34 matches
-
Constatarea acestei preocupări o aflăm și în informațiile române ale "Corespondenței politice" din Viena, după cari România așteaptă, înainte de a procede la realizarea proiectului său, ca diferențele ce există în cestiunea Dunării să fie definitiv înlăturate. Aparența numai a unei corelațiuni între erigerea principatului în regat și reglementul cestiunii Dunării ar da desigur loc la multe comentarii în România, căci daca România, independentă fiind, e liberă cu totul, cum zice d. Brătianu, de-a conferi suveranului ei titlul ce-i convine
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
monografia orașului natal. După susținearea examenului de bacalaureat, Nicolae Oblu se va înscrie la Facultatea de Medicină din Iași, pe care o va absolvi în anul 1938, iar în 1940 va susține și teza de doctorat, cu un titlul incitant: ”Corelațiuni între calibrul vaselor hrănitoare sau funcționale și masa totală a organelor pe care le deservesc” Va activa în cadrul Catedrei de Anatomie din cadrul prestigiosului Institut de Medicină și Farmacie din Iași. Fiind un mare profesionist, cercetător în domeniul chirurgiei neurologice, va
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
al doilea rând, în circulația lor în grâi. În același timp, raportându-se la W. von Humboldt, unul din precursorii lingvisticii moderne, lingvistul român sublinia "Orice limbă este un tot armonios, în care toate se află în cea mai strânsă corelațiune" [Hașdeu, 1881/1984, p. 62], idee ce va deveni unul din conceptele centrale ale structuralismului, fundamentat de F. de Saussure. Această și multe alte probleme raportul dintre filologia clasică și cea comparativa, dintre lingvistică și etnopsihologie, metoda comparativa în lingvistică
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
intelectual al observației și conceperei, o lucrare de resumțiune a unor elemente preexistente din viața poporului. Sunt scriitori - și numărul lor e legiune - cari sugîndu-și condeiul în gură, scornesc fel de fel de cai verzi, creațiuni ale fantaziei pure fără corelațiune cu realitatea, creațiuni ce, prin noutatea lor, atrag poate câtva timp publicul și sunt la modă. Descriind situații factice, personaje factice sau manierate, sentimente neadevărate sau simulate, umflând un sentimentalism bolnav - în volume întregi, acești autori - - numărul lor în străinătate
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
bietului popor turcesc în contra conlocuitorilor lui istorici, până ce lumea, dezgustată de acest simulacru de organizare, a cărui principiu de stat era nedreptatea, fanatismul și apăsarea, a condamnat unanim împărăția la pieire. Era un popor cu mari calități, dar - conform teoriei corelațiunii creșterii și scăderii, descoperită de Darwin - defectele corespunzătoare acelor calități erau egal de mari. Cam în starea asta se află ungurii, căci spunem sincer: poporul acesta pare încă atât de inept în toate privirile încît ne vine a râde când
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
punct toate neadevărurile politico - istorice afirmate de "Pester Lloyd". Deocamdată iată articolul foii oficioase din Pesta: Toastul pe care senatorul Grădișteanu l-a ținut la banchetul festiv din Iași merită o atențiune oarecare nu numai prin cuprins, ci și prin corelațiunea împrejurărilor în cari s-a rostit, daca nu de altceva măcar pentru a arăta printr-un exemplu eclatant și în lumina adevărului cam ce fel de relațiuni de "bună vecinătate" sunt cele dintre monarhia noastră și statul român. Ni se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
progresie merge spre zero, adecă. In ecuație favorabilă mărimii concrete. Ecuație între mărimea concretă și potența divizorului egală ei. Inecuație defavorabilă mărimii concrete spre zero. Mărimile infinite se nasc din progresiunea timpului, spațiului, cauzalității. Ele merg gradatim, proportional, crescendo, minuendo Corelațiunea creșterii și scăderii = Ecuație. TEORIA ECUAȚIUNII ["TOATE SUNT O ECUAȚIUNE... "] 2267 Toate sunt o ecuațiune. Orice moment în viața universului e ecuațiunea momentului următor. Orice moment prezent e ecuațiunea momentului trecut. [ECUAȚIE = RAPORT ÎNTRE FINIT ȘI FINIT] 2255 I. Nu
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
astfel formulată: realitatea reprezintă, în temeiul și evoluția sa, un "personalism energetic"; cu vorbele autorului: "Realitatea, întru cât se concepe ca o energie care evoluează, își confundă evoluția sa cu procesul de formațiune al personalității, în care se rezumă toate corelațiunile organice: realitatea este un personalism energetic (subl. C.)"18. Ideea în cauză trebuie considerată, întâi, în ordinea de discurs în care ea este încadrată de cel care a formulat-o. Totuși, această operă le apare unor interpreți ca fiind prea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
chipul concentrat al întregii existențe; ea confirmă determinismul prin finalitate, căci în alcătuirea sa personalizată timpul devine destin cultural, tradiția se înnoiește prin creație personalitatea folosindu-și din plin potențialul său energetic -, iar omul, ca personalitate, își confirmă statutul de corelațiune energetică finală aflată într-o identitate structurală cu unitatea lumii. Modelul antropologic al personalismului energetic (tipul de explicare a omului), determinat ca ontologie a umanului, îngăduie apropierea acestei filosofii de unele modele și proiecte ale filosofiei actuale. Ne interesează în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
