31 matches
-
Fragaria x. ananassa Duch. Inflorescența: poziția relativă față de foliaj: - mai jos - la același nivel - mai sus Fructul: mărimea: - foarte mic - mic - mediu - mare - foarte mare Fructul: formă predominantă: (cea mai frecventă) - reniform - aplatizat - globulos - conic - bi-conic - aproape cilindric - cuneiform - ovoid - cordiform Fructul: culoarea: - galben deschis - oranj deschis - oranj - oranj-roșu - roșu - purpuriu - purpuriu închis Dată maturării (50 % din plante au fructe mature - coapte) - foarte timpurie - timpurie - medie - târzie - foarte târzie Tipul de fructificare: - neremontant - parțial remontant - complet remontant 4. Juglans regia L.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175124_a_176453]
-
raze și 17 (mai rar 16) raze ramificate. Linia laterală este completă și dreaptă, toți solzii sunt cicloizi, dar solzii de pe linia laterală și de pe alte parți la unele specii, sunt în mod caracteristic zimțați sau în formă de inimă (cordiformi). Canalul infraorbital senzorial cu opt sau mai mulți pori. Oasele nazale prezente. Au 10-20 raze branhiostege și 43-67 vertebre. Parapofizele nu sunt contopite cu vertebrele. Mezocoracoidul lipsește, oasele nazale sunt perechi. Oasele parietale sunt separate prin supraoccipital. Spinii branhiali sunt
Esocide () [Corola-website/Science/330694_a_332023]
-
ani crește foarte rapid și coroana lui devine voluminoasă. În ultimii ani arborele crește lent și poate ajunge până la 20-30 m. Rădăcinile sunt ramificate și rămuroase. Tulpina se ramifică în crengi mai groase, relativ verzi. Frunzele au formă de inimă (cordiforme) și cu nervația reticulată. Florile sunt unisexuate. Arborele este monoic. Formula florală este ♂ * P4 A4 G0 ♀ * P4 A0 G(2). Fructele sunt de culoare roșie sau violet închis. Ele sunt polidrupe (ca la zmeură). Semințele sunt din clasa dicotiledonate.
Dud negru () [Corola-website/Science/325312_a_326641]
-
prezintă tot diametre inegale, dar întretăierea lor se face în treimea inferioară a limbului. c. "Circulară" - întâlnită la "Populus tremula", "Celastrus orbiculatus", are diametrele egale și întretăierea lor se face la mijlocul limbului. Dintre celelalte forme, derivate din primele trei, menționam: cordiforma, asemănătoare cu o inimă, ca la "Tilia cordata" (tei pucios); lanceolata, cu diametrul longitudinal de cel putin 3-4 ori mai lung decât cel transversal, ca la "Salix albă" (salcie albă); liniară, ca la "Gramineae"; aciculara, ca la "Pinus", "Abies", "Picea
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
le (Nymphaeaceae) (din latina "nymphaea" = nufăr) este o familie de plante erbacee acvatice, cu rizomi și rădăcini adventive, cu frunze cordiforme lung pețiolate, plutitoare sau emerse, cu stomate numai pe fața superioară, cu flori mari, solitare, hermafrodite (bisexuate) și cu fructe nucule, bace sau capsule (ex. nufărul alb, nufărul galben, lotusul, drețele). Familia cuprinde 6 genuri cu 55-60 specii hidrofite. Cele mai multe
Nimfeacee () [Corola-website/Science/303327_a_304656]
-
pețiolul mai îndeplinește și o funcție de rezistență și de protecție, prin flexibilitatea sa amortizând loviturile de grindină și ploaie sau presiunea vântului și frunza nu se sfâșie ușor. În secțiune transversală, în funcție de specie, pețiolul poate avea contur circular, semicircular, semilunar, cordiform, în formă de "U" sau "V". Din punct de vedere morfologic, pețiolul poate fi: Dacă pețiolul lipsește, frunza se numește "sesilă". În acest caz baza limbului poate cuprinde tulpina între cei doi umeri ai săi și formează o frunză "amplexicaulă
Pețiol () [Corola-website/Science/333806_a_335135]
-
