22 matches
-
101 până la podul de peste pârâul Valea Satului, L = 240 m 5. strada I. D. Militaru, de la fântâna Stan Olteanu până la Roibu Florea, L = 1.400 m 6. strada Măreanca, de la Iancu Lazăr până la Gogoșanu Florin, L = 300 m 7. Strada Cornișorului, de la Pârvu Ion până la Boltașu Nicolae, L = 200 m 8. Strada Bisericii, de la Curcă Gheorghe până la Cimpoeru Gheorghe, L = 150 m 9. Strada Mesteacănului, de la Bosa Elena până la Neghină Dumitru, L = 350 m 10. strada Badea Nina, de la Badea Ana
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234213_a_235542]
-
Șos. Colentina - nr. 413 - 513 Int. Colții Brezei Int. Colții Morarului Str. Comisul Buzinca Str. Constantin Gheața Str. Constanța Str. Cornișei - nr. 1 - 17 Str. Cornișei - nr. 2 - 10; Str. Cornișei - nr. 12 - 50 Str. Cornișei - nr. 19 - 71; Str. Cornișor Str. Cotmeana Ale. Cozia Str. Cpt. Constantin Merișescu Str. Cpt. Gheorghe Rovența Str. Cpt. Juverdeanu Str. Cpt. Vaier Dumitrescu Str. Crapului Str. Cremenița Str. Crișul Negru Str. Cuișoarei Str. Cuiului Str. Culmea Făgărașului Ale. Cumidava Int. Cumpenei Str. Cumpenei Str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Bivolari este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Iași, Moldova, România. Satul a fost atestat documentar pentru prima dată într-un hrisov de proprietate din 1548 sub numele rusesc Derenie, în traducere Cornișor, copac care face fructe (coarne). La acea dată moșia satului era în proprietatea lui Ștefan Negrul, a stolnicului Ignat și a lui Iosip Veveriță (fost postelnic și pârcălab de Hotin, decapitat la 1564 din ordinul lui Alexandru Lăpușneanu). În anul
Bivolari, Iași () [Corola-website/Science/324184_a_325513]
-
Fraxinus excelsior"), brad ("Abies"), tisa ("Taxus baccata"), molid ("Picea abies"), pin ("Pinus sp."), ienupăr ("Juniperus communis"), alun ("Corylus avellana"), alun turcesc ("Corylus colurna"), vișin turcesc ("Prunus mahaleb"), mojdrean ("Fraxinus ornus"), cărpinița ("Carpinus orientalis"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), afin ("Vaccinium myrtillus L."), cornișor ("Ruscus hypoglossum"), scumpie ("Cotinus coggygria"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice (de pajiște și stâncărie); printre care: garofița pitica ("Dianthus nardiformis"), tămâioara ("Violă joói"), lăcrămioara ("Convallaria majalis"), brândușa galbenă ("Crocus flavus"), stânjenel de munte ("Iris graminea") sau săbiuța
Coronini - Bedina () [Corola-website/Science/325817_a_327146]
-
leucophylla"), măcriș de munte ("Rumex scutatus"), sipică ("Scabiosa lucida ssp. lucida"), punguliță ("Thlaspi dacicum ssp. dacicum"), trei-frați-pătați ("Viola tricolor"), unghia-păsării ("Viola dacica"), trânji ("Neottia nidus-avis"), coada-vulpii ("Alopecurus pratensis"), viutoare ("Empetrum nigrum ssp. hermaphroditum"), buruiană-de-junghiuri ("Cephalanthera longifolia"), feriga mediteraneană ("Asplenium adiantum-nigrum"), cornișor ("Lycopodium annotinum"), limba-șarpelui ("Ophioglossum vulgatum"), verdeața-iernii ("Chimaphila umbellata"), horști ("Luzula alpinopilosa"), iarba-câmpului ("Agrostis alba"), păiuș ("Festuca versicolor, Festuca carpatica") sau frunza stâncilor (un mușchi din specia "Mannia triandra"). Specii de ciuperci comestibile care vegetează (începând cu prima parte a verii
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
