64 matches
-
de la inspecții cu cele furnizate de autoapreciere și de exigențele la nivel național ale reformei educaționale rezultă orientări cât mai precise de optimizare a pregătirii personalului didactic, precum și a rezultatelor activității acestuia. Într-o altă etapă, inspectoratul coordonator al studiilor corelaționale, în cooperare cu membrii implicați în acțiune, cu alți factori de conducere, cu reprezentanți ai cadrelor didactice, vă proiecta un sistem de activități ameliorative și de dezvoltare a pregătirii cadrelor didactice. Se elaborează un program de măsuri și de acțiuni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
apar alte efecte locale, iar condițiile experimentale sunt diferite. În concluzie, modelele cvasi+experimentale examinează diferențele între grupuri prestabilite sau condiții preexistențe. Cercetătorul nu manipulează modificarea experimentală, deci nu are control asupra unor posibile variabile care interfera. Este o strategie corelaționala, dar se pot sugera și relații cauza+ efect. Experimentele cu un singur subiect implică proceduri asemănătoare cu experimentle de tip intragrup. De multe ori ele nu sunt experimente reale, deoarece rezultatele nu pot fi generalizate în toate cazurile. Pentru a
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
convingeri ale cadrelor didactice relatice la utilizarea unei game variate de metode didactice pentru a veni în întâmpinarea neoilor generate de stilurile diferite de învățare ale elevilor. Ancheta realizată a fost făcută pe bază de chestionar cu răspunsuri deschise. Metoda corelațională constituie o metodă descriptivă de achiziționare a cunoștințelor. Metodele descriptive au ca trăsătură esențială capacitatea de a furniza o imagine precisă a unui fenomen sau situații particulare prin identificarea componentelor situației și a relațiilor care există între aceste componente. Metoda
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
constituie o metodă descriptivă de achiziționare a cunoștințelor. Metodele descriptive au ca trăsătură esențială capacitatea de a furniza o imagine precisă a unui fenomen sau situații particulare prin identificarea componentelor situației și a relațiilor care există între aceste componente. Metoda corelațională implică studiul relațiilor existente între două variabile fără intervenția cercetătorului și nu permite stabilirea unor relații de cauzalitate. Această metodă constă în a determina dacă există o legătură între două evenimente și a exprima această relație într o manieră cantitativă
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
traversarea unei intersecții semaforizate când semaforul este pe culoarea roșie. Problemă spinoasă a psihologului practician constă în evidențierea, diagnosticarea și predicția comportamentului la volan. Bineînțeles, decizia psihologului practician din domeniul transportului rutier, trebuie să cuprindă obligatoriu toate elementele componente și corelaționale ale unui astfel de comportament: deprinderi, aspecte motivaționale, elemente de risc, particularități psihologice individuale etc. Informațiile necesare elaborării unui tablou specific, individualizat al comportamentului din timpul conducerii unui autovehicul sunt colectate pe cale experimentală și nonexperimentală. În lucrarea de față vom
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
complex cultură-personalitate organizațional-societal (C-P-O-S). Mai mult, cercetările generate de această paradigmă testează toate tipurile de ipoteze: comparative (apelînd la compararea unor eșantioane independente pe anumite dimensiuni asociate fiecărui registru din C-P-O-S sau analizele de varianță), relaționale (care recurg la analiza corelațională) sau, cele mai importante, ipotezele explicative (precum cele care lucrează cu regresii și care merg pînă la explicarea varianței unor variabile dependente "problemă" prin intermediul unui set de variabile independente din registrele C-P-O-S). Prin introducerea factorilor culturali în inferențele explicative se
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
relație strînsă cu "țarile bogate și prospere". Dar corelația nu indică sensul influențelor, acestea putînd fi bilaterale (adică individualismul poate crea prosperitate, după cum prosperitatea potențează anumite trăsături ale individualismului). S-a relevat că există țări care fac excepție de la tendința corelațională evocată, cum ar fi Japonia sau Hong Kong (care sînt nonindividualiste, dar prospere), însă acestea cunosc o însemnată dinamică istorică, care favorizează asimilarea individualismului. O asemenea hibridare sporește ponderea individualismului printre speciile comportamentului social în dauna colectivismului, care rămîne însă dominant
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
reprezentări personale ale contextului social constrîngător, pe care individul și le construiește de-a lungul existenței sale, în urma experiențelor sale de viață. Axiomele sociale se articulează sub forma "A este în relație cu B", iar relația poate fi cauzală sau corelațională. în contrast, valorile se găsesc sub formă de "A e bun/dezirabil/important" (de exemplu "mersul la școală e important"). Uneori, o dimensiune evaluativă poate sta la baza axiomelor sociale, pentru că toate calificările semantice sînt caracterizate de o dimensiune evaluativă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
