7 matches
-
Acer campestre () este o specie de arbori cu înălțimea de până la 17 m. Frunzele sunt glabre, palmat-lobate 5 sau 3 lobi, lungi până la 8 cm. Florile apar primăvara dispuse în corimbe compuse, sunt poligame și au culoarea verzui. Fructele sunt disamare cu aripi întinse, orizontale. l este un arbore cu lemn alb și tare, cu scoarță roșiatică, care crește frecvent în câmpie și în regiunea de deal. Jugastrul este un arbore
Jugastru () [Corola-website/Science/307759_a_309088]
-
cuprinde specii spontane sau cultivate. Frunzele sunt nestipelate, iar carpelele sunt libere. Fructele nu sunt umflate și se deschid numai de-a lungul suturii ventrale. S. Ulmifolia, crește în regiunile montane, iar S. x vanhouttei, cu flori albe, grupate în corimbe simple, este mult cultivată în scop ornamentală - Subfamilia Rosoideae. Sunt plante lemnoase sau erbacee, anuale sau perene, cu frunze simple sau compuse, care au stipele persistente. Florile au un receptacul plan, conic sau concav și sunt hipogine sau epigine, de
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
și au un receptacul concav, gineceul fiind format din 5(2) carpele libere, care la maturitate concresc cu receptaculul și formeazâ fructul fals, baciform numit poamă. Genul Malus cuprinde numeroase specii răspîndite în emisfera nordică. Au flori mari, grupate în corimbe, cu antere galbene. Androceul este format din 15-50 stamine, iar gineceul din 5 carpele libere, însă stilele sunt unite la bază. Fructul are atît cavitate caliceară, cât și pedicelară și nu conține sclereide. M. sylvestris (L.) Mill. (măr pădureț) este
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
sedative asupra sistemului nervos (ușurează somnul cănd sunt consumate seara). Crataegus monogyna Jacq. (păducel) este un arbust cu ramuri spinoase, cu frunze rombic ovate, adînc lobate (pînă la jumatatea limbului). Florile, de tipul 5, cu petale rotunde, sunt grupate în corimbe rotunde, albe. Fructele sunt ovoide, roșii, cărnoase, de 0,7-1 cm (sunt fructe false deoarece partea cărnoasă provine din receptacol). Atît fructele, cît și frunzele și florile, au multiple utilități terapeutice. Acționează asupra sistemului nervos central, avînd efecte simpaticolitice, vasodilatatoare
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
recomandate și în afecțiuni renale și dischinezii biliare. Denumirea sa populară este corelată cu fenofaza de înflorire, legată de creșterea temperaturii solului, care permite semănatul porumbului. Genul Cerasus are flori mai mari și mai lung pedunculate, grupate în umbele sau corimbe sirnple. C. avium (cireș sâlbatic) are fructele drupe sferice, dulci-amărui. C. vulgaris Mill. (vișin) are fructe astringente. În medicina populară se folosește și scoarta, ca febrifug și antigutos. Din această subfamilie mai fac parte genurile: Armeniaca (cais), Amygdalus (migdal), Padus
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
apar în primul an de vegetație, triunghiulare, ovate sau cordate, cu marginele întregi, cu un pețiol lung, tomentoase pe partea inferioară. Florile sunt tubulate de culoare mov-violet, cu antere și stamine concrescute și grupate în calatidii globulare, care formează un corimb. Acestea apar la mijlocul verii. Calatidiile sunt înconjurate de un involucru format din numeroase bractee, fiecare curbată sub forma unui cârlig, permițând să se agațe de blana animalelor și să fie cărate pe distanțe mari. Fructele sunt achene; cu o lungime
Brusture () [Corola-website/Science/313705_a_315034]
-
rădăcinile plantelor gazdă, de aici făcând parte reprezentanți ai fam. Orobanchaceae și Scrophulariaceae . Lupoaia Orobanche sp., sunt plante anuale sau perene, parazite, cu o tulpină simplă sau ramificată, cu frunze scvaviforme și inflorescențe terminale în formă de racem, spic sau corimb. Florile zigomorfe, au petale unite ca un tub și formează ca fruct o capsulă uniloculară cu foarte multe semințe mici. În țara noastră se găsesc 20 de specii de lupoaie sau verigel, toate parazite pe diferite plante gazdă. Dintre acestea
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]