spiculifolia"), trestioară ("Calamagrostis canescens"), Mâna Maicii Domnului ("Dactylorhiza maculata"), diadema munților ("Trientalis europaea"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), garofiță ("Dianthus superbus"), taulă ("Spiraea salicifolia"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), crețușcă ("Filipendula ulmaria"), pufuliță ("Epilobium hirsutum"), bumbăcăriță ("Eriophorum vaginatum"), răcitoaică ("Epilobium roseum"), cornișor ("Lycopodium annotinum"), pedicuță ("Lycopodium clavatum"), mentă ("Mentha longifolia"), trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"), șapte-degete ("Potentilla palustris"), taulă ("Spiraea salicifolia"), odolean ("Valeriana dioica ssp. simplicifolia"), iarbă neagră ("Calluna vulgaris") și rogoz ("Carex diandra", "Carex flava", "Carex riparia"). În vecinătatea sitului se
Tinovul Apa Lină - Honcsok () [Corola-website/Science/335102_a_336431]
-
buhăieș ("Listera cordata"), bozior ("Dactylorhiza sambucina"), garoafă ("Dianthus collinus ssp. glabriusculus"), mlăștiniță (cu specii de "Epipactis atrorubens" și "Epipactis helleborine"), dumbrăviță de baltă ("Epipactis palustris"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), ochiul-boului ("Leucanthemum waldsteinii"), cornișor ("Lycopodium annotinum"), pedicuță ("Lycopodium clavatum"), ploșnițoasă ("Orchis coriophora"), untul vacii ("Orchis morio"), cărbuni ("Phyteuma vagneri"), scara Domnului ("Polemonium caeruleum"), piciorul-cocoșului ("Ranunculus carpaticus"), joldeală ("Serratula wolffii"), oușor ("Streptopus amplexifolius"), brustur-negru ("Symphytum cordatum"), iarba-viperei ("Scorzonera humilis"). În vecinătatea parcului se află numeroase
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
Banatului. Flora arboricolă este constituită în cea mai mare parte din specii de fag ("Fagus sylvatica"); în amestec cu brad ("Abies") și molid ("Picea abies L."), stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petrea"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite specii floristice de cornișor ("Ruscus hypoglosum"), ghimpe ("Ruscus aculeatus"), sau floarea-semenicului ("Antennaria dioica"), brândușa galbenă ("Crocus moesicus"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), o specie de garofiță ("Dianthus trifasciculatus"), șofran ("Crocus banaticus"), linum ("Linum pubescens"), crucișor ("Pulmonaria rubra"), vinariță ("Asperula odorata"), brei ("Mercurialis perenis"), năpraznică
Bârzavița () [Corola-website/Science/325758_a_327087]
-
lista roșie a IUCN, cornul bănățean ("Cerastium banaticum"), cosaci ("Astragalus rochelianus"), clopoțeii Cazanelor (Campanula crassipes). Elementele mediteraneene situate la altitudini relativ mari sunt: scumpia ("Cotinus coggygria"), laleaua de Banat ("Tulipa hungarica subsp. undulatifolia"), vișinul turcesc ("Padus mahaleb"), ghimpele ("Ruscus aculeatus"), cornișorul ("Ruscus hypoglossum"), vița sălbatică ("Vitis sylvestris"). În arealul Parcului Natural Porțile de Fier au fost identificate 34 de specii aparținând clasei Mammalia, care populează habitate diverse din parc. Liliecii, elemente de origine mediteraneană, populează peșterile din arealul parcului: Peștera Veterani
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
lui Luca Arbore portar, satele Vorona și Ruși: "„din hotarul acestor sate să fie pre unde au hotărât dumnealui, începându-se din hotarul lui Dragomir Liteanu, drept piste valea Voronei, și de la Siretu”". (D.I.R. sec. XIV-XV, A, I, 330) Corni (Cornișor): Cea mai veche mărturie este din 25 ianuarie 1648 când Ion Bercea din Corni e martor când slugile domnești Ursu și Pătrașcu, feciorii lui Botez din Giurgești au primit danie o jrebie în Siliște. Roșcani (satul lui Petru Rusu, satul
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
