195 matches
-
spune O. Wilde, ,artistul este în deplin acord cu el însuși", se conservă în sinea textului. Gâlceava între personaje și în subiacent, prin reflex, raportul comentatorilor cu autorul, atinge culminația la finele Cântecului XI, penultimul. în cele din urmă sextine, Corcodel intră în conflict cu Ciuciu. Primul aruncă scânteia propunerii de a-și alege și ei preoți care să-i ajute să se lepede de nebunie. Ciuciu îl acuză că grăiește fleacuri, se aprinde și critică moravurile cinului preoțesc. întrebarea lui
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
Vasilică 2014" înainte de a se naște. Acum îi zice altfel. "Îl știți pe "Vasilică 2014". Mă rog, are alt nume acum. Nu i-am zis până acum pe nume. NU l-a deranjat, adică VLAD. Mă rog. Eu îi zic Corcodel", a spus Mircea Badea, duminică seară, în emisiunea pe care o realizează la Antena 3, "În gura presei". La ieșirea din maternitatea unde a născut, Carmen Brumă, mama băiețelului lui Mircea Badea a anunțat ce nume a fost ales pentru
Mircea Badea nu îi spune pe nume lui "Vasilică 2014": Nu l-a deranjat by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/25107_a_26432]
-
pe parcursul celor 8 ani care ne pusese la fiecare câte o poreclă, căci când Duci Pârvu, șeful clasei-excelent elev și eminent profesor doctor cardiolog-ne striga numele din catalog, fiecare răspundea cu porecla: „Bibanul”, „Tremurici”, „Dop”, „Hăitiș"... Păcat că „Țamblac”, „Corcodel”, „Căcâcea”, „Băiatul Popii” și atâția alții rebotezați de Șefu nu mai puteau răspunde la apel. Dop, și cred că și Tică Perovici au propus că ar fi bine ca cineva dintre noi care are mai mult timp liber să aștearnă
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdorteanu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_242]
-
Parcul natural Lunca Mureșului loc de cuibărit și de pasaj, aproape toate fiind cuprinse în anexele Convenției de la Berna ca specii ocrotite; acvila țipătoare mică, cormoran mare, stârc de noapte, precum și efective mari de stârci cenușii, pescăruși răzâtori, stârcul și corcodelul mic, prigorii, cea mai mare colonie de lăstuni de mal de pe întregul curs al râului. Dintre mamifere se remarcă vidra, dar și un număr mare de cerb carpatin, lopătar, căprior, mistreț.
Agenda2003-20-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281028_a_282357]
-
maluri (județele Arad și Timiș), unde își au loc de cuibărire și pasaj peste 200 de specii de păsări, multe aflate sub un regim strict de supraveghere internațională, între care: acvila țipătoare mică, stârcul de noapte, cormoranul mare, pescărușii râzători, corcodelul mic, stârcul pitic, lăstunul de mal etc. Astfel se explică suportul financiar (2,67 milioane de euro) pe care Direcția Silvică Arad l-a obținut de la Comisia Europeană, prin Programul PHARE, pentru înființarea Parcului Natural Lunca Mureșului, în scopul protejării
Agenda2003-13-03-4 () [Corola-journal/Journalistic/280838_a_282167]
-
tandru iubitele când se lasă înserarea Au făcut din acest loc mirific un amplu sactuar Aici viața își urmează firul, cunoscând eliberarea. Pelicanii- în cârduri se iau la-ntrecere înotând Ei sunt campionii deltei, dar și pescarii sanitari Iar scufundacii - corcodei și furtunari - meditând Așteaptă cu stârcii răbdători să treacă bărcile mari. O! țară dragă, meleag natal, Fluviu iubit Păsări călătoare, Cale Lactete cu toți sorii Anotimpuri minunate, Timpul ce curge grăbit Cadouri dumnezeiești pentru noi, muritorii! Ce trist că oamenii
FLUVIUL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383768_a_385097]
-
