64 matches
-
în funcție de cele patru obiective ale metodei științifice: descrierea, prognosticul, controlul (prevenția) și înțelegerea. Testarea ipotezelor poate căpăta două forme principale: Analizarea legăturii dintre un set de variabile (de exemplu, vârstă, sex, agresivitate, obiceiuri de petrecere a timpului liber), numită analiză corelațională. Încercări de a demonstra relația cauză-efect dintre două sau mai multe variabile (de exemplu, modul în care activitățile recreative pot influența tendințele agresive). Atenție Corelația nu implică neapărat cauzalitate. În vreme ce analiza corelațională trebuie doar să stabilească o legătură (fie pozitivă
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
obiceiuri de petrecere a timpului liber), numită analiză corelațională. Încercări de a demonstra relația cauză-efect dintre două sau mai multe variabile (de exemplu, modul în care activitățile recreative pot influența tendințele agresive). Atenție Corelația nu implică neapărat cauzalitate. În vreme ce analiza corelațională trebuie doar să stabilească o legătură (fie pozitivă, fie negativă) între variabile, cercetarea experimentală are sarcina mai dificilă de a scoate la lumină o relație cauză-efect. De reținut Într-un experiment, cercetătorul manipulează o variabilă și observă efectul ei asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
Se reîncepe intervenția și se măsoară din nou comportamentul (starea B). Acest tip de experiment permite o evaluare sigură a relațiilor dintre schimbările comportamentale și perioadele în care se intervine, respectiv în care nu se intervine asupra stării subiectului. Analiza corelațională Pentru a vedea cum covariază caracteristicile, cercetătorii compară legăturile dintre caracteristicile unui eșantion (participanții la experiment) cu alte caracteristici din același eșantion sau dintr-un altul. Corelațiile variază de la - 1 la + 1, + 1 indicând o corelație perfect pozitivă, iar - 1
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
corelație negativă slabă (-0,40) între intervalul de studiu scăzut și note, deci graficul este o pantă descendentă. În urma acestui studiu, poate spune cercetătorul că studiul determină obținerea unor note mai bune? Răspunsul este nu. Validitatea externă și internă. Studiile corelaționale au o mare validitate externă, ceea ce înseamnă că o întreagă serie de variabile pot fi generalizate folosind eșantioane mari de subiecți și reproduse pentru a ține cont de varianța eșantionelor mai extinse. Cu toate acestea, datorită naturii descriptive a analizei
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
au o mare validitate externă, ceea ce înseamnă că o întreagă serie de variabile pot fi generalizate folosind eșantioane mari de subiecți și reproduse pentru a ține cont de varianța eșantionelor mai extinse. Cu toate acestea, datorită naturii descriptive a analizei corelaționale și a imposibilității de a deduce relații de cauzalitate între variabile, gradul de validitate internă este scăzut. Un exemplu de analiză corelațională importantă pentru studiile clinice sunt studiile epidemiologice. Acestea le oferă clinicienilor informații cu privire la incidența și prevalența tulburărilor în cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
reproduse pentru a ține cont de varianța eșantionelor mai extinse. Cu toate acestea, datorită naturii descriptive a analizei corelaționale și a imposibilității de a deduce relații de cauzalitate între variabile, gradul de validitate internă este scăzut. Un exemplu de analiză corelațională importantă pentru studiile clinice sunt studiile epidemiologice. Acestea le oferă clinicienilor informații cu privire la incidența și prevalența tulburărilor în cadrul populației. Atenție Este important de amintit că o corelație nu înseamnă cauzalitate, fiindcă cele două caracteristici studiate pot fi determinate de un
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
obțină permisiunea unuia dintre părinți. Clinicianul ar trebui să îi încurajeze pe părinții adolescenților să accepte o relație terapeutică pentru a le bloca accesul la informații intime în fazele inițiale de consolidare a legăturii cu pacientul. Pe baza unei analize corelaționale privind obiceiurile alimentare și obezitatea, un cercetător trage concluzia că, la persoanele de sex masculin, consumul de banane duce la obezitate. Această afirmație este greșită deoarece bananele sunt un aliment sărac în calorii. cercetătorul nu a furnizat date cu privire la vârsta