este integrarea în rețeaua "semnificativă", accesul la "clanul care contează", ca premise ale reușitei sociale, în dauna strategiilor meritocratice proprii individualismului. Dincolo de corelațiile standard probate în alte studii (Singelis, 1994), precum cea cu independența-interdependența cea mai ridicată din întreaga matrice corelațională (r = +0,78, p < 0,01) -, asocierea puternică, statistic semnificativă a colectivismului cu cinismul social (r = +0,40, p < 0,01) reprezintă încă un exemplu al legăturilor dintre implicitul social deresponsabilizant și nevoia de plasare în rețelele sociale eficace. De
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
acestuia. Astfel, o singură problemă se reduce la o succesiune de probleme, fiecare având un parametru de optimizare clar conturat la Început - refractabilitatea, apoi - deformabilitatea și, În sfârșit - sudabilitatea. Aplicația 1. Se vor prezenta câteva exemple de aplicare a analizei corelaționale ale dependențelor dintre parametrii caracteristici de calitate ai proprietăților aliajelor turnabile În scopul reducerii volumului cercetărilor pentru „dezvoltare experimentală”, ca variabile Creativitate și progres tehnic 168 dependente pentru stabilirea caracteristicilor funcționale finale În exploatare ale pieselor de mașini obținute din
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
acestuia. Astfel, o singură problemă se reduce la o succesiune de probleme, fiecare având un parametru de optimizare clar conturat la Început - refractabilitatea, apoi - deformabilitatea și, În sfârșit - sudabilitatea. Aplicația 1. Se vor prezenta câteva exemple de aplicare a analizei corelaționale ale dependențelor dintre parametrii caracteristici de calitate ai proprietăților aliajelor turnabile În scopul reducerii volumului cercetărilor pentru „dezvoltare experimentală”, ca variabile Creativitate și progres tehnic 168 dependente pentru stabilirea caracteristicilor funcționale finale În exploatare ale pieselor de mașini obținute din
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
și eligibilitate similare pot fi tratate diferențiat în funcție de nivelul de birocrație existent și de gradul de simpatie de care se bucură în fața funcționarilor publici. 2.2.5. Studiile de teren Acestea investighează comportamentele subiecților în mediul lor natural. Majoritatea studiilor corelaționale, deci non-experimentale intră în această categorie, metodele de colectare a datelor fiind în special observația, interviul și chestionarele. Strategia maximizează realismul contextului, dar are limite serioase în ce privește controlul variabilelor, precum și un nivel mediu de generalizare a concluziilor. Pentru ilustrare vom
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
corelației dintre două variabile. Acestea au un rol deosebit în stabilirea validității interne a unei cercetări. O posibilă cauză a relației dintre două variabile este tocmai dependența cauzală a uneia față de cealaltă. De pildă, Stroian (2001) identifică, printr-un studiu corelațional, șomajul ca factor de vulnerabilitate ce poate sta la baza tulburărilor psihice. Totuși, acest aspect nu poate fi determinat cu siguranță, deoarece se poate ca tocmai aceste vulnerabilități psihologice ale subiecților chestionați să fi condus la disponibilizarea acestora, situație în
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
în studiu, se recomandă ca răspunsurile subiecților să fie colectate în regim de anonimat. Orice alte măsuri posibile trebuie să vizeze un principiu simplu: să nu dezavantajeze sau traumatizeze subiecții incluși în studiu. CUVINTE CHEIE: validitate internă; validitate externă, studiu corelațional; experiment, puterea statistică, reprezentări grafice; cauzalitate; raportul de cercetare. BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ Iliescu, D. (2003). Cercetarea psihologică în studiul comportamentului consumatorului. Psihologia Resurselor Umane, 1(2), 38-46. Sava, F. (2003). Puterea statistică și testarea ipotezelor. Psihologia Resurselor Umane, 1(2), 28
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
reglarea externă (ipoteza 1) și cu reglarea prin introiecție (ipoteza 2), iar orientarea spre sarcină este relaționată pozitiv cu reglarea prin identificare (ipoteza 3) și cu reglarea intrinsecă (ipoteza 4). Metodă Această cercetare este de tip explorator, folosind un studiu corelațional care presupune analiza relației între două variabile măsurabile. Culegerea datelor pentru prezentul studiu s-a realizat pe parcursul mai multor luni, în perioada 20.oct.2008 11.feb.2009. Chestionarele au fost aplicate participanților din cadrul a șapte săli de fitness din
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
probleme (Maltzmann, Brooks, Bogartz și Summers, 1958) și a impactului validării externe asupra creativității rezultatelor elevilor (Amabile, 1979, 1983; Amabile, Hennessey și Grossman, 1986). Diferența majoră dintre cele două abordări constă în designul de cercetare întrebuințat. În timp ce psihometriștii folosesc designul corelațional și cauzal-comparativ, adepții investigației experimentale utilizează designul experimental și cvasiexperimental. De aceea, paralela celor două abordări vizează inconvenientele designurilor nonexperimentale și costurile suplimentare financiare și logistice impuse de utilizarea designurilor experimentale. O altă diferență semnificativă dintre metodele psihometrice și cele
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
