193 matches
-
cu pecetea infamantă a aventurilor sale amoroase". În consecință, acceptă căsătoria cu Tereza, convins că, astfel, o apără 427. Cu ajutorul relațiilor Sabinei, Tereza devine reporter-fotograf la o importantă publicație din Praga. De asemenea, îi face rost de o cățelușă, o corcitură care să-i țină companie Terezei și căreia îi pun numele de Karenin. Dar Tereza nu-și poate găsi fericirea cu aceste tertipuri ale bărbatului, pe care, totuși, le acceptă. Iubirea lor avea doar o singură coloană de sprijin: fidelitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
această zonă geografică. Domesticit În timpurile preistorice, câinele a suferit, În decursul timpului, transformări care au dus la modificarea Înfățișării lui din faza primitivă, apărând o multitudine de rase. Astăzi, aproape fiecare țară Își are rasele proprii de câini, iar corciturile sunt atât de numeroase și deosebite, Încât suntem puși de multe ori În dificultatea de a crede că toate aparțin aceleiași specii și că au aceeași origine - diversitatea naturii. Arhitecții acestei varietăți de rase și corcituri sunt oamenii, care au
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
proprii de câini, iar corciturile sunt atât de numeroase și deosebite, Încât suntem puși de multe ori În dificultatea de a crede că toate aparțin aceleiași specii și că au aceeași origine - diversitatea naturii. Arhitecții acestei varietăți de rase și corcituri sunt oamenii, care au exploatat la maxim capacitatea de adaptabilitate a speciei canis lupus. Inițial, au selecționat dintre exemplarele de câini existente pe cele care Îi ajutau mai mult În viață, cum ar fi paza personală și a bunurilor lor
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
a Însemnat cucerirea și posedarea pașnică a Întregului pământ. Vrând-nevrând, conștient sau inconștient, omul, Îmblânzitor de câini sălbatici, a Început să le Îmbunătățească aptitudinile, făcându-i tot mai utili nevoilor sale de viață. Astfel au fost create numeroase rase și corcituri din câinii primitivi, schimbându-le forma corporală, mărimea, culoarea, caracterul și aptitudinile. Inițial, au selecționat acele exemplare primitive pe care credeau că pot să le transforme pentru a le servi nevoilor de vânat, tracțiune și apoi pentru paza turmelor de
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
linie, care, de asemenea, sunt dezvoltate În cartea amintită. C. ÎNCRUCIȘAREA constă În Împerecherea dintre un mascul și o femelă care au un grad de rudenie mai mic decât media populației din care fac parte, iar produșii obținuți sunt considerați corcituri sau metiși. Metișii au un genofond mai heterogenetic decât părinții, sunt mai uniformizați decât ei. În scopul Îmbunătățirii materialului biologic canin de la crescătoriile de stat și chiar de către noii crescători particulari s-a folosit metoda Încrucișării de substituire sau de
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
se luptă pentru apărarea puilor. Reactivitatea afectivă a femelei față de pui, cât și cea agresivă față de persoanele care Încearcă s-o deposedeze de căței până la Înțărcare, de pildă, este un mecanism instinctual Înnăscut, specific oricărei rase de câini, inclusiv al corciturilor maidaneze. Reacțiile arătate, cât și hrănirea cățeilor, presupun un anumit comportament din partea cățelei, anti sau post partum, care se manifestă, de regulă, stereotipic și la anumite intervale de timp. Considerăm că tot aici este locul pentru a reitera faptul că
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
cărui bale veninoase întinează marile idealuri ale marxism-leninismului! Să nu li se mai permită să facă rău acestor fățarnici, acestor măscărici, acestor pigmei nemernici, acestor javre, acestor potăi, care îndrăznesc să-și arate colții elefantului![...]. Să terminăm odată cu aceste jalnice corcituri de vulpi și de porci, cu aceste hoituri împuțite!” Teroarea e necesară bunei funcționări a limbii de lemn care întruchipează puterea „Partidului” și capacitatea lui de a impune indivizilor un discurs situat la antipozii adevărului. Fără aportul terorii, limba de
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de 8-10 metri cu un diametru de 80-100 metri, în care au fost construite reduitul și cazemata-parapet. Era director, la data când am ajuns aici, vestitul Maromet, un țigan-turc; ajutor, un oarecare Stanciu sau Ivănică, așa-l striga Maromet, tot corcitură de țigan, de prin preajma Bucureștiului. Duba-tren ne-a adus în fața închisorii. Dumnezeu ne-a scutit de primirea solemnă cu care erau întâmpinați de obicei deținuții; nici înjurături, nici lovituri cu bâtele, cu patul armelor sau cu gârbacele. Doar escorta mută
