288 matches
-
Dragoș Bucurenci Mâine la dezbaterea despre leadership în vreme de criză care va deschide PR Forum, intenționez să încep la ora anunțată în program. Este felul în care înțeleg să corijez o meteahnă tot mai răspândită: nepunctualitatea. România este una dintre puținele țări unde “sfertul academic” înseamnă timpul pe care i-l acorzi cuiva ca să întârzie. Sensul expresiei în lumea civilizată se referă la cele 15 minute cu care ajungi înainte de
Fiţi buni şi fiţi punctuali! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82758_a_84083]
-
un Jeep. Ce-are prezidentul cu eșapamentul? Și pe mine mă zgârie proastă folosire a limbii române în discursul politic, dar nici aici nu cred că e cazul să fim mai catolici decât Papă. Nici primul ministru nu și-a corijat dizgrațiosul uzaj al pronumelui “care”, pe care i-l reproșa Mircea Cărtărescu, si mai sunt nenumărați politicieni certați cu gramatică și cu vocabularul de bază al limbii române. Să vorbească bine românește e printre ultimele lucruri pe care le aștept
Pamflet gastric by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82884_a_84209]
-
mod dramatic, dar nesentimental lipsită de iluzii. Toate aceste trei cărți sînt extraordinar de bine scrise, cu o atenție care ne face să ne gîndim la felul în care sînt scrise cărțile în lumea civilizată: cu ajutorul unui redactor atent, care corijează, dă sugestii, elimină impuritățile. Au o constantă de viziune și compun un univers romanesc de extremă originalitate. Iar tăietura pe care o execută în realitatea românească trimite un foarte interesant mesaj extraliterar. Țara brînzei, Editura Image, București, 1999, 216 p.
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
undeva, în trei și, în prezența învățătoarei, eu trebuia să-i fac morală colegului de clasă învinuit. Am început cu obișnuitele și plictisitoarele mustrări formale, spuneam că el ne face de rușine pe noi, pe toți, că trebuie să se corijeze pentru a ajuta prin aceasta țării întregi să edifice comunismul, când, brusc, mi-a venit în minte o idee surprinzătoare: numele acestui băiat era Ulianov, ca al lui Lenin, și am început să-i spun că face de rușine numele
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
lăcui lumea, dar spre a impopula mormintele." A doua cercetare privește activitatea editorului, care are sub control întregul text. Activitatea sa pornește de la simplu către complicat și complex. Intervine, corectând în text, dar reproduce în subsol forma greșită din manuscris; corijează nume când, dintr-o scăpare de condei sau poate confuzie (greșeala se repetă), Bălcescu scrie în loc de "Doamna Stanca" soția lui Mihai, "Doamna Florica" în realitate fiica voievodului, "Munții Alpi", în loc de "Carpați", localitatea "Piatra", în loc de "Baia"; semnalează lipsurile, cât și fragmentele
Istorie și literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14493_a_15818]
-
vizionarului care dispune de viziunea sa, cel care, văzînd, creează cele ce vede". Dar această exaltare, să recunoaștem, ușor luciferică, a măreției livrești, nu e radicalizată, nu alcătuiește decît unul din aspectele discursului în chestiune. Ea coexistă cu și se corijează prin ipostaza unui homo religiosus, pe care, prin extensia, însă și prin accentul ei de profunzime angajantă, o putem socoti ca fiind fundamentală pentru eseistul în discuție. Fără a invalida criteriul estetic, departe de orice tendenționism simplificator, Nicolae Balotă caută
Pornind de la literatura franceză(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14280_a_15605]
-
pentru diversele grupuri, să creăm o aparență de egalitate. Dacă la mijloc e o carte, să zicem, o culegere de eseuri despre viitorul României, și toate sînt scrise de bărbați, ei bine, asta nu poate rămîne așa. Și cum să corijezi acest lucru? Foarte simplu, invitați o femeie să scrie. M.T.: Ce părere aveți despre corectitudinea politică aplicată unor scriitori de genul lui Francis Stuart, cunoscut pentru vederile lui pro-fasciste? V-am citit eseul "The Wartime Broadcasts of Francis Stuart edited
Colm Tóibín - "Ca romancier, sînt captiv pe undeva, prin secolul al XIX-lea" by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15139_a_16464]
-
recâștigă dreptul sacru al tigrului sfâșiind căprioara... Speranța în viața de apoi, ca și într-o lume dreaptă, pașnică, s-a dus. Încheieturile moralei au slăbit. Înțelepciunea devine un mod de a scuza, de a explica și, eventual, de a corija existența... Până și apetitul sexual, osândit de creștini, exaltat de păgâni, crește... Au fost și sunt bătrâni, ca Victor Hugo, al căror potențial viril atinge culmi comice... La cărturari, îndeosebi, mult mai puțin la țărani și la oamenii simpli, se
Rugăciunea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13438_a_14763]
-
