18 matches
-
sau la mai multe lucrări de negotu; se intocmescu pentru lucrulu de întreprindere, în formele învoite, după partea ce se cuvine fie-cărui și după condițiile asediate între impariasitori. Articolul 48 Întovărășirile în impariasire se potu dobîndi prin aretarea catastiseloru a corespondinței, seu prin dovadă cu marturi, de va găsi cu cale tribunalulu a o priimi. Articolul 49 Întovărășirile negutiatoresci în impariasire, nu sînt supuse la formalitățile orînduite pentru cele-l-alte tovărășii. SECȚIA I Pentru prigonirile intra tovarăși și pentru chipulu de a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
Ei voru fi aduși de părinții sau tutorii loru, si voru presenta actulu de nascere și certificatu de altoiu sau dovadă că au făcutu de versatu. Copiii cari nu sînt domiciliați în orasulu unde se află scola, voru ave unu corespondințe în acelu orasu. 55. Nu se voru primi în scola copii mai mici de șepte ani. 56. Institutorii voru aplică copiiloru numai pedepsele prevedute prin regulamente speciali. 57. Fie care institutore va reporta municipalității despre tote lipsele materiali ale scolei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
tutorele sau corespondentele au dreptu de recursu la consiliulu permaninte. 128. Fie-care profesoru este datoru a anuntia pe profesoriulu ordinariu alu clasii, despre lipsirile nemotivate sau reua purtare a unui scolariu. Profesorulu ordinaru va insciinta despre acesta pe părinte sau corespondințe. 129. Pedepsele cari, după importantă cașului, se potu aplică în contra școlarilor cari se abătu de la datoriile loru, voru fi: a) Mustrarea, făcută în clase de către profesorele clasii sau de profesorele ordinaru, ori de directoare. ... b) Censura, pronuntiata de conferința profesoriloru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
din gimnasiu sau din liceu; gonirea provisoria nu va pute trece peste unu anu și se va pronunția de conferința profesoriloru clasii la care vă asiste și directorulu. Gonirea definitivă se va pronunția totu de aceeași conferință; părintele, tutorele sau corespondințele va ave dreptu de apelu la consiliulu scolaru, care va pronunția definitivu. e) Gonirea din tote gimnasiele sau liceele terei, se va pronunția de consiliulu scolaru după reportulu ce'i va face conferența profesoriloru clasii. Părintele, tutorele sau corespondințele școlarului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
sau corespondințele va ave dreptu de apelu la consiliulu scolaru, care va pronunția definitivu. e) Gonirea din tote gimnasiele sau liceele terei, se va pronunția de consiliulu scolaru după reportulu ce'i va face conferența profesoriloru clasii. Părintele, tutorele sau corespondințele școlarului va ave dreptu de apelu la consiliulu permaninte. 130. Censura, gonirea provisoria sau definitivă se voru face cunoscute parintiloru, tutoriloru sau corespondentiloru de către profesorulu ordinaru. 131. Pedepsele cuprinse la litera: a, b, si c, se voru trece în catalogulu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
unu actu de promoțiune, în care se voru trece notele invetaturei și conduitei, numerulu lipsiriloru și pedepsele ce voru fi priimitu. Acestu actu se va presenta de scolaru la profesorele ordinaru alu clasii superiori, vedutu și subscrisu de părintele său corespondințele seu. amp; IV Esaminele generali de gimnadiu și de liceu 141. Școlarii cari au urmatu cursurile clasiloru de gimnasiu sau de liceu voru trece unu esamenu generale spre a pute dobîndi diplomă. Școlarii cari voru ave asemini diplome se voru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
profesorii numiți definitivu. 278. Decanulu represinta facultatea, are administrațiunea morale și materiale, preveghiaza esacta aplicare a legiloru și regulamenteloru facultății. 279. Funcțiunea decanului este onorifica. 280. Decanulu are inspecțiunea cancelariei facultății, reguleza esaminele scolariloru, numesce comisiunile esaminatore pentru școlari, ține corespondința cu autoritățile superiori. 281. Decanulu convoca și presideza adunările consiliului facultății. 282. În lipsă decanului celu mai vechiu dintre profesori 'i va ținea loculu. 283. Decanulu va reporta ministrului seu rectorelui academiei, despre ori-ce neregularități, negligente sau abateri din partea vre-unui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
a păstrat asupra cestiunei Basarabiei cea mai adâncă tăcere și numai după ce această cestiune a fost pusă oficial la ordinea zilei a diplomației el în sfârșit a deschis gura despre dânsa. Nu putem a ne îndoi un moment că această corespondință să nu reproducă în mod fidel nu numai ideile, dar chiar limbagiul guvernului rusesc. Ce zice dar organul cabinetului din St. Petersburg? Cum face istoricul cestiunei și în ce mod poleiește hapul pe care vrea să facă să-l înghită
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
răsturna ministerul în momente atât de grele. O acuzare și mai gravă este că, cu ajutorul Rusiei, am voi să înlăturăm Constituția și că pierdem ocazia de a ne recomanda învingătorilor, cedîndu-le Basarabia și primind în schimb... o altă constituție. În "Corespondința politică" găsim apoi știrea că M. S. Domnul va abdica în caz daca rușii ar insista în cererea lor pentru Basarabia, iar rușii propun candidat pentru domnie pe prințul Grigorie Mih. Sturdza. Prințul Grigorie Mih. Sturdza este însă unul din
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