României în perioada 1900-2021 și care sunt amintite pe această listă se califică pe lista speciilor prioritare dacă pot fi reintroduse prin programe speciale de reintroducere. Cele 95 de specii din care este alcătuită lista speciilor prioritare pentru conservare sunt: corcodelul cu gât roşu ( Podiceps grisegena ), corcodelul cu gât negru ( Podiceps nigricollis ), ielcovanul ( Puffinus yelkouan ), cormoranul mic ( Microcarbo pygmaeus ), pelicanul comun ( Pelecanus onocrotalus ), pelicanul creţ ( Pelecanus crispus ), stârcul pitic ( Ixobrychus minutus ), stârcul de cireadă ( Bubulcus ibis ), barza neagră ( Ciconia nigra ), țigănuşul
LISTA din 26 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258555]
-
sunt amintite pe această listă se califică pe lista speciilor prioritare dacă pot fi reintroduse prin programe speciale de reintroducere. Cele 95 de specii din care este alcătuită lista speciilor prioritare pentru conservare sunt: corcodelul cu gât roşu ( Podiceps grisegena ), corcodelul cu gât negru ( Podiceps nigricollis ), ielcovanul ( Puffinus yelkouan ), cormoranul mic ( Microcarbo pygmaeus ), pelicanul comun ( Pelecanus onocrotalus ), pelicanul creţ ( Pelecanus crispus ), stârcul pitic ( Ixobrychus minutus ), stârcul de cireadă ( Bubulcus ibis ), barza neagră ( Ciconia nigra ), țigănuşul ( Plegadis falcinellus ), lopătarul ( Platalea leucorodia ), lebăda
LISTA din 26 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258555]
-
octombrie la 31 decembrie; - prepelițe și cîrstei, de la 15 august la 30 noiembrie; - turturele, porumbei sălbatici, sturzi, grauri, cocoșari, guguștiuci, de la 1 august la 31 martie; - cocori, de la 15 august la 30 aprilie; - gîște și rate sălbatice, lișițe, cormorani, fierastrasi, corcodei, cufundari, fundaci, găinuși de baltă, culici și țigănuși, de la 15 august la 15 martie; - sitari, fluerari, duble, becaține și nagîți, de la 1 septembrie la 30 aprilie; c) specii la care vînătoarea este interzisă: zimbri, elani, nutrii, veverițe, acvile, pelicani, lebede
LEGE Nr. 26 din 5 noiembrie 1976 privind economia vinatului şi vînătoarea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106459_a_107788]
-
iepurele de vizuina Jderul Lupul Marmota Mistrețul Muflonul Nevăstuica Nurca Nutria Pisică sălbatică Rîsul Șacalul Ursul Veverița Vidra Viezurele Vulpea Zimbrul B. Păsări Acvila Becațina Barza Bufnita Călifarul Cirsteiul Cioară Ciuful Cocorul Cocoșarul Cocosul de munte Cocosul de mesteacăn Corbul Corcodelul Cormoranul Coțofana Cucuveaua Cufundarul Culicul Dropia Dublă Egreta Fazanul Fierastrasul Fluerarul Fundacul Găinușa de baltă Gaița Gîsca sălbatică Graurul Guguștiucul Huhurezul Ierunca Lebădă Lișița Lopătarul Nagîțul Pelicanul Porumbelul sălbatic Potîrnichea Prepelița Rata sălbatică Sitarul Spîrcaciul Stîrcul Sturzul Șoimul Șorecarul Turturica
LEGE Nr. 26 din 5 noiembrie 1976 privind economia vinatului şi vînătoarea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106459_a_107788]
-
merită s-o ție în mână, nu înainte de a curăța (Puterea!) de jegul, de lacrimile, de scuipăturile, vomisurile, precum și celelalte abjecte maculări... Să nu se creadă însă că Parpanghel este un bleg și un naiv, ca toți idealiștii... Că vine Corcodel, adică, la el cu a sa noduroasă măciucă și că-l silește să treacă de partea prostimii, a lăeților și goleților... Nu, să nu vă înșelați... Atacat, Parpanghel va reacționa cu toată forța, fiind în legitimă apărare, și îi va
Caftane si cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10158_a_11483]
-
el cu a sa noduroasă măciucă și că-l silește să treacă de partea prostimii, a lăeților și goleților... Nu, să nu vă înșelați... Atacat, Parpanghel va reacționa cu toată forța, fiind în legitimă apărare, și îi va zdrobi lui Corcodel țeasta cu buzduganul de aramă... Riposta va fi tot atât de năpraznică, pe cât fusese mai înainte... până atunci... reținerea distinsei alianțe... Sfiosul Parpanghel?... Asta zicând, sare cu iuțime Și întorcând sabia vitejește Unde-i cea mai deasă golățime, Acolo, dă, taie și