și Geta, pleoștiți, împreună cu Preda care mi-a comunicat, dîndu-mi mîna, că nu-l interesează cartea pentru că: «Monșer, Ionescu ne cam înjură și nu prea mai vrea să știe de țara lui...»” Și pe deasupra încă o scenă simptomatică, menită a corija o inoportună idealizare: „Îmi amintesc (povestită de Doinaș) de o replică faimoasă, pe cît de retrogradă pe atît de caracteristică: la o ședință în care se punea problema supraviețuirii sau modificării revistei Secolul 20, Marin Preda a protestat împotriva publicării
Mai mult decît un exercițiu al memoriei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13281_a_14606]
-
de femei, și-a cîștigat prietenii temeinice - atîtea și atîtea motive operante ca pînă la urmă să nu se dea pe nimeni - și să se neurastenizeze!" Evident, nu! Deoarece nu e vorba decît de eforturi corective, de strădanii de-a corija în plan lumesc o biografie pe fondul unui destin incorigibil. Mai aproape decît de genitorul său, avem impresia că se află Barbu de E. Lovinescu, cel vizitat de angoasele zădărniciei, avînd pururi pe limbă gustul de cenușă al Neantului. Să
Barbu Cioculescu par lui meme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12046_a_13371]
-
pare a nu fi fost tratată în mod pe deplin corect, înfățișîndu-se mai mult ori mai puțin alterată de o concepție convențională vizînd "înfrumusețarea" inoportună (pe șleau spus: parazitară) a creației brâncușiene. Chiar așa: "înfrumusețarea", ca și cum un resturator ar fi "corijat" cu penelul său trăsăturile unui tablou consacrat ori ar fi introdus notele sale într-o partitură clasică. Ni se oferă un conform unui gust îndoielnic, coafat și pomădat parcă spre a justifica nota de plată piperată a salonului de cosmetică
Brâncuși dichisit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12180_a_13505]
-
plânge! Șiretenia îl apără/ de singurătate" (Șiretenia). De asemenea în contul unei astfel de nefirești distorsionări a candorii primare putem trece și notele unei senzorialități acute, cinice în granulația sa provocator materială, care, în psihologia restaurată a copilului, tentează a corija dematerializarea, excesivă, angelica plutire ce ar împinge viziunea spre inexprimabil. Prin această mică enclavă a cruzimii, poeta oferă un tribut perspectivei moralmente negative, de care, deși programatic n-o împărtășește, nu poate face abstracție. Simțămîntul liric complex de care dă
Sub zodia "netrăirilor" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12643_a_13968]
-
indicarea unei culori anume sau a unui anumit semn grafic, iar, în al treilea caz, intrevenția marelui pictor este directă și decisă, însă într-un cu totul alt registru decît acela în care intervine profesorul care face corectura. Țuculescu nu corijează, ci precizează, el nu intervine, ci participă. Uneori el chiar își însușește profund aceste lucrări, semnîndu-le, în condițiile în care, în mod curent, nu se prea omora nici cu semnarea propriilor lucrări. Dacă această participare directă poate fi cuantificată prin
Eugenia Iftodi / Ion Țuculescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12666_a_13991]
-
artă" -, Ion Bogdan Lefter pledează pentru "voința de subiectivitate" a criticului. Acesta s-ar cuveni să-și extindă aria de manifestare apelînd la moduri "necanonice" în sistemul retoric al profesiei sale, capabile a-i asigura o prezență personală, care să corijeze codurile transpersonale ale studiului de istorie literară, protocolul comparatist ori "tehnicismele" teoretizării în exces. Eventual prin intermediul scriiturii de tip jurnal, ce-și asumă confesiunea, precum și elemente de narațiune (în completare, ne întrebăm dacă și "critica de întîmpinare", înțeleasă în acest
Trei decenii de critică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12304_a_13629]
-
se succed conservă o vagă memorie cubistă - și acest inventar s-ar purtea continua și în alte registre stilistice -, dar structura sa profundă este prin excelență una romantică. Voința lui enormă de a stăpîni o întreagă lume, de a-i corija disfuncțiile și de a-i alina sufletul ultragiat, antropocentrismul asumat ca destin și neobositul apostolat moral, cum pot fi numite altfel decît utopie romantică sau una dintre multele fațete ale conștiinței mistice? Și ceea ce ar fi putut părea doar un
Rememorări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11593_a_12918]
-
aceasta e singura cale pentru aflarea adevărului și împlinirea binelui. Cu deosebire relevantă ni se prezintă quadrupla motivație la care recurge filosoful englez pentru a demonstra necesitatea jocului liber al opiniilor. O reproducem cu încredințarea că e utilă pentru a corija înclinația recurentă a unora către intoleranță, în speță tentația actuală a reconstituirii, sub felurite pretexte, a cenzurii, nu doar relicvă a unei perioade dogmatice, ci și piedică pusă sieși oricărui discurs ce-și subminează astfel condiția. “În primul rînd, dacă
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
să-mi editez versurile și am și luat de la el volumul 1870-71 din Convorbiri, unde stau Venere și Madonă și Epigonii. Vai, Muți, ce greșeli de ritm și rimă, cîte nonsensuri, ce cuvinte stranii! E cu putință a le mai corija, a face ceva din ele? Mai nu cred, dar în sfîrșit să cercăm.” El nu avea, așadar, volumul său propriu, sau numere păstrate din „Convorbiri” cu poeziile sale. Răspunsul ei („Je suis très contente que tu veux șsic!ț éditer