pe malul apelor. Iernează pe uscat, în gropi, galerii de rozătoare, pe sub pietre, din septembrie - începutul lui octombrie până în mijlocul lui martie. Are o lungimea de 5 cm. Corpul este îndesat, bufoniform. Pupila ochiului rotundă sau în formă de inimă (cordiformă), limba discoidală și concrescută cu planșeul bucal. Capul este turtit, botul rotunjit. Ochii relativ mici, foarte proeminenți, situați dorso-lateral. Timpanul lipsește. Degetele picioarelor anterioare sunt scurte, rotunjite. Picioarele posterioare mari cu degete scurte, rotunde, turtite și cu membrane interdigitale înotătoare
Buhai de baltă cu burtă roșie () [Corola-website/Science/335026_a_336355]
-
un mormânt scitic de înhumare, dar în urma lucrărilor a fost recuperat un mâner de bronz al unui pumnal de tip „akinakai” cu miez de fier, de la care se păstrează și începutul lamei de fier. Mânerul prevăzut cu bară și gardă cordiformă are pe fețele late o adâncitură longitudinală. (Din păcate nu se mai află la muzeul din Aiud.) În partea de nord a vetrei satului Geoagiu de Sus, pe culmea „Cuciu”, se află urmele unei așezări aparținând culturii Coțofeni și un
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
frunzei , caracter genetic specific soiului, se apreciază pe baza produsului dintre lungime și lățime (L x l = S). Se poate determina și prin se apreciază prin măsurătorile ampelometrice asupra frunzelor mature. Au fost stabilite următoarele tipuri de frunze: orbiculare, cuneiforme, cordiforme, reniforme sau tronconice ca principale forme care stau la baza descrierii soiurilor de viță de vie. 1.3. Sectarea (lobarea) limbului frunzei reprezintă caracterul morfologic specific soiurilor aparținând genului Vitis. Frunza matură poate fi întreagă sau împărțită în lobi delimitați
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
elementelor enunțate, forma limbului este definită de numărul, forma și mărimea lobilor, a sinusurilor și dinților (măsurători ampelometrice). Pentru acest caracter morfologic au fost stabilite următoarele forme, notații și soiuri de referință: cuneiformă (nota 1 - soi de referință Riparia gloire), cordiformă (nota 2 - soi de referință Vitis cordifolia), pentagonală (nota 3 - soi de referință Chasselas blanc), orbiculară (nota 4 - soi de referință Perlă de Csaba) și reniformă (nota 5 - soi de referință Rupestris du Lot). 4.4. Numărul lobilor (cod OIV
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
cea mai scăzută comparativ cu celelate două grupe și care cuprinde soiurile cu frunze mari ce au avut cele mai ridicate valori ale mărimilor ampelometrice. Acestea sunt și apropiate ca formă: orbicular - cuneiformă (Galbenă de Odobești, Mustoasă de Măderat), orbicular cordiforme (Zghihară de Huși) sau cordiforme (Bătută neagră), acestea având și cel mai mic indice de separare care crește până la agregarea completă a celor trei ramuri. Dendrograma clasificării ierarhizate ale unor soiuri mai puțin cunoscute evidențiază, de asemenea, existența a trei
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
celelate două grupe și care cuprinde soiurile cu frunze mari ce au avut cele mai ridicate valori ale mărimilor ampelometrice. Acestea sunt și apropiate ca formă: orbicular - cuneiformă (Galbenă de Odobești, Mustoasă de Măderat), orbicular cordiforme (Zghihară de Huși) sau cordiforme (Bătută neagră), acestea având și cel mai mic indice de separare care crește până la agregarea completă a celor trei ramuri. Dendrograma clasificării ierarhizate ale unor soiuri mai puțin cunoscute evidențiază, de asemenea, existența a trei grupuri optimale, dar cu valori
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Lumea Nouă, iar America de Nord apare ca un continent combinat, numit «Asia Serica». «Serica» era China, ceea ce dă «Asia Chineză». Mai sunt și mapamondurile din secolele 15-16 - un fel de atlase desenate, care prezentau Pământul în diferite forme: oval, dublu circular, cordiform. Dar toate erau simple exerciții grafice. Dacă vrei să dai de procedeul supraimprimării secunde, trebuie să aștepți secolul 18. Și el apare doar în pictură.“ „Dacă înțeleg eu bine, pictorii ăștia de secol 18 au găsit țipla potrivită, sub care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