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
în Târgu Mureș. Interviu realizat de Alin Mureșan în 30.05.2007. Transcrierea și tehnoredactarea interviului Alin Mureșan. Editarea Constantin Vasilescu. Interviul se află în AIO-IICCR, având cotele 141, 142. Spuneți-mi, pentru început, ceva despre familia dumneavoastră? Io-s corcitură, domnule. Bunicu’, după actele pe care tata spune că le-a găsit în podu’ bisericii, o fost sas de lângă Sebeș. Buna a fost get-beget româncă. Din partea lu’ mama, iar nu știu ce sunt, pentru că bunica era sârboaică, din zona Banatului, iar bunicu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
pornit de la șah. Domnul Gabor tocmai îi hărțuia o regină cu un amărât de pion, când domnul Spirescu s-a enervat: „Ce-ai, mă, udemeristule, cu Mona mea, vrei scandal în Alianță?!“. Lucrurile ar fi rămas probabil aici, dacă tot corcitura cu cap de buldog și picioare scurte nu s-ar fi încăierat, aparent fără nici un motiv, cu o potaie oportunistă, care se lipea când de o haită, când de alta, după cum se schimba dulăul-șef. De fapt, nu se schimba
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Cuza lansează o cu totul altă teorie, chipurile antropologică („antropologia constată că jidanii sunt un amestec de rase diferind Între dânsele”), pentru a explica „sterilitatea nației jidănești În domeniul culturii”. „Știința antisemitismului - scrie el cu morgă academică - arată că această corcitură [= jidanul] nu poate servi cu nimic cultura celorlalte nații, pe care numai o falsifică, denaturând caracterul ei” <endnote id="(611, p. 162)"/>. Despre evrei, care ar fi lipsiți de talent la scris („Ei nu au putut să se familiarizeze cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cantat, cristalin și melodios al vocii distinsei artiste! Nu voi uita niciodată atingerea aceea divină! Nu voi uita niciodată diafana îmbrățLșare! Nu voi uita niciodată jucăXșul ei râs! Pianul, acel „idol cu gura imensă, cu dinții rânjiți, cu picioarele scurte, corcitură între șoricar și buldog” (Milan Kundera), trona încăperea. O adiere peste clape încă răsună-n toată ființa mea. în acest an, 2012, se împlinesc 125 de ani de la nașterea marii artiste care a fost CELLA DELLAVRANCEA și 25 de ani
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
afectează doar acele valori: evocarea lui Hristos pornind de la crawl este dacă nu la limita blasfemiei "un rien frivole". Oricum, dincolo de aspectul religios, ea nu are nimic comun cu universul real al pescarilorpp. Așa cum țăranul care "admiră peisajul" este o corcitură între universul rural și "cultura de masă", un pescar preocupat de stilul de înot, de contemplarea cerului și mai ales de performanță, este o bizarerie. Dacă printre ei putem număra campioni, aceștia sunt mai curând canotori (și cantori la slujbele
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
ai un nume, nu exiști. Ea nu știe de unde să mă ia, cum să-mi spună. N-am un nume, dar mă simt foarte bine așa. Condiția asta de rătăcit e pe undeva mai interesantă. Chiar fraza mea e o corcitură neologistico-golănească. Am, de când mă știu, plete, un alt amestec considerat în multe culturi drept impur. Poate de-asta aveam probleme în școală cu profii care mă puneau să mă tund. Sunt bezmetic, buimac, stări liminale, iar buimăceala, indeterminarea mea iau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
multe lucruri bune. „La lemne“. Teritoriul nostru. Aici am purtat discuții filosofice. Pif, mai ales, n-are decât probleme filosofice majore, nu flecuștețe. Că i s-au rupt nădragii e doar o chestie colaterală. Important e că toți suntem niște corcituri. Ce-i aia autohton în București. De ce sunt bucureștenii jigodii. Concluzia fusese că în mare parte bucureșteni veritabili nu există. Doar venetici alogeni, care n-au o viață personală. Singurele lor contacte umane se întâmplă la serviciu. Serviciul, singura legătură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
mea a fost una hibridă, între consternare și curiozitate. Am dus muncă de lămurire, am luat pulsul satului. Consternare, pentru că nu mă așteptam la așa reacție disproporționată la împunsăturile nevinovate și benigne din carte. Am scris că băneștenii sunt niște corcituri. Pentru că muncesc în Câmpina oraș aflat la patru kilometri distanță, apoi, întorși acasă, își lucrează pământul. Nu foloseam un discurs evaluativ, ci unul descriptiv, dar informația în sine jignea. Am spus despre scara din magazin că, fiind spiralată, seamănă cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