izolat". Ceea ce înseamnă că personalitatea are o dublă determinare: naturală, fiind formă de energie, și socială, fiindcă structura sa urmează ordinii umane, psihosferei. În model filosofic, personalitatea se află subordonată scenariului determinismului prin finalitate, potrivit căruia ordinea universală conduce către "corelațiunile de personalitate", aceasta, personalitatea, fiind momentul final al șirului de forme de actualizare a energiei. Tocmai prin această idee putem apropia personalismul energetic de filosofia kantiană, în încercarea de a dobândi o mai bună înțelegere a acestui sistem de filosofie
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de "filosofie secundă", omul apărând sub determinare "fizică". Dominant însă, enunțurile de tip antropologic din personalismul energetic nu aparțin acestui orizont; ele vizează, în ultimă instanță, limitele (datele) problemei unității și identității conștiinței individuale cu universul (înțeles ca ansamblu al corelațiunilor energetice). De asemenea, C. Rădulescu-Motru consideră că aceasta ar fi și problema filosofiei lui Kant, însă filosoful german ar miza pe conceptul unei conștiințe în sine ("generice"), desprinsă de raporturile sale cu mediul natural și social, în vreme ce autorul personalismului energetic
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
persistente; energia evoluează într-o ordine de finalitate. Această idee constituie al treilea postulat al personalismului energetic. Ordinea, al cărei început se află în întâmplare, nu este una de finalitate, în afara formei ultime de actualizare a energiei, adică fără producerea "corelațiunilor de personalitate". Numai că ordinea aceasta își dezvăluie scopul în producerea scopului însuși. În alte cuvinte, numai privind dinspre om (ca personalitate) putem afirma o ordine de finalitate a lumii. Ideea aceasta reprezintă al patrulea postulat al personalismului energetic. Acest
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ne spune C. Rădulescu-Motru, ca adaptare la totalitatea universului. Acest fenomen activează puterea de individualizare a energiei și astfel se constituie o anumită corelație persistentă. Creșterea continuă în adaptare a unităților individualizate ale energiei, adică sporul adaptativ căpătat prin fiecare corelațiune persistentă, face posibilă și necesară apariția personalității. În suma totală a energiei dacă prin energie voim să înțelegem realitatea nu sunt posibile, pentru evoluție, decât anumite corelații, și între acestea, un singur tip de structură sufletească: personalitatea, care indică direcția
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Deosebirea între om și animal, în ce privește mecanismul activității sale voluntare, nu este dar de natură, ci numai de grad"114. Diferența dintre om și animal este plasată de C. Rădulescu-Motru în două planuri. Întâi, ea este legată de locul acestor "corelațiuni energetice" în istoria formelor de actualizare a energiei. Și-aceasta este diferența esențială. Apoi, ele diferă după caracteristicile pe care fiecare le poartă: omul reflectează, iar animalul nu; primul are eu, celălalt nu are; omul se proiectează pe sine în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Prin duplicitatea aceasta de rosturi resemnificative pentru om, aflăm și soluția "salvării" identității sale, chiar în interiorul ordinii de finalitate. Continuitatea formelor de energie în univers este asigurată, potrivit personalismul energetic, de determinismul prin finalitate. Întreaga evoluție a universului, anterioară apariției corelațiunilor de personalitate, are sensul unor acumulări necesare, a unor condiționări "fizice", pregătiri ale începutului istoriei, dacă o privim dinspre corelația finală a energiei. Eul este primul fapt al noii ordini universale și obârșia oricărei evoluții în lumea omului. Fără el
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
3.c. Teoria culturii În contextul personalismului energetic, o definiție a omului este posibilă pe temeiul diferenței "esențiale" dintre existența umană și animal, întemeiată pe plasarea lor în evoluție, dar ea este condiționată nemijlocit de caracteristicile diferite ale acestor două "corelațiuni energetice", caracteristici scoase la iveală de experiență. Este vorba aici despre o ordine a întemeierii reflecțiilor antropologice. De altminteri, ceea ce este secund într-o definiție a omului devine primar într-o reconstrucție filosofică a umanului. Așa cum, de altfel, se întâmplă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
se întâmplă și la C. Rădulescu-Motru, căci diferența specifică dintre animal și om (văzută, mai general, ca diferență între corelațiile energetice naturale și personalitate) pune în ordine întreaga sa teorie despre om. Modul specific de a exista al celor două "corelațiuni" este legat de raportarea lor la faptul trăit actual. Animalul este blocat în prezent; omul se proiectează pe sine dincolo de actualitatea unei trăiri. Această însușire omenească, ce pare a fi de natură psihologică, are o funcție de respecificare a omului și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