asemenea, în aceiași categorie sunt incluse inelele din bronz, descoperite la Dodești și Negrești, ambele similare, nu doar în privința modului de realizare sau al metalului, ci îndeosebi în motivul incizat, simbolizând litera Z. Un unicat, pentru spațiul românesc, este pandantivul cordiform, din argint, găsit la Dănești, care seamănă cu cele din mormintele epocii arpadiene, fiind un accesoriu de vestimentație (se agăța de îmbrăcăminte, în dreptul pieptului). Cât privește măiestria meșterilor, fie autohtoni sau bizantini, aceasta se remarcă prin intermediul aplicei din argint, semisferică
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de tip bizantin din argint, lucrat în tehnica filigranării (Dumești - Vaslui); inele din bronz cu chaton circular, uneori decorat (Oncești - Bacău și Negrești - Vaslui); brățări fragmentare din sticlă (Dodești - Vaslui); mărgele din chihlimbar și calcedoniu de la Chircești-Miclești, Vaslui; pandantive: unul cordiform, din metal alb (posibil argint), de la Dănești - Vaslui, altul este decorat cu puncte și linii, fiind o piesă de harnașament (Rateșul Cuzei - Vaslui), câteva de tip clopoței, fiind aplicate cerceilor de tâmplă (Bârlad-Parc, Vaslui) și un exemplar foliform, decorat cu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ori la roată, unele ornamentate cu linii orizontale vălurite și cu alveole. Alte fragmente erau dintr-o pastă fină cenușie, mult superioare calitativ. Inventarul așezării mai dispunea de fusaiole plate, străpungătoare din os, fragmente de cuțitașe din fier, un pandantiv cordiform, dintr-un metal alb și o aplică semisferică din bronz. Cercetare C. Buraga, 1956; M. Petrescu-Dîmbovița, 1956 și N. Zaharia, 1957. Materialul arheologic a fost împărțit între Institutul de Arheologie Iași și Muzeul Național de Istorie București. Bibliografie: Popescu 1959
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a fost În măsură să arate În mod convingător că multe forme din natură nu sînt decît transformări ale altora: osul metacarp al boului este o transformare geometrică a osului metacarp al girafei sau al berbecului; frunzele lanceolate, ovoidate și cordiforme reprezintă transformări radiale ale unora În altele, nervurile frunzelor funcționînd ca un frumos sistem de coordonate izogonale; cochilia dreaptă și conică a ordinului pteropodelor poate fi preschimbată „ În spirala logaritmică a nautiloidelor” printr-o operație matematică simplă. Iar craniile majorității
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
de aproximativ 2 ori mai scurt decât articolul 7, articolele 9-10 ușor îngroșate spre vârf, cu ¼ respectiv 1/3 mai scurte decât articolul 7, iar articolul terminal este mai scurt decât articolul 10, fiind îngustat și cu vârful ascuțit. Pronotul cordiform, aproximativ la fel de lung și de lat, lățit și rotunjit antemedian. Marginile laterale ale pronotului au o bordură fină, completă, prevăzută cu peri lungi. Marginea anterioară este mai lată decât baza pronotului. Elitrele oval-alungite, puternic lățite posterior, marginile lor laterale au
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
9 și 10 sunt ușor îngroșate spre vârf, articolul 8 de peste 1,5 ori mai lung decât lat, articolele 9-10 mai scurte decât articolul 7, iar articolul terminal este ascuțit, la fel de lung sau puțin mai lung decât articolul 10. Pronotul cordiform, ușor transvers, cu marginile laterale rotunjite, ușor lățite antemedian, ± paralele în treimea lor bazală. Unghiurile posterioare ale pronotului drepte, prevăzute cu o bordură fină, completă, ce se prelungește pe toată lungimea marginilor laterale. Suprafața pronotului plană, prevăzută cu o punctuație
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