singură cam face greșeli gramaticale. Dacă nu mai obișnuiește să vorbească cu nimeni... Fata o mai corectează când vine pe la ea. Și asta o ajută, nu are de ce să se supere. Cică asta e, ăștia suntem toți în sat, niște corcituri. La ea odată a venit fata de la București fără bărbat. Imediat s-a zvonit că s-au despărțit, c-o să rămână fată bătrână. - Asta înseamnă să trăiești la țară. Dar îți stă mintea în loc ce pot să scornească. Eram la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
fără nici cea mai mică șansă de apărare. Ajută-mă, Doamne! Amin. În clasă era o liniște înghețată și tulbure, asemenea primei zile din "Facerea", când "pământul era netocmit și gol", neexistând încă pe suprafața lui nici un exemplar din această corcitură hibridă, monstruoasă și bestială, cunoscută îndeobște sub denumirea empirică de "Om". Doamna dirigintă, deportată, studentă în anul al cincilea la medicină, a sesizat situația îngrozitoare în care mă aflam. Tremura carnea pe mine de rușine; începusem să mă bâțâi, zgâlțâit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
L-am luat înainte de 1989 și a trăit destul de mult și după. R.P. Erau câini de rasă? A.R. Da. Robin era brac, iar Smart era - cum îi zice? - zaidenpinch. R.P. Și Daisy? A.R. Daisy era un fel de corcitură, dar tare dulce. „Talentul ți se așază pur și simplu pe cap“ R.P. Țineți-vă bine, mai fac o schimbare de registru. Chiar dacă dialogul nostru se ocupă de omul Antoaneta Ralian, ar fi nepoliticos să-l trecem complet sub tăcere
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
îi munteancă, după străbunicul Mircea Basarab, și, moldovancă Mușatină, după bunica sa Elencuța, mezina bunicului meu, Alexandru cel Bun... De fapt, și Mușatinii, Basarabii avem aceeași rădăcină, ne tragem obârșia din cnejii transilvăneni ai Maramureșului. Suntem, cum s-ar zice, corcituri de moldo-munteano-transilvăneni. Sinteză a neamului românesc, cum s-ar zice, constată Țamblac. Ne-a dezbinat vitregia istoriei. Bunicii noștri, Alexandru și Mircea, s-au avut ca frații. Din păcate, nu la fel au făcut fii și nepoții lor. După cum vezi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
făgăduit "turcește"! nu se lasă mai prejos Duma. Un trădător! Când te gândești că Măria ta l-ai ridicat în Scaun... Și cât sânge moldovenesc și muntenesc a curs pentru aiasta, socotește sever Stanciu. Aiasta-i recunoștința omenească, filozofează Vlaicu. Corcitură, mormăie Ștefan printre dinți. Am crezut că-n vinele lui curge un strop din sângele Basarabilor... Am sperat să stăm împreună la Dunăre stavilă păgânătății... E greu cu iataganul la beregată. Vai de capul lor, îi căinează Vlaicu. Toți domnii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
târziu) se pescuiește cu undicioară cu plută având ca nadă una sau două boabe de icre de Manciuria în cârlig. Ca la baltă. Numai nada e deosebită. Pescarii amatori prind destul de puțin. După cât se vede păstrăvul de aici e o corcitură de curcubeu cu păstrăv cu puncte roșii. Am încercat cu nălucă nu merge. Cu muscă, nici atât. Poate în august să dea la instrumente fine cu mulinet fix. Ne hotărâm să pescuim cu vergi de bambu. Dacă nu vine muntele la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
blamat pentru că a cumpărat scump un câine. „Doi mii lei una scârba de javra!” se indignează „Fraila”. În ceea ce privește rasa, autorii români nu-i dau mare importanță. Este de presupus că avem de-a face, în literatura noastră, mai mult cu corcituri care, pentru orice iubitor de animale, au farmecul lor. Personajele lui Ionel Teodoreanu creșteau însă la Medeleni un... baset cu numele excentric Patapum, alături de un „maidanez” numit Ali. Când au câini de rasă, nu le găsesc pereche de soi și
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Shintetokeras, în stânga, Kuranyokeras. Ambele specii aveau câte trei coarne, dar unul era de sine stătător.“ I-am luat cartea din mână și m-am uitat la fotografii. Am constatat că specia Shintetokeras era mică de statură și semăna cu o corcitură de cal cu cerb. Pe cap avea două coarne ca de taur, iar din vârful nasului pornea un corn sub formă de Y. Specia Kuranyokeras avea fața mai rotundă, pe cap două coarne ca de cerb și încă unul, foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
o bancă de date despre oponenții săi actualizată permanent, Vadim nu duce niciodată lipsă la capitolul ironie grosieră. În 1999 un cotidian bucureștean a republicat o parte dintre cele mai vehemente atacuri ale lui Vadim împotriva rivalilor săi politici: «... O corcitură între un castor și un curcan ... un nătâng fără rușine»; «merită internat într-un azil de nebuni »; «... bea ca porcu și își bate nevasta și copiii până le țâșnește sângele»; «... Cel mai mare bandit din România secolului douăzeci este evreul
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]