190 matches
-
începe în jurul anului 400 î.Hr., dar abia peste vreo trei secole ajunge la forma sa canonică. Cel mai vechi edificiu care prezintă un capitel corintic este Templul lui Apollo din Bassai (c. 400 î.Hr.). Alte edificii construite ulterior conțin elemente corintice fie în arhitectura interioară (Tholos din Delphi, Tholos din Epidauros, Templul Atenei din Tegea), sau doar detalii ornamentale (Monumentul lui Lysicrate, Ptolemaion din Samotrace, Mausoleul din Belevi). Abia prin veacul al III-lea î.Hr., capitelul corintic este tot mai prezent
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
construite ulterior conțin elemente corintice fie în arhitectura interioară (Tholos din Delphi, Tholos din Epidauros, Templul Atenei din Tegea), sau doar detalii ornamentale (Monumentul lui Lysicrate, Ptolemaion din Samotrace, Mausoleul din Belevi). Abia prin veacul al III-lea î.Hr., capitelul corintic este tot mai prezent în arhitectura monumentală a templelor. Un exemplu elocvent îl constituie Olympiei-nul din Atena (174 164 î.Hr.)“. Conform memoriilor lui Marcus Vitruvius Pollio, un scriitor și arhitect roman, la scurt timp după moartea unei tinere femei, una
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
asupra haosului vieții. Zeițele Flora, Venus și Persefona au fost adesea folosite drept model artistic pentru diverse reprezentări arhitectonice ale ordinii corintiene. Aceleași zeițe le regăsim reprezentate și în palatul Versailles. Spre deosebire de toate celelalte stiluri arhitectonice, proporțiile folosite de stilul corintic este identic corpului uman. De exemplu, coronamentul coloanei este similar proporțiilor capului. Baza este proporțională cu piciorul. Proporțiile folosite de către stilul corintic sunt un element cheie, des întâlnit în arhitectura palatului Versailles. Coloanele corintice au dimensiuni care sunt multiplu de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Aceleași zeițe le regăsim reprezentate și în palatul Versailles. Spre deosebire de toate celelalte stiluri arhitectonice, proporțiile folosite de stilul corintic este identic corpului uman. De exemplu, coronamentul coloanei este similar proporțiilor capului. Baza este proporțională cu piciorul. Proporțiile folosite de către stilul corintic sunt un element cheie, des întâlnit în arhitectura palatului Versailles. Coloanele corintice au dimensiuni care sunt multiplu de 6, de multe ori având 12 picioare. De asemenea, în antichitate, unitatea de măsură utilizată era piciorul, care putea fi divizat în
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
stiluri arhitectonice, proporțiile folosite de stilul corintic este identic corpului uman. De exemplu, coronamentul coloanei este similar proporțiilor capului. Baza este proporțională cu piciorul. Proporțiile folosite de către stilul corintic sunt un element cheie, des întâlnit în arhitectura palatului Versailles. Coloanele corintice au dimensiuni care sunt multiplu de 6, de multe ori având 12 picioare. De asemenea, în antichitate, unitatea de măsură utilizată era piciorul, care putea fi divizat în 16 sau 12 parți egale. La momentul apariției sale, stilul corintic a
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Coloanele corintice au dimensiuni care sunt multiplu de 6, de multe ori având 12 picioare. De asemenea, în antichitate, unitatea de măsură utilizată era piciorul, care putea fi divizat în 16 sau 12 parți egale. La momentul apariției sale, stilul corintic a reintrodus o nouă ordine arhitectonică, ce a condus la ruperea de vechile stiluri doric și ionic. Prin urmare, în stilul corintic regăsim numărul 12, care are o simbolistică profundă și este întâlnit în toate religiile și miturile lumii. În
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
utilizată era piciorul, care putea fi divizat în 16 sau 12 parți egale. La momentul apariției sale, stilul corintic a reintrodus o nouă ordine arhitectonică, ce a condus la ruperea de vechile stiluri doric și ionic. Prin urmare, în stilul corintic regăsim numărul 12, care are o simbolistică profundă și este întâlnit în toate religiile și miturile lumii. În lucrarea sa intitulată Numbers: Their Occult Power and Mystic Virtues, William W. Wescott relatează despre semnificația acestui număr:„în Scandinavia, marele Odin
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
punctul de atracție central al spațiului elenistic, datorită celebrelor sale preotese, numite Pitia (Πυθώ) care aveau menirea să facă diverse profeții. Apolo era numit Δελυίνιος Delphinios, adică Delfinul, iar ultimul templu dedicat lui Apolo a fost ridicat de arhitecții stilului corintic Spintharos, Xenodoros și Agathon. După prezentarea tuturor aceste informații, aparent disparate, vom rememora drumul parcurs: în toate religiile lumii regăsim cifra 12 și imaginea unui conducător simbol. Pe scurt amintim de cei 12 apostoli și Isus, de cei 12 Drottari