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
mulți vânători au protestat (ei nu se văd așa de simpli și însetați de sânge cum îi portretizasem noi) și a trebuit sa difuzam un drept la replică. Tocmai de-aia există CNA, pentru că excesele, în orice direcție, să fie corijate. Domnule Dragoș Bucurenci, ar trebui să vă fie rușine că va prostituați intelectual, pentru o mână de ‘admiratori’, să zicem. Ați găsit un subiect sensibil și hop în căruță oportunității.. ce să spun, să fi fost un alt subiect nu
Nu în numele meu! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82375_a_83700]
-
meu de vedere ar însemna să iși nege statutul de rapper adevărat. dar mai știi, până la urmă dacă era true nu avea ce să caute la un asemenea format. drept la replică la antenă 1? un precedent periculos haha CNA corijează excesele în teorie, în realitate există pentru altceva, să nu fim naivi. dacă ar fi că CNA să corijeze cu adevarat. excesele televiziunilor românești ar închide jumătate în 3 luni. și tot ca să nu fim naivi, nu TV-ul e
Nu în numele meu! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82375_a_83700]
-
true nu avea ce să caute la un asemenea format. drept la replică la antenă 1? un precedent periculos haha CNA corijează excesele în teorie, în realitate există pentru altceva, să nu fim naivi. dacă ar fi că CNA să corijeze cu adevarat. excesele televiziunilor românești ar închide jumătate în 3 luni. și tot ca să nu fim naivi, nu TV-ul e principalul susținător al homofobiei românești, există una mult mai puternică la care puteti să îi faceți câte sesizări doriți
Nu în numele meu! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82375_a_83700]
-
destrăbălării civice" la care am asistat și continuăm a asista! Dar dacă nu ne mai putem întoarce în trecut, dacă nu mai putem face ceea ce nu s-a făcut la momentul potrivit, în nu mai mică măsură sîntem datori a corija mentalitatea defetistă, refuzînd bunăoară o insidioasă preconcepție (amuzant așezată la antipodul ideologiei comuniste), care a devenit, intempestiv, o emblemă a postideologiei, și anume "puritatea" esteticului. Adică, vezi Doamne, "abaterea" esteticului de la anomaliile socio-politice care au produs propriile sale anomalii oportuniste
Interogații critice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10535_a_11860]
-
indicarea unei culori anume sau a unui anumit semn grafic, iar, în al treilea caz, intrevenția marelui pictor este directă și decisă, însă într-un cu totul alt registru decît acela în care intervine profesorul care face corectura. }uculescu nu corijează, ci precizează, el nu intervine, ci participă. Uneori el chiar își însușește profund aceste lucrări, semnîndu-le, în condițiile în care, în mod curent, nu se prea omora nici cu semnarea propriilor lucrări. Dacă această participare directă poate fi cuantificată prin
Un eveniment ieșit din comun by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10053_a_11378]
-
nu prea e mulțumit: „Părțile exterioare ale bastioanelor și acoperămintele lor sunt foarte scunde, iar curțile de comunicație de neîntrebuințat. Cazarma lui Mercy e foarte ocupată, iar în cazemate se vede bine că e umed, mai cu seamă iarna“. Lucrările, corijând din mers greșelile, continuă neabătut și prima lor fază se încheie în 1757. Incendiul din anul 1738, care distruge aproape în totalitate Palanca Mare, ușurează extinderea fortificațiilor. Mulți din locuitorii de aici, ca de altfel și cei din Palanca Mică
Agenda2004-2-04-senza3 () [Corola-journal/Journalistic/281935_a_283264]
-
care, veniți cu puțin mai tîrziu, ori pur și simplu lipsiți de o strategie eficientă a afirmării, cu toate că nu mai puțin valoroși decît primii (nu o dată dimpotrivă!), au rămas pe un plan secundar. Chiar dacă în critică lucrurile s-au mai corijat, mediatizarea celor din urmă, ca și prezența lor în manualele școlare, lasă mult de dorit. Situație profund nedreaptă. Socotim că cele două categorii trebuie comasate, în vederea unei imagini globale mai echitabile, punîndu-se accentele de valoare cuvenite în economia ansamblului. Proces
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
acest punct de vedere un fel de ascetism liric în care culoarea vie (...) dispare în favoarea semnificațiilor. Aceasta (...) nu trebuie s-o atribuim unei lirici (...) cu care avea de luptat poetul, cât unei inclinații native spre reflecție" - poate fi completat și corijat după numărul menționat din revista "Gândirea", an II, 1993, nr. 3, p. 3, astfel: "Poezia lui realizează din acest punct de vedere un fel ascetism liric în care culoarea vie a lucrurilor dispare în favoarea semnificației lor. Această ariditate formală nu
Poezia în perspectivă teologică by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17371_a_18696]