bine conturate. Mentumul transvers, coriaceu, cu marginea anterioară rotunjită, dreaptă sau concavă. Palpii labiali de dimensiuni reduse, alcătuiți din 3 articole. Pronotul adesea mai lung decât lat, de regulă mai îngust decât elitrele. Forma pronotului poate fi conică, ovală sau cordiformă. Bordura marginilor laterale ale pronotului completă, ștearsă cel puțin în partea sa anterioară, sau ea poate lipsi. Baza pronotului prezintă de obicei gropițe sau cute încrețite. Prosternul cu marginile laterale arcuite și trunchiate în partea sa anterioară, fiind delimitat de
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
3. Labrumul transvers, ușor lățit și rotunjit spre bază, marginea lui anterioară fiind dreaptă. Palpii labiali de dimensiuni mai reduse, toate cele 3 articole au aceeași lungime, primele 2 articole sunt cilindrice, iar articolul 3 este îngust și ascuțit. Pronotul ± cordiform, cu unghiurile anterioare rotunjite, marginile lui laterale fiind lipsite de o bordură vizibilă. Baza pronotului prezintă 4 gropițe adâncite. Scutelul bine conturat. Elitrele ovale sau oval alungite, prevăzute cu 1-2 gropițe bazale, cu sau fără cute humerale. Mezosternul carenat, prevăzut
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
sunt cotangente. Episternitele metasternului nu sunt vizibile. Abdomenul prezintă 7 sternite bine conturate. Pigidiul cu vârful trunchiat, nedenticulat, prevăzut cu 2-3 peri. Element european. l=0,750,85 mm. 13 Genul Ptinella Motschulsky Corpul alungit, ± aplatizat, de culoare galben-maronie. Pronotul cordiform, discul pronotului prezintă 2 impresiuni alungite. Elitrele scurte, trunchiate posterior, asemănătoare cu cele de la Staphylinidae, lasă descoperite ultimele 4 tergite abdominale. Mezosternul necarenat, iar coxele posterioare nu sunt cotangente. Antenele înguste, ele depășesc cu puțin jumătatea corpului. Articolele antenale mediane
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
5 articole. Primele 4 articole sunt glabre, iar următoarele pubescente. Scapul și articolul 2 antenal alungite, ușor îngroșate și puțin arcuite, iar articolul 4 este scurt prevăzut adesea cu un dinte lățit. Măciuca antenelor alungită, ușor îngroșată spre vârf. Pronotul cordiform sau hexagonal. Marginile laterale ale pronotului au câte un șanț longitudinal sau o impresiune longitudinală adâncită. Elitrele ovale, cu unghiul sutural adesea denticulat. Epipleurele elitrelor bine conturate, ușor îngustate spre vârf, fiind prezente până în imediata vecinătate a vârfului elitrei, la
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
Antenele scurte, formate din 9 articole dintre care primele 4 sunt glabre, iar ultimele 5 pubescente și ușor îngroșate spre vârf. Scapul alungit, ± curbat. Articolul terminal al palpilor maxilari cu vârful conic, mai scurt și mai subțire decât penultimul. Pronotul cordiform sau transvers, cu marginile laterale rotunjite, prevăzute cu o membrană coriacee în dreptul unghiurilor posterioare. Unghiurile anterioare ale pronotului de regulă rotunjite și lobate, cele posterioare fiind știrbite. Suprafața pronotului prezintă impresiuni sau gropițe adâncite, precum și suprafețe ondulate, aplatizate. Uneori discul
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
sau ușor rotunjite. De o parte și de alta a liniei mediane a pronotului se află câte 2 impresiuni adâncite: una anterioară rotunjită, alta posterioară în formă de potcoavă (fig.91a, pag.109) ....................................................................................2 Asiobates Thoms. -.Pronotul transvers sau ușor cordiform, cu sau fără impresiuni adâncite...................4 4.Pronotul puternic transvers, cu un șanț median, fiind lipsit de impresiuni adâncite (fig.91b, pag.109). Marginile laterale ale pronotului prezintă în treimea lor posterioară câte o știrbitură mică, acoperită de o membrană
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]