22 matches
-
câmpie, dar în special în cele de la munte, pe valea râurilor. Sunt plante vasculare; Au organe vegetative adevărate (rădăcină, tulpină și frunză); Înmulțirea se face prin spori sau prin celule sexuale femeiesti si barbatesti. Corpul este denumit corm. Ferigile sunt cormofite. Aceasta înseamnă că au organe vegetative adevărate (rădăcină, tulpină, frunze). Feriga comună trăiește în locuri umede pe marginea apelor de munte, în păduri, etc. În pământ are un rizom, de care sunt prinse rădăcini adventive și firoase care alcătuiesc în
Pteridofite () [Corola-website/Science/302846_a_304175]
-
152 din 12 aprilie 2000) și se întinde pe o suprafață de 219,40 hectare. Aceasta se suprapune sitului de importanță comunitară - - Pădurea Craiului. Defileul Crișului Repede reprezintă o arie naturală de importanță floristică (plante vasculare prezente cu specii de cormofite: feriga, specii de equisetatae: coada calului), faunistică (prin prezența speciilor de mamifere: lup, căprioară, mistreț, vulpe, iepure; păsări, reptile și pești); și geologică datorită calcarelor din defileu și a peșterilor incluse în rezervație. Reportaj
Defileul Crișului Repede () [Corola-website/Science/324954_a_326283]
-
și terenului acoperit în mare parte de zăpadă, gheață și pietriș grosolan. Deoarece temperaturile scăzute încetinesc descompunerea organică și chimică, s-a format doar un strat relativ subțire de sol. În Parcul Național Quttinirpaaq au fost documentate 154 specii de cormofite, împreună cu 44 specii de licheni și 193 specii de mușchi. În 1957-1958, cu ocazia Anului Geofizic Internațional, zona lacului Hazen din nordul insulei Ellesmere a fost intens studiată de către biologii canadieni, care au găsit 127 de specii de plante cu
Insula Ellesmere () [Corola-website/Science/313375_a_314704]
-
lanțului carpatic al Meridionalilor. Parcul este acoperit în proporție de peste 80% de păduri de fag ("Fagus sylvatica") și gorun ("Quercus petraea"), în asociere cu carpen ("Carpinus betulus") sau frasin ("Fraxinus"). Flora stratului ierbos are în componență peste 550 de specii cormofite și peste 140 de talofite (specii cu un singur tal, cu înmulțire prin spori). Fauna este bine reprezentată de mamifere, păsări, amfibieni, reptile, pești și insecte. Parcul național se suprapune sitului de importanță comunitară - "Defileul Jiului" (sit SCI), la baza
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
Fier este reprezentată printr-un amestec de flore boreale, montane cu cele de origine mediteraneană. Totodată se constată coborârea în altitudine a unor elemente montane și urcarea unor elemente sudice. Au fost descrise și identificate 171 de asociații vegetale de cormofite cuprinse în 20 de clase de vegetație, din care 26 sunt endemice. Specii endemice importante care se găsesc în Parcul Natural Porțile de Fier sunt: pinul negru ("Pinus nigra ssp banatica"), mierluță de cataracte ("Minuartia cataractarum"), mărarul Porților de Fier
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
lui pe termen lung). 2.2.2.3.2.1. Determinismul redox al dezvoltării plantelor Planta moștenește de la strămoșul ei Euglenophyta, mai apropiat pentru alge, licheni și mușchi, mai precis pentru talofite, ori mai îndepărtat pentru plantele superioare, mai precis cormofite, o relație directă cu mediul și, încă, desfășurarea unei părți a fiziologiei în exteriorul plantei, în mediul proximal adică, întotdeauna apos (chiar și pentru planta terestră problema se pune în acest/același mod, ea având acces doar la așanumita soluție
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
O consecință a existenței potențiale a lichenilor, implicit importanta lor agresiune corosivă, constă în faptul că ei se pot reconstitui oricând din algele și ciupercile existente în foulingul biologic. 2.3.2.2.2.4. Mușchii Sunt cele mai vechi cormofite, de fapt o etapă intermediară între taloși cormofitele propriu-zise. Faptul le conferă o largă versatilitate în ceea ce privește mediul concretizată, ca și la licheni, printr’o indiferență față de substrat. Aceasta, pentru că cei mai mulți pot folosi apa atmosferică, utilizând rizoizii ce le țin loc
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
importanta lor agresiune corosivă, constă în faptul că ei se pot reconstitui oricând din algele și ciupercile existente în foulingul biologic. 2.3.2.2.2.4. Mușchii Sunt cele mai vechi cormofite, de fapt o etapă intermediară între taloși cormofitele propriu-zise. Faptul le conferă o largă versatilitate în ceea ce privește mediul concretizată, ca și la licheni, printr’o indiferență față de substrat. Aceasta, pentru că cei mai mulți pot folosi apa atmosferică, utilizând rizoizii ce le țin loc de rădăcini doar pentru fixarea pe substrat, mai