Caftane si cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10158_a_11483]
-
voi desvolbi: Doarme ca noi pă dungă, pă spate Sau cum vrea, până să face zi, Apoi sculându-se bea și mănâncă... Și mai rezolvă și el acolo niște cereri... Gogul îl aprobă cu entuziasm. Suflăînvânt însă, democrat, se opune. Corcodel ia și el partea ordinii și muncii. El merge și mai departe și propune să aibă și țiganii patriarhii, vlădicii, popii lor, să-i boteze, precum și călugări, având de lume greață... Și nu se știe ce ar mai fi propus
Caftane și cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10176_a_11501]
-
ia și el partea ordinii și muncii. El merge și mai departe și propune să aibă și țiganii patriarhii, vlădicii, popii lor, să-i boteze, precum și călugări, având de lume greață... Și nu se știe ce ar mai fi propus Corcodel în avântul lui, dacă nu se amesteca și Cucu, care respinge cu dârzenie ideea de a avea și țiganii fețe bisericești. Căci: ...cu o mână te blagoslovesc, cu alta de averi te jecuiesc. Onochefalos este de perfect acord. Intervine Mustrul
Caftane și cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10176_a_11501]
-
este în închisoare (condamnat pentru omor), mama (de numai 26 de ani) este cea care a murit în accident. Sunt crescuți acum de bunici. Pentru a-i cunoaște și a-i ferici măcar puțin va trebui să mergem până în satul Corcodel, din comuna Grajduri, la peste 30 de km de Iași. În tot acest demers ne sprijină și primarul comunei Scânteia, Sacaleanu Fanica, cu care a vorbit azi dimineață Iulia la telefon. Familia Alecsa își crește cei doi nepoți, după moartea
Campanie umanitara: "Globuri cu suflet" [Corola-blog/BlogPost/95061_a_96353]
-
Ardelean Gheorghe, 73 ani l Țon Aurel, 77 ani l Caza Marioara, 66 ani l Buga Catarina, 74 ani l Tihoiu Emilia, 46 ani l Belovai Francisc, 63 ani l Mihoc Viorel, 51 ani l SzerencI Rozalia, 74 ani l Corcodel Elena, 70 ani l Pavel Ioan, 83 ani l Csatlos Elisaveta, 72 ani l David Petru, 56 ani l Popovici Elena, 2 luni l Albota Ana, 82 ani l Ungureanu Marinela, 50 ani l Wallter Ioan, 57 ani l Codruță
Agenda2005-29-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/283958_a_285287]
-
cruntă în curând, căci totul se întâmplă cu voia noastră, nu ieșim în stradă, nu suntem uniți pentru interesele țării, stăm doar pe telefoane să bârfim ce dracu mai face vecina sau ce chiloți mai poartă tanti Veta, soacra lui Corcodel. Domnilor medici și mult stimatelor asistente bârfitoare, schimbați-vă atitudinea în bine și iubire față de pacienți, căci în curând oricum nu veți mai avea pacienți, tot mai mulți români murind răpusi de cancer și alte epidemii create artificial sau mental
VIOLUL ŞI DEMOCRAŢIA de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350271_a_351600]
-
verișoare) sau necăsătoriți (cei de sex masculin). Fenomenul dispariției unor nume de fa- milie dintr-o comunitate este cunoscut în isto- rie. Astfel, de-a lungul timpului, multe nume vechi din Greblești, între care mai cunoscute sunt Arsenescu, Bodițu, Chirigescu, Corcodel, Curițiu, Herișescu, Pârcălabu, Plăieșu, au dis- părut. Ultimul Chirigescu a decedat prin anii ’60. Stan Chirigescu, zis și Stan Păpușă, dar și Stan Șofâlcă, nu a avut copii. Tatăl lui se nu- mea tot Stan Chirigescu și a fost cel
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
rost de bani ca să continue, cum se dezvoltă ideea mai departe? Nu am dori un proiect care să depindă sută la sută de sprijinul nostru, pentru că înseamnă că nu este unul sustenabil. Avem exemplul unui domn din Lupșa Mare, Mihai Corcodel. Cu o finanțare de la noi a renovat un fost cămin cultural în paragină. El a plecat de la o reticență extraordinară a oamenilor din localitate. A apelat la ajutorul preotului din sat și încet-încet, cu perseverență, a convins un om să