Băcioi este o localitate-centru de comună aflat în administrația sectorului Botanica, municipiul Chișinău, Republica Moldova. Băcioiul este așezat pe 7 coline: Cornișor, Frumușica-Oana, Hlobeni, Hamzeu, Molușteni, Silășteni și Străisteni. În urma analizei hărții geologice s-a constatat că secțiunea scoarței terestre de sub Băcioi e bietajată. Etajul inferior formează fundamentul cristalin al platformelor. În Băcioi se află de asemenea și roci calcaroase în combinație
Băcioi, Chișinău () [Corola-website/Science/305126_a_306455]
-
jelsa „arin“), Agîrbiciul, Aghireș (< magh. egeres, „pădurice de arini“), Arțarul, Cleanov (sl. klĕnov, „de arțar“), Brazi, Brădești, Smida (< smidă, „loc cu pădure tînără“), Cărpiniș, Gabrovița (< sl. gabrov, „de carpen“ + sufixul -ița), Gherțeniș (magh. gyertyàn, „carpen“); Căliniș, Cătiniș, Cireși, Cornu, Cornetul, Cornișor (< cornișor, „un arbore numit și brădișor, ploșnicar“), Cornu, Cornățel, Dranov (< sl. dren, „corn“), Drencova, Drincea, Făget, Bucov, (< sl. buc, „stejar“), Bucovăț, Bichiș (< magh. bükkös, „făget“), Frăsinei, Isnovăț (cf. bg. jasen, „frasin“), Gorunul, Bunget (cf. alb. bunk, „stejar“), Cașolț (< germ. Kastenholz
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
arin“), Agîrbiciul, Aghireș (< magh. egeres, „pădurice de arini“), Arțarul, Cleanov (sl. klĕnov, „de arțar“), Brazi, Brădești, Smida (< smidă, „loc cu pădure tînără“), Cărpiniș, Gabrovița (< sl. gabrov, „de carpen“ + sufixul -ița), Gherțeniș (magh. gyertyàn, „carpen“); Căliniș, Cătiniș, Cireși, Cornu, Cornetul, Cornișor (< cornișor, „un arbore numit și brădișor, ploșnicar“), Cornu, Cornățel, Dranov (< sl. dren, „corn“), Drencova, Drincea, Făget, Bucov, (< sl. buc, „stejar“), Bucovăț, Bichiș (< magh. bükkös, „făget“), Frăsinei, Isnovăț (cf. bg. jasen, „frasin“), Gorunul, Bunget (cf. alb. bunk, „stejar“), Cașolț (< germ. Kastenholz, „pădure
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
aduce veste rea. (Gh.F.C.) Dacă împuști un corb, nu mai plouă trei ani. (Gh.F.C.) Vrăjitoarele te scapă de boala rea cu inimă de corb. (Gh.F.C.) Penele de corb sînt bune la descîntat. (Gh.F.C.) Pedepsia trece cu ficat de corb. (Gh.F.C.) Cornișor Făcîndu-i-se cuiva rău și neputînd să verse, este bine a fierbe planta numită cornișor și să toarne din acea fiertură atîta într-o lingură cît ține unghia mezinului, și s-o beie - și pe loc se va ușura. Coropișniță Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Vrăjitoarele te scapă de boala rea cu inimă de corb. (Gh.F.C.) Penele de corb sînt bune la descîntat. (Gh.F.C.) Pedepsia trece cu ficat de corb. (Gh.F.C.) Cornișor Făcîndu-i-se cuiva rău și neputînd să verse, este bine a fierbe planta numită cornișor și să toarne din acea fiertură atîta într-o lingură cît ține unghia mezinului, și s-o beie - și pe loc se va ușura. Coropișniță Cînd vei găsi o coropișniță, să o omori cu călcîiul și să-i mai dai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
chiar ulmul și stejarul, permanența acestor din urmă două esențe fiind semnalată și de unele numiri de locuri precum: balta ulmului, cotul stejarului, etc. care există în lunca de aici. Pe aceleași grinduri, alături de vița de vie ordinară (tireas, zaibăr, cornișor, etc.ă, care acoperă întinderi destul de mari, se păstrează apoi și câteva petece de vie indigenă românească, din cauză că filoxera nu poate trăi în nisipurile supuse deseori inundației. Tot sus pe grind, de o parte și de alta a apei Prutului
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