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
o tendință generalizatoare, depășind cazul concret, al unei instalații de răcire. Și astfel, pentru alte materiale și oarecum alte întrebuințări, dar și pentru alte structuri biocenotice, mai putem găsi consecințe mecanice. Este cazul pavimentelor sau zidurilor, străpunse de rădăcinile plantelor cormofite, sau a lemnului perforat de molusca Teredo navalis, prin acțiune mecanică - chiar dacă facilitată chimic (acizi) -, respectiv biochimic (enzime); în antiteză, talofitele folosesc exlusiv mijloace (bio)chimice, precum ciuperca Merulius lacrymans care distruge lemnul, fără a se putea observa decât faza
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
secretat-o, el este tot lipsit de viață) se instalează, rând pe rând (deși următorul nu exclude complet pe predecesor ci doar dobândește hegemonia), bacterii fotosintetizante/alge, licheni, mușchi - acelea care pot folosi exclusiv o sursă de substanță atmosferică [81] -, cormofite. Și, pe baza lor trofică - ca producători primari ce sunt -, se dezvoltă obligatoriu tot atâtea biocenoze succesive, care folosesc, în calitate de consumatori, alte bacterii, protozoare - iar în spațiul acvatic urmate de briozoare -, ... acarieni și insecte, ... animale superioare (care depășesc chiar stadiul
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
cu o citoplasmă comună mai multor nuclei cH - raport între înălțimea medie a plantulelor crescute pe un mediu tratat (chimic, radiativ etc.), respectiv pe aceluiași netratat chemoautotrof - v. autotrof cloroplast - organit citoplasmatic vegetal, sediul procesului de fotosinteză consumator - v. biocenoză cormofită - plantă cu organe individualizate, mai multe sau mai puține, după stadiul evolutiv, cu sistem vascular crH - raport între rH-ul unui mediu tratat (chimic, radiativ etc.) și al aceluiași netratat crustaceu - reprezentant al unei clase din încrengătura Arthropoda, ca racul
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
biocenoză) chiar dacă spațial este inclus în biotop) tal - corpul vegetativ al unei plante inferioare, nediferențiat în organe, alcătuit fie dintr’o celulă multinucleată, fie din mai multe celule talofită - reprezentant al celei de a doua grupe de plante, celălalt fiind cormofitele, care cuprinde plante cu organe nediferențiate și fără sistem vascular; cuprinde algele, mușchii și, prin extensie, ciupercile și lichenii trichom - tal filamentos la bacterii și alge albastre (procariote) trofic - asociat nutriției (lanț, nivel, tip etc.) W - cantitatea de energie chimică
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
arbuști etc., fiind compus în majoritate din celuloza și lignina și în mica parte din gume, rășini, materii tanante și materii colorante. ul, o materie de origine organică, este produs de plantele lemnoase care fac parte din grupa vegetalelor superioare cormofite - plante vasculare care sunt formate din țesutul lemnos xilen și țesutul liberian - floem. Microscopic lemnul este diferit privit, în funcție de planul în care este secționat. Lemnul este alcătuit din mai multe tipuri de țesuturi vegetale: țesutul vascular, fibre, parenchimul de rezervă
Lemn () [Corola-website/Science/305909_a_307238]
-
al vegetației, bogăția și marea ei variație în comparație cu a teritoriilor din jur. Cercetările efectuate asupra florei și vegetației de aici ( Mihai G. 1972, 1973), scot în evidență numărul mare de specii (230) pe această suprafață restrânsă, dintre care 198 de cormofite și 32 briofite. Fondul vegetației ierboase din cuprinsul rezervație îl formează Fesatuca vallesiaca, Poa pratensis, și P. pratensis ssp. angustifolia, Koeleria macrantha, Agropyrum repens, Medicago falcata,Thymus marschallianus, alături de care o frecvență mare au Achilea setacea, Teucrium chamaedrys, Centaurea rhenana
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
remarcat și prezența speciilor Seligeria pussilla, Syntrichia ruralis, Tortella inclinata și Aloina rigida, briofite rare pentru teritoriul Moldovei (Mihai G., 1972). Dintre micromicete (Mititiuc M. 1974) au fost semnalate 51 de specii, unele sunt noi pentru flora micologică a țării. Cormofitele lemnoase sunt reprezentate de: Cercospora salviicola, Diplodina salviae, Hendersonia foliacea, Cornus mas, Rhamnus tinctoria, Crataegus monogyna, Rosa canina, Sambucus nigra, la care se adaugă câțiva arbori solitari, rămași din pădurea veche. 4.2. Grota Mare de pe Dealul Repedea Aceasta este
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