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
frecvente, numărul de urmași mai mic, divorțurile mai numeroase. Acest gen de familii sunt caracterizate prin lipsa de interes a soților unul față de altul pe plan comunicațional, afectiv și sexual. Noi știm însă că psihologia socială a dovedit experimental și corelațional că în formarea de prietenii și iubiri, multe finalizate în căsătorii, funcționează cu pregnanță efectul familiarității, înscris în cel de proximitate spațială. Probabil că cele două efecte (al suprasaturației de stimuli și al familiarității) aparent opuse sunt complementare în condițiile
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
înscris și care nu viciază în mod substanțial conținutul actului; Evaluarea riscului - identificarea râului potențial, evaluând probabilitatea că râul să se producă și consecințele râului să fie reale; Factor de risc - o variabilă asociată creșterii riscului. Factorii de risc sunt corelaționali și nu cauzali, deoarece corelaționalitatea nu implică cauzalitatea. Factorii de risc sunt evaluați prin compararea riscului celor expuși la factorul potențial de risc cu cei neexpuși riscului; Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) - Fondul Structural care sprijină regiunile mai puțin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202832_a_204161]
-
egal cu 1 indică o similaritate perfectă. Similaritatea dintre obiecte scade o dată cu valoarea coeficientului, iar valoarea 0 pentru coeficientul de corelație reprezintă disimilaritate totală între obiecte (obiectele nu se aseamănă deloc, în nici o privință). Pentru a înțelege mai bine măsurile corelaționale de similaritate, voi apela la un grafic. În figura de mai jos sunt reprezentate trei obiecte, 1, 2 și 3, în funcție de valorile pe care le iau pentru 5variabile, X1, X2, ..., X5. Obiectele 1 și 2 au configurații similare după cele
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
de metode pe cele istorice (Hăvîrneanu, 2000b): cercetarea istorică și studiul de caz. Studiul de caz poate căpăta și nuanțe descriptive, în funcție de natura problemei investigate și a scopului cercetării. Același autor include în rîndul metodelor descriptive observația sis tematică, metoda corelațională, metoda utilizată în studiile genetice și metoda utilizată în studiile ex post facto, în timp ce metodele experimentale s-ar referi la tipurile de experiment - de laborator, de teren și natural (Havârneanu,2000b). Deși acest tip de clasificare poate fi identificat în
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de metode și tehnici de cercetare larg utilizate în practică (de exemplu, ancheta prin intermediul chestionarului sau al interviului și testul) și nu distinge metodele de culegere a datelor de cele de prelucrare a informațiilor (de exemplu, observația sistematică și metoda corelațională). Rotariu și Iluț (1997) acceptă ca metode propriu-zise și incontestabile în științele socioumane doar observația și experimentul, la care adaugă alte trei „variante ale observației”: analiza documentelor, interviul și ancheta. Includerea variantelor de observație în rîndul metodelor științelor socioumane se
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de asimetrie exprimă gradul de deplasare la stînga sau la dreapta a distribuției unei variabilei comparativ cu o distribuție normală; valorile negative ale acestuia indică o asimetrie (deplasare) la stînga, iar valorile pozitive o asimetrie la dreapta. 6.2. Analiza corelațională De multe ori, cercetătorii sînt interesați să verifice dacă există o corelație (asociere, legătură), o relație liniară între două sau mai multe variabile. Ne-ar putea interesa să verificăm, de exemplu, dacă există o relație între numărul de ore alocate
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
pe calculator tind să obțină note școlare mai ridicate. De asemenea, r poate lua și valoarea zero, iar în acest caz nu există o corelație, o legătură între cele două variabile. Vom discuta în continuare cele patru tipuri de analize corelaționale menționate mai sus. Scopul acestor tehnici este verificarea legăturii, a relației dintre două variabile, eventual controlînd efectul unor alte variabile ce pot afecta relația dintre cele două supuse analizei. 6.2.1. Corelația Pearson și coeficientul de corelație Pearson r
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]