clucerului. „Fimeie, ce să știe ea?!” gândea boierul Iordache, în timp ce-i poruncea lui Ilie să vină sub umbrarul din fața conacului. Primăvara își intrase în rând, soarele încălzind natura încă adormită. Fire de iarbă răzbăteau, sfioase, din întunecimea caldă a pământului. Cornișorul își îmbrăcă hainele galbene de sărbătoare. Vrăbiile își scuturau, necuviincios, veșmintele, primenindu-se. Slugile, scăpate de straiele groase, viermuiau grăbite să îndeplinească treburile zilnice. Săru” mâna, nene clucere! se hlizi Ilie, scoțându-și alene căciula. Ți-am poruncit să vii
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
prin 1954, care-și păstrase fizionomia timp de jumătate de veac. Pe dreapta, cum intrai, mezeluri și lactate, în față tarabele și rafturile cu pâine și pe stânga, în fund, sectorul de patiserie, cuptorul din care ieșeau continuu merdenele, ștrudele, cornișoare, triunghiuri și alte asemenea, cu laborantele frământând coca pe niște mese, în văzul clienților, cu uniformele lor albe, prin care adeseori li se zăreau chiloții și sutienele, cu rochițe scurte vara, în toiul căldurilor, dezbrăcate pe sub ele, frământând aluatul, sporovăind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
diferitelor organe dând naștere la o serie de afecțiuni: gastrita alcoolică, steatoză hepatică, ciroză, miocardita alcoolică, psihoză. Treptat, duce la apariția unor decompensări psihice caracteristice: delirum tremens. Indicații: ceaiuri, drojdie de bere, apiterapie, acupunctură și presopunctură. Ceaiuri: Lycopodium clavatum (pedicuță, cornișor, brădișor). Infuzie din cinci grame din părțile aeriene ale plantei la 150 ml apă. Ceaiul se consumă dimineața, la o oră după micul dejun. Capsicum annuum (ardei iute). Tinctura din 200 g ardei macerat (7-8) zile în 100 ml alcool
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
brusture fiert (frunze și/sau rădăcini) amestecat cu tărâțe de grâu; cu frunze de calapăr, rădăcină de cătină, de cățușnică, flori de cimbrișor, de cinstițel, de buruiana "cinci degete", de tulpini de coada calului, de coada vacii, cu frunze de cornișor, de crăpușnic, flori de crucea cea mare sau de crucea pământului, frunze și sau flori de cucută, cu tulpini de coada vacii. Spălări pe cap cu fiertură de mesteacăn pletos, răchită albă, sudoarea calului, vetrice, zburătoare, cu lapte de iapă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
a se lecui de asemenea patimă. Tratamente populare Deși un cunoscut proverb spune că beția o vindecă doar sapa și lopata (moartea), În medicina populară există unele remedii de vindecare a alcoolismului, verificate de-a lungul vremii: Ceaiuri din pedicuță, cornișor sau brădișor, o linguriță din părțile aeriene ale plantelor la o cană cu apă, care se consumă dimineața, la o oră după micul dejun. Tinctură de ardei ute, preparată din 4-5 ardei macerați Într-o ceașcă de rachiu tare de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Bucoșnița Armeniș Ineleț Crușovița Boina Belobreșca Bucova Barza Valea Ravensca Gărâna Brădet Berzasca Ciuta Berzovia Zănogi Odăi Calina Biniș Fizeș Brebu Ravensca Cărbunari Bogodinț Iablanița Buchin Rachița Comereva Boivașnița Marga Constantin Daicoviciu �� Sîancilova Copăcele Borlova Ocna De Fier Cornea Urzicari Cornișor Borlovenii Noi Plugova Domașnea Valea Roșie Cozla Borlovenii Vechi Prisian Gârliște Delinești Bozovici Tărnova Gherteniș Dezești Brezon Ticvaniu Mic Giurgiova �� Dognecea Carașova Văr Glimboca Duleu Cămecea Goruia Gărbovăț Câmpia Grădinari Gărnic Cănicea Greoni �� Gruni Ciclova Română Iaz Ilidia Ciortea Lupac
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]