de metaboliți carbonatați, cu origine În plastide și cu rezultat În perete. Din numeroasele substanțe existente În Învelișul organismelor inferioare, evoluția a condus la selectarea unui perete În care predomină celuloza, hemicelulozele și substanțele pectice la algele verzi și la cormofite. Plastidele. Toate tipurile de plastide (cloroplaste, cromoplaste, amiloplaste) derivă din proplastide și au o membrană dublă, ca și nucleul sau mitocondriile, care izolează stroma de citosol. În stromă predomină sistemul membranar tilacoidal, alături de granule de amidon, picături de grăsimi, ribozomi
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
mărirea suprafeței În raport cu volumul, ceea ce duce la creșterea eficacității În captarea energiei luminoase. La alge, evoluția a mers de la un singur cloroplast (numit și cromatofor), În formă de cupă, ca la Chlamydomonas, la numeroase cloroplaste lenticulare, ca la Bryopsis. La cormofite, cloroplastele sunt lenticulare (20-60 Într-o celulă), reprezentând cam 50% din volumul citoplasmei. Algele verzi și cormofitele utilizează numai o parte din radiațiile solare, În timp ce algele brune și verzi, ca și cianobacteriile, utilizează aproape totalitatea radiațiilor primite (a nu se
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
mers de la un singur cloroplast (numit și cromatofor), În formă de cupă, ca la Chlamydomonas, la numeroase cloroplaste lenticulare, ca la Bryopsis. La cormofite, cloroplastele sunt lenticulare (20-60 Într-o celulă), reprezentând cam 50% din volumul citoplasmei. Algele verzi și cormofitele utilizează numai o parte din radiațiile solare, În timp ce algele brune și verzi, ca și cianobacteriile, utilizează aproape totalitatea radiațiilor primite (a nu se uita că ele au și alți pigmenți), ceea ce le permite să ocupe zonele ecologice cel mai defavorizate
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
și pe două căi speciale, asociindu-se cu alge (rezultând organisme simbionte numite licheni: tericoli, corticoli, saxicoli, ce pot coloniza toate mediile, supraviețuind și la temperaturi extreme) sau cu rădăcinile multor plante superioare (rezultând micorize: peritrofe, ectotrofe, ecto-endotrofe și endotrofe). Cormofitele s-au instalat În mediul aerian cu integrare anatomică. Ele au corm (rădăcină, tulpină, frunze) cu țesuturi veritabile (inclusiv mecanice și conducătoare). Dobândirea unei axe erecte s-a făcut pe două filiere. 1-. Filiera fenilpropanilor. Fenilpropanii provin din dezaminarea tirozinei
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
Cercetări privind biodiversitatea din aria protejată Frumoasa, județul Suceava". S-a realizat o analiză floristică a sitului Fânețele seculare Frumoasa, inventariindu-se 527 de specii și 14 subspecii, dintre care 53 specii de fungi, 474 specii și 14 subspecii de cormofite. Cele mai recente evaluări au fost derulate în cadrul proiectului "Conservarea biodiversității printr-un management integrat al ariilor naturale protejate Fânețele seculare Ponoare și Fânețele seculare Frumoasa", contract finanțare POS Mediu, Axa prioritară 4. Inventarul floristic al sitului Natura 2000 Fânețele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
derulate în cadrul proiectului "Conservarea biodiversității printr-un management integrat al ariilor naturale protejate Fânețele seculare Ponoare și Fânețele seculare Frumoasa", contract finanțare POS Mediu, Axa prioritară 4. Inventarul floristic al sitului Natura 2000 Fânețele seculare Frumoasa, include 238 specii de cormofite, aparținând unui număr de 178 genuri, încadrate în 47 de familii. Poziția geografică la interferența dintre zona nordică și cea sud-vestică, a generat o diversitate fitogeografică ridicată, fiind prezenți taxoni cu origini foarte diferite: a) circumpolare: rogozul - Carex diandra; ... b
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
sinteză a vegetației și studii asupra covorului vegetal al zonei, descriind 13 asociații vegetale, atât în ceea ce privește asociațiile higrofile, cât și cele xero-mezofile și xerice caracteristice versanților. Ultimul inventar floristic al sitului Natura 2000 Fânețele seculare Ponoare cuprinde 306 specii de cormofite, aparținând unui număr de 224 genuri, încadrate în 64 de familii. În ceea ce privește originea fitogeografică a taxonilor, regăsim mai ales specii continentale: a) specii eurasiatice: piciorul cocoșului - Ranunculus polyanthemos, pleșcăiță - Cucubalus baccifer, steluță - Stellaria graminea, turiță - Agrimonia eupatoria, coada mielului - Filipendula
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]