fi văzut niciodată. Cobră ar fi vrut ca ea să fi fost vikinga, dar până la urmă l-am convins să se dea bătut. Nu mai conta amestecul de secole, de continente și de civilizații, atâta vreme cât poveștile noastre corcite erau crezute, iar hibridizarea lor nu părea monstruoasa, ci proaspătă și firească. Pe Emma Bovary am pus-o să fie rivala Damei cu camelii, amândouă fiind seduse de Julien Sorel. Am povestit, apoi, amorul pătimaș dintre Rimbaud și Verlaine, dar
Casa cu papusi by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/14776_a_16101]
-
Și aveți dreptate, șeful poliției chiar l-a interzis. De atunci însă, situația a fost rezolvată în mod satisfăcător, iar practicanți ai științelor paranormale cu origine rasială sănătoasă sunt încorporați în secțiunile Profesiilor Liberale din cadrul Frontului Muncitoresc German. Numai rasele corcite, evreii și țiganii, au dat un prost renume științelor paranormale. Păi, acum Führer-ul însuși apelează la un astrolog! Așa că, vedeți, lucrurile s-au dezvoltat mult de pe vremea lui Nostradamus. Vogelmann aprobă din cap și chicoti încetișor. Așadar acesta era motivul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Acasa > Impact > Istorie > ȚIGANII CORCIȚI ERAU ȚIGANI DOAR DUPĂ MAMĂ ȘI TATĂ, NU ȘI DUPĂ BUNICI. Autor: Marian Nuțu Cârpaci Publicat în: Ediția nr. 2261 din 10 martie 2017 Toate Articolele Autorului În 1776 domnitorul Moldovei, Grigore Alexandru Ghica, dădea dispoziții pentru țigani. Una dintre
ȚIGANII CORCIȚI ERAU ȚIGANI DOAR DUPĂ MAMĂ ȘI TATĂ, NU ȘI DUPĂ BUNICI. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367493_a_368822]
-
Moldovei, Grigore Alexandru Ghica, dădea dispoziții pentru țigani. Una dintre dispozițiunile domnitorului prevedea că vor fi considerați țigani (adică sclavi) în urma căsătoriilor mixte moldoveni cu țigani, doar după tată și mamă, iar nu după bunici: "Și aceste pricini ale acelor corciți se vor cerceta numai de pe tată, și de pe mamă, iar după moși și moașe, hotărâm domnia mea să nu se socotească, nici să se caute. Și întărim anaforaoa aceasta, și cu a nostră domnească, iscălitură și pecete. Ion Grigore Ghica
ȚIGANII CORCIȚI ERAU ȚIGANI DOAR DUPĂ MAMĂ ȘI TATĂ, NU ȘI DUPĂ BUNICI. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367493_a_368822]
-
țigănie, cum putem delimita juridic ideea de etnic rom? Dar pe aceea de etnic țigan? Aștept răspunsuri. Despre faptul că au fost multe alte popoare în starea de țigănie în afară de romi, citiți http://confluente.ro/marian nutu carpaci 1465315849.html Referință Bibliografică: Țiganii corciți erau țigani doar după mamă și tată, nu și după bunici. Marian Nuțu Cârpaci : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2261, Anul VII, 10 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Marian Nuțu Cârpaci : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ȚIGANII CORCIȚI ERAU ȚIGANI DOAR DUPĂ MAMĂ ȘI TATĂ, NU ȘI DUPĂ BUNICI. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367493_a_368822]
-
critifiction, ca fiind opțiunea pragmatică de a lua în serios manipularea că Istoria Românilor s-a terminat. Neașteptând nici măcar Sfârșitul Istoriei! Această adunătură de leneși, de hoți, de șmecheri, de fraieri, de nesimțiți și de urâți, de ratați genetic, de corciți făcuți la beție și de agramați îndobitociți mediatic, care e pentru nechezoli Neamul Românesc, n-are nici o șansă de a rezista globalizării. Sunteți un popor pe cale de dispariție, se delimitează ei în gând, ca sconcși mai informați, de Arca în