desigur, despre o transcendere îngăduită de însuși "programul" energetic al lumii, de vreme ce impulsul ca și tehnica depășirii lumii date sunt forțe care se nasc din formele de actualizare a energiei. Corelația energetică persistentă reprezentată de om se deosebește de celelalte corelațiuni prin capacitatea de a instrumenta o acțiune ale cărei rezultate sunt proiectate în forma scopurilor, prin urmare, sunt cunoscute anticipat. C. Rădulescu-Motru socotește că cercetarea idealului, a formelor pe care acesta le ia în manifestările sufletești ale unui individ, ne
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
faptele unei personalități"121. De asemenea, conștiința se poate recunoaște pe sine ca purtătoare de ideal. Rolul acesta, "cel mai sublim", conferă omului statutul de om de vocație. Natura "își servește propria-i finalitate" prin om. Totuși, fără om, lanțul corelațiunilor persistente este nedirecționat. Coerența sa întru finalitate este un fapt dobândit prin personalizarea energiei și instalarea unui determinism prin finalitate propriu lumii omului. Neacceptarea acestei idei după care ordinea de finalitate este "dobândită" face imposibilă înțelegerea conceptului de cultură și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
această mutație ontologică. Iar omul, ca purtător al personalității, nu este doar punct final al unei evoluții, ci deschizător al unui "loc natural" care preia, pentru a suporta, evoluția lumii. Lumea va evolua în cultură, nu în natură, datorită formării corelațiunilor de personalitate. Omul trebuie privit ca purtător al rosturilor evolutive ale realității energetice. Și, în urmarea acestei viziuni, trebuie să integrăm antropologia personalismului energetic într-o ontologie. Și este vorba, la propriu, nu numai despre o ontologie a umanului, ci
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
energetice, ca realitate totală care cuprinde fenomenele naturale, ca și pe cele psihice și sociale, deschide posibilitatea științei. Realitatea energetică este principiul existenței și al cunoașterii, iar această realitate, determinată ca personalitate, "închide" un mod existențial, care, formal, încheie seria corelațiunilor energetice. Descrierea personalității (omului) din personalismul energetic are statutul unei rostiri-despre-om în care aspectul său "fizic" constituit de condiționările cosmice și biologice ale persoanei umane este secund, ca relevanță filosofică, față de cel cultural, oarecum "metafizic", fiindcă el este constituit de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
într-un gen de muncă; ea este inclusă în raporturi de finalitate; unitatea organică (personalitatea este structură unitară bio-psiho-socială) este generatoare de raporturi de finalitate (ca în filosofia kantiană). Aceste raporturi sunt, în cazul personalității, în dublu plan: în seria corelațiunilor persistente ale energiei și în sensul evoluției eului. În primul plan, personalitatea este corelația persistentă finală; spre ea conduc toate liniile de evoluție a energiei. Avem de-a face cu un determinism prin finalitate secund, conceptualizat în urmarea unui determinism
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
întemeiată și, cred, deschide o cale de interpretare a acestei filosofii care valorizează și partea psihologică a operei și pe cea filosofică. Ordinea lumii, potrivit lui C. Rădulescu-Motru, este una personalistă, în sensul că liniile de evoluție a energiei tind spre corelațiunile de personalitate. Ținta evoluției este cauza care împinge formele energiei spre corelația finală. Într-un fel, între cauzalitate și finalitate nu ar fi o diferență de conținut sau de mecanism al determinării, ci o diferență de ordine a fenomenelor și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
legat de elucidarea problemei diferenței specifice a psihicului în ansamblul fenomenelor lumii. De altminteri, filosoful român face din cauzalitate temă de reflecție încă în lucrarea de doctorat.145 Odată formulată ipoteza personalismului energetic, potrivit căreia evoluția existenței-ca-energie este îndreptată către corelațiunile de personalitate ipoteza implicând și diferența dintre natură și cultură (discontinuitatea), dar și unitatea lor determinată prin faptul că amândouă sunt momente ale evoluției (continuitatea) -, Rădulescu-Motru va hotărnici ordinea de cauzalitate în spațiul existenței-ca-natură, iar ordinea de finalitate în spațiul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de a gândi că un anumit fenomen, fie el organic, psihic sau cultural, este supus cauzalității și finalității, totodată. Oricum, orice fapt din segmentul personalizat al energiei aparține, primar, ordinii de finalitate; de asemenea, natura, integrată cursului formelor energiei către corelațiunile de personalitate, aparține și ea ordinii de finalitate. Determinismul fenomenelor naturale apare, în contextul discuției despre persoană și mediu din Puterea sufletească, într-o poziție secundă față de cel sufletesc: "Din experiență și observațiune noi nu putem decât să inducem, ca
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]