compararea ei cu abordarea psihometrică ar corespunde comparației dintre metoda biografică și cea psihometrică. În concluzie, deși studiul creativității din diferite perspective prezintă numeroase trăsături comune, există multe deosebiri fundamentale prin care se diferențiază. Tipul de design de cercetare utilizat (corelațional și cauzal-comparativ versus calitativ și experimental), aspectele specifice centrale selectate în cercetare (individ, produs, proces, mediu, influență) și cadrul temporal în care sunt colectate datele reprezintă cele mai semnificative deosebiri. Domeniile specifice ale cercetării psihometrice Cele patru domenii specifice în
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
mult bunăstarea materială, decât performanța școlară a nepoților. 3. METODOLOGIA UTILIZATĂ Pentru tratarea temei de cercetare, am utilizat următoarele metode de cercetare a). Pentru colectarea informației: chestionar de atitudini privind eficiența educațională a adultului; Designul este unul non-experimental, de tip corelațional și s-a desfășurat pe un lot independent de subiecți, selectați în mod aleatoriu, din rândul părinților și al bunicilor cu rol de tutori ai copiilor din școli rurale și urbane. Pornind de la necesitatea evaluării nivelului de eficiență educațională a
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
consecință definirea relativă a termenilor. Din această cauză, spune Mărginean, este nevoie de formalizare în științele socio-umane. În acord cu obiectivele cercetărilor, Fawcett și Downs (1992) identifică trei tipuri de teorii: teorii empirice sau descriptive, teorii explicative, bazate pe analize corelaționale, și teorii predicative (ce presupun cercetări experimentale). Există, după Lazăr Vlăsceanu, patru clase de elemente ale metodologiei: a. enunțurile teoretice fundamentale admise ca referințe pentru structura paradigmatică a unei teorii și convertite în principii metodologice de orientare a abordării realității
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
Freiburg (347 de subiecți), în vederea etalonării pe populația română și a decelării unor relații între variabile și, ulterior, a unor analize aprofundate. În prelucrarea statistică a datelor, în această etapă a cercetării, ne-am focalizat numai la nivelul unei analize corelaționale și de regresie a unor variabile studiate, utilizând programul statistic SPSS. 4. Rezultate 4.1. Analiza primară a datelor și conturarea unui profil diagnostic multidimensional al stresului socioprofesional la managerii români investigați În urma prelucrării și analizei primare a datelor, am
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
2. Testarea ipotezelor Ipotezele studiului afirmă că relația dintre diferențele individuale și performanța decizională este moderată de contextul sarcinii, astfel încât această relație va fi mai puternică după o schimbare neașteptată a contextului, caz în care este necesară adaptabilitatea. La nivel corelațional, tabelul 1 arată că doar abilitățile cognitive generale influențează performanța decizională anterioară schimbării neașteptate (r = -.23). Atât abilitățile cognitive generale, cât și deschiderea spre nou corelează negativ cu performanțele decizionale de după schimbare, fapt ce sprijină ipotezele 1 și 3. Însă
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
afirmă că „atitudinea are (...) o natură mai puțin nativă și mai mult socială” (p. 31). Vom vedea pe parcursul analizei noastre că și în lumina cercetărilor actuale caracterizarea „mai puțin” este justificată. Într-adevăr, o serie impresionantă de studii experimentale și corelaționale, precum și experiența nemijlocită arată că atitudinile sunt achiziționate prin variate mecanisme ce se întind de la simpla asociere sau expunere de stimuli până la comparații și judecăți sociale complexe. Descrise succint, cele mai importante dintre ele arată după cum le vom descrie în
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
agresive și antisociale. În Statele Unite, o comisie special creată pentru a studia cauzele revoltelor și violențelor de stradă deosebit de dese și dure din anii ’60 în această țară a identificat, printre alți factori, și pe cei ai temperaturii ridicate. Cercetări corelaționale ulterioare centrate special pe respectiva temă, analizând 102 dintre tulburările violente ce au avut loc în perioada menționată, au găsit o asociere puternic pozitivă între intensitatea căldurii și frecvența tulburărilor (Carlsmith și Anderson, 1979). Explicația ar consta în aceea că
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
relației dintre temperatură și comportamentul agresiv, dar ele confirmă ideea că, în condiții de stres fizic, dacă subiecții nu se pot sustrage situației, ei sunt înclinați mai mult spre agresivitate decât în condiții normale. Studiile de laborator, ca și cele corelaționale și de teren arată deci că, pe ansamblu, cu cât temperatura crește, cu atât se intensifică și agresivitatea. Dar numai până laun punct, dincolo de care creșterea temperaturii (un reper ar fi 25°C) determină o scădere a pornirilor agresive și
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
măsură un efect invers, de îngroșare a ei. Nu trebuie să avem însă o încredere oarbă în rezultatele acestor cercetări. Pentru studiile de laborator, se pune problema ce relevanță au ele în raport cu dinamica și complexitatea vieții reale. În cazul celor corelaționale poate interveni eroarea variabilelor neluate în calcul și, de asemenea, se ridică decisiva întrebare cu privire la raportul cauzal în cadrul corelației. S-a constatat, de pildă, o corelație pozitivă puternică între violența verbală și cea fizică la cuplurile maritale, ceea ce infirmă viziunea
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]