POSTROMÂNISMUL (1) – DESPRE COPERTA ACESTEI CĂRŢI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355330_a_356659]
-
nu de la orice dobitoc din nerodul de norod, ci chiar de la o speculație soteriologică leneșă și comodă, nefăcătoare de nimic, decât de beznă, tratându-l însă cu tupeu drept neluminat, prost, incult, laș, imoral, laolaltă cu lupii, alcoolist, tarat genetic, corcit și needucabil pe Neamul nostru cel Românesc. De aceea, se și definește uneori postromânismul ca năravul cela comod de a despera de popor. Nărav de care prea curând nu ne vom dezbăra/debarasa ca de cadavrul din debara sau ca
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
spun eu. A oprit mașina. A coborât și a deschis poarta mare a unei curți în care abia se zărea o casă la aproape 30 40 de pași departe de gard, privind aproape tot timpul către mașină. Doi câini mari, corciți, ieșiseră în întâmpinare și săreau voioși pe bărbatul care încerca să i îndepărteze fără să fie impresionat de bucuria lor. A băgat mașina în curte, a coborât să închidă porțile și a revenit parcă mai bine dispus. - Hai jos, târfulițo
CHEMAREA DESTINULUI (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355566_a_356895]
-
Acasa > Poezie > Delectare > SENTIMENTE PIERDUTE PRIN GĂRI EUDEMONICE Autor: Liviu Pirtac Publicat în: Ediția nr. 1930 din 13 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Mi-s călător pribeag pe gânduri Aspirant la mântuire Corcit mizer curtat prin rânduri De curviți în devenire. Un visător în prag de seară Rupt de sine și de moarte Un surghiunit cu o chitară Printre fătuci nebune foarte. Cuprins în dansul unor iele Ce doar iubiri în van emană
SENTIMENTE PIERDUTE PRIN GĂRI EUDEMONICE de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368939_a_370268]
-
prin metode specifice din fruntea haitei și se instalează confortabil în locul lor. Potaia despre care vorbim, provine de pe maidan și e rezultatul încrucișărilor repetate și-adesea nesănătoase, petrecute de-a lungul timpului, între potăile maidaneze, mai mult sau mai puțin corcite. Dintre toate rudele ea ajunge să se simtă, la un moment dat, superioară acestora - probabil că prin venele sale urlă rătăcită, vreo rămășiță din sângele vreunui strămoș mai rebel. Întrucât co-maidanezii săi n-o iau în seamă, aceștia cunoscând câte
POTAIA CU OCHII BULBUCAŢI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357358_a_358687]
-
ne dorim întemeierea unei familii, voi ne împingeți, prin sărăcia impusă, să ne abandonăm orice crez și țel. Țara pe care ne-o oferiți voi acum este ceea ce noi nu putem accepta și lăsa copiilor noștri. Plecați cât mai repede, corciților! Mâinile pline de pământ se curăță mai ușor decât mâinile pătate de sânge. Și NU!, NU vă vreau cămașa cu butoni, jegoasă și îmbâcsită de trădare, ci doar tricoul meu curat, care mă face să nu stau cu capul plecat
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357465_a_358794]
-
ți spun eu. A oprit mașina. A coborât și a deschis poarta mare a unei curți în care abia se zărea o casă la aproape 30-40 de pași departe de gard, privind aproape tot timpul către mașină. Doi câini mari, corciți, ieșiseră în întâmpinare și săreau voioși pe bărbatul care încerca să-i îndepărteze fără să fie impresionat de bucuria lor. A băgat mașina în curte, a coborât să închidă porțile și a revenit parcă mai bine dispus. - Hai! Jos, târfulițo
EPISODUL 3, CAP. VISE SPULBERATE, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374816_a_376145]