În părțile ei cele mai esențiale, unde se vede a acorda vrun favor naționalităților, numaidecât se moderează prin cuvântul "după putință"....... și apoi în aplicare niciodată nu este "cu putință". P. e. paragraf 6. Amploiații municipali, pe teritoriul municipiului, în corespondințele lor uficiale cu comunele, adunările, reuniunile, institutele și privații, "după putință" se vor folosi de limba acestora. paragraf- 1 17. relativ la institutele de învățămînt citat mai sus, încă este cu....... paragraf- 1 27. "La ocuparea funcțiunilor și în viitor numai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nici până azi nu au pierdut din zelul său nobil față cu cauzele mărețe! Apelăm dară la naționalismul tuturor românilor, rugând pre toți acei frați ai noștri cari voiesc a conlucra spre realizarea serbării să binevoiască a se pune în corespondință cu comitetul central. Comitetul primește corespondințele și contribuirile sub adresa: Vas. Bumbac, Viena, Universitate. Viena, în 14 iuniu 1871 V. Bumbac, m. p. vice-președinte Ioan Slavici, m. p. secretariu {EminescuOpIX 492} APEL Cătră junimea română Fraților! Nime nu e mai mult pătruns
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
din zelul său nobil față cu cauzele mărețe! Apelăm dară la naționalismul tuturor românilor, rugând pre toți acei frați ai noștri cari voiesc a conlucra spre realizarea serbării să binevoiască a se pune în corespondință cu comitetul central. Comitetul primește corespondințele și contribuirile sub adresa: Vas. Bumbac, Viena, Universitate. Viena, în 14 iuniu 1871 V. Bumbac, m. p. vice-președinte Ioan Slavici, m. p. secretariu {EminescuOpIX 492} APEL Cătră junimea română Fraților! Nime nu e mai mult pătruns de ideea serbării întru memoria lui
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dorința noastră comună. Pierdem un an din rezultatele serbării dacă amânăm serbarea pre anul viitori. Apelăm dară la zelul vostru național și vă provocăm: 1. A vă organiza în timpul cel mai scurt în comitetele filiale și a vă pune în corespondință cu comitetul central din Viena (V. Bumbac, Universitate). 2. A vă da părerea față cu serbarea, și în special față cu modul în care doriți ca ea să se realizeze, ca așa serbarea să poată fi un act produs conform
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Hasdeu, întorcîndu - se din escursiunea întreprinsă în interesul arhivelor statului, face o dare de seamă despre rezultatele dobândite. Ajungând la Cracovia s-a pus la lucru întîi în biblioteca Universității, fundată încă în secolul 14. Aci a găsit o însemnată corespondință diplomatică originală între domnul moldovenesc Miron Barnoschi și Polonia din primul pătrar al secolului 17, precum și câteva acte despre comerciul Cracoviei cu Moldova în secolul 14. Toate acestea însă rămân pe un plan cu totul secundar în comparațiune cu tezaurile
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și moralitate, apără drepturile țăranilor, are opțiuni antimonarhice. Scrie Istoria Câmpulungului, prima residență a României (1855-1856), o monografie informată bogat dar inegal, publică o serie de documente privind mișcarea pașoptistă (Capii revoluțiunii de la 1848 judecați prin propriile lor acte, 1866, Corespondința secretă și acte inedite ale capilor revoluțiunii române de la 1848, 1873-1874), precum și un studiu, de merituos pionierat, asupra evenimentelor din 1821 (Istoria revoluțiunii române de la 1821, două volume apărute în 1874, completate de opusul Acte justificative la „Istoria revoluțiunii române
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285450_a_286779]
-
revoluțiunii române de la 1848 judecați prin propriile lor acte, I, București, 1866; Sora Agapia sau Călugăria și căsătoria, București, 1871; Flori de la Tușnad, București, 1872; O preîmblare pe munți sau Lumea reală și lumea ideală, București, 1872; Carbonarii, București, 1873; Corespondința secretă și acte inedite ale capilor revoluțiunii române de la 1848, I-III, București, 1873-1874; Istoria revoluțiunii române de la 1821, Craiova, 1874; ed. îngr. și pref. Vl. Osiac, Ion Pătroiu și Dinica Ciobotea, Craiova, 1996; Acte justificative la „Istoria revoluțiunii române
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285450_a_286779]
-
literare”, „Albina Pindului” ș.a.), versuri și chiar poșta redacției. Cu publicistică, mai ales culturală, colaborează G. Missail, S. Periețeanu-Buzău, I. C. Tacit, G. Marian. O rubrică vie, datorită știrilor și comentariilor privitoare la mișcarea artistică și politică din Europa, este „Corespondința”, care inserează mai multe scrisori primite de la Paris, Viena și din câteva orașe italiene. Dintre corespondenți făceau parte, probabil, S. Periețeanu-Buzău și I. Al. Lapedatu, care erau studenți la Paris. Un interes deosebit se arată pentru poezia populară, din primul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290237_a_291566]
-
suna mai bine cores astfel. Vă rog de indulgință pentru timpul cât vi-l răpesc cu citirea epistolei mele și, încredințindu-vă despre deosebita stimă ce vă păstrez, rămînu al d-voastră M. Eminescu N. B. În caz de-a-mi răspunde în corespondința redacțiunei, veți binevoi a o face fără loc și nume sub cifra: YZ. {EminescuOpXVI 35} 21 [IACOB NEGRUZZI] Viena, 16/4 septembre 870 [1r] Scumpe Domnule Negruzzi, Numai Dumnezeu mai poate descurca ce este omul. Astfel, un individ care crede
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]