Miracolul de la etajul 8, într-un spital făcut în 1968, unde „se moare cu zile”: voluntarii reconstruiesc integral secția de terapie intensivă nou născuți () [Corola-blog/BlogPost/339226_a_340555]
-
cineva îi vede, le cunoaște problemele, investește niște bani într-un program înseamnă mult pentru ei. Le dai încredere oamenilor de acolo că lucrurile se pot schimba în bine și ei evoluează. Avem exemplul unui domn din Lupșa Mare, Mihai Corcodel. Cu o finanțare de la noi a renovat un fost cămin cultural în paragină. El a plecat de la o reticență extraordinară a oamenilor din localitate. De ce să fac, ăia nu fac, de ce să fac eu? A apelat la ajutorul preotului din
Miracolul de la etajul 8, într-un spital făcut în 1968, unde „se moare cu zile”: voluntarii reconstruiesc integral secția de terapie intensivă nou născuți () [Corola-blog/BlogPost/339226_a_340555]
-
Publicată inițial cu numele de Corcodel, născută la 25 iulie 1952, în orașul Huși, județul Vaslui, Ana Anton este o poeta de origine română. Debutează la Radio Iași în 1963 citind propriile creații. Anii 1967-1968 aduc bucuria primelor publicații în revistele școlare din Huși și în
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de ANA ANTON în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375102_a_376431]
-
Ana Anton și Valentina Teclici, Editura Oscar Prinț, București, 2011. Inițiativa proiectului se datoreaza Valentinei ca semn al prieteniei ce le leagă încă din copilărie. Florilegiu Liric Vasluian, antologie, Editura Sfera, Bârlad, 2015. *** Ana Anton, originally published under the name Corcodel, born on the 25th of July 1952 în Huși, Vaslui County, is a Romanian poet. She made her debut at Radio Iași în 1963 by reading her own work. The years 1967-1968 brought her the joy of her first publications
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de ANA ANTON în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375102_a_376431]
-
arendarea barătcilor de pe teritoriul Casei proprietății. * Năzuințe Năzuințe, revistă literară, științifică, era la al 5-6-lea număr în februarie 1971 (anul III de activitate) și apărea la Liceul „Mihail Kogălniceanu" din Vaslui, cu tipărire la Bârlad. Publicau poezie Valentina Teclici, Anișoara Corcodel și Georgeta Țurcanu, alăturându-li-se profesorii lor: Șt. Bujoreanu, dr. Aurel Schroter, H. Steinberg, Mihai Cărăușu, Emilia Mihăilescu ș.a. Revista avea organizat și susținea un concurs de creație literară. Avea preocupări susținute pentru creația științifică. * Onoare și patrie Onoare
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
revistei “Zorile”, scris de prof. Mihai Ciobanu, directorul liceului. Din comitetul de redacție făceau parte prof.Mihai Ciobanu, redactor șef, prof. Ana Olah, secretar de redacție, prof. Ștefan Bujoreanu, prof. Balan Mihai și elevii Ralea Mihai, Toma Cosma, Hodoș Maria, Corcodel Ana, Bujoreanu Elena. În 1968 comitetul de redacție al revistei “Zorile” era 445 format din elevii Mihai F. Ralea - redactor șef, Florea Georgeta, redactor-șef adjunct, Toma Carmen, secretar general de redacție, Asiminei Vasile și Popa Mihai membrii. Profesor sprijinitor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
scriitor în același timp, „cu zisa și învățătura“ părinților. Cel de-al doilea act poartă iscălitura a opt martori. Primii trei - Lazăr Găvan, Radu Găvan și Cârstea Găvan - sunt frații socru lui mic, ceilalți sunt trei vecini din sat - Radu Corcodel, Radu Trocariu și Dumitru Găvan. Străini de sat sunt numai Stan Pupăză din Vineți și diaconul Dumitru Lupu din Vața. Și într-un caz, și în celălalt, părinții își pun numele în document, în calitate de emitenți ai actului. Astfel, tatăl Dumitrei
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]