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
rotunde și regele Artur. Am rememorat mitul lui Apollo, cu care regele Ludovic al XIV-lea s-a identificat,de la același simbol - Soarele - până la un nume identic, Delfinul. Ultimul templu dedicat zeului Apolo Helios a fost ridicat după rigorile stilului corintic,care în arhitectură simbolizează o nouă ordine. Pentru a ajunge la celebra cameră de baie din palatul Versailles, care nu a fost nici o dată folosită, dar care a fost decorată foarte luxos și care și ea este construită tot în
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
în arhitectură simbolizează o nouă ordine. Pentru a ajunge la celebra cameră de baie din palatul Versailles, care nu a fost nici o dată folosită, dar care a fost decorată foarte luxos și care și ea este construită tot în stil corintic, se trece prin salonul lui Venus. Simbolul lui Venus este pentagrama, care redusă la valoarea unui număr, reprezintă cifra cinci. Numele simbolic al lui Iisus este acronimul ichtios, format tot din cinci litere. Pe lângă simbolul peștelui, folosit ca semn de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
fenomen în care formaliștii ruși vedeau manifestându-se conștiința artistică modernă, ce-și asumă caracterul convențional al unei literaturi scoase deliberat de sub vraja iluziei realiste, punctând, ca să folosesc o clasificare intrată în uz, glisarea de la paradigma "ionicului" la cea a "corinticului" (spre deosebire de Andrei, Bizu nu doar trăiește, ci vrea să scrie efectiv o carte). Ca atare, deși e imaginat ca o continuare firească a operei memorialistice, romanul lovinescian se va îndepărta treptat de modelul tradițional al prozei "moldovenești" și al literaturii
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
și ideile care i-au inculcat scriitoarei „funcțiile cognitive și educative ale actului creator”. Tranziția de la poetica realistă, „dorică”, prezentă în nuvelistica timpurie și în roman și construită așadar pe „principiile autenticității, verosimilității și finalității”, va avansa în direcția modelului „corintic”. Comentariile sunt convingătoare și, în unele laturi, conțin și un netăgăduit aport de originalitate. În acest sens, trebuie amintite inserțiile comparatiste, cu toate că al doilea termen adus în discuție, literatura lui G. Călinescu, pare oarecum neașteptat, având în vedere deosebirile frapante
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287208_a_288537]
-
Nicolae Manolescu în Arca lui Noe. Dacă unele studii, precum cele despre polonezii Czeslaw Milosz și Wislawa Szymborska ori despre bulgarii A. Konstantinov și E. Stanev, completează tabloul răspândirii literaturilor slave în spațiul românesc, cele mai multe comentarii pun în lumină caracterele „corintice” ale lucrărilor unor scriitori polonezi și bulgari, raportați adesea la cei români. Sub acest raport, se subliniază, mai întâi, rolul viziunii mitologice în edificarea structurilor narative ( B. Schulz, Ștefan Bănulescu și I. Radicikov), precum și rolul mitului în reconstituirea sistemului axiologic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287208_a_288537]
-
ca reconstrucție alegorică a unor lumi depărtate (A. Kușniewicz). La acestea se adaugă evidențierea câtorva trăsături ale balcanismului literar: cultivarea derizoriului cu funcție dezintegratoare și finalitate peiorativă și dimensiunea spirituală, contemplativ-estetică, în amândouă găsindu-și sursele mai multe însușiri ale corinticului (mitizare-demitizare, ironia, grotescul, ludicul, alegoria, parabola și creația conștientă de sine). Cu unele similitudini în problematică și alcătuire, cartea Scriitori polonezi (secolul XX), apărută în 2002, mărește numărul creatorilor contemporani polonezi cunoscuți în România. Contrar așteptărilor, G. își oprește atenția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287208_a_288537]
-
și printr-o metamorfoză, care putea găsi ceva credit pe vremea lui Euripide, dar care ar fi prea absurdă și prea incredibilă printre noi?" Racine a preferat să adopte o interpretare mai credibilă a legendei, cea a lui Pausanias, în Corinticele. Tânăra Ifigenia, sacrificată la sfârșitul piesei, este o fată pe care Elena a avut-o în secret de la Tezeu și a cărei existență nu a revelat-o niciodată, de teama lui Menelaos. "Un autre sang d'Hélène, une autre Iphigénie
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]