164 matches
-
masa luată seară tîrziu te îngrașă? Sau că excesul de sare provoacă hipertensiune? Ei bine, morților nu le cresc nici unghiile și nici părul, fiindcă atunci nu ar mai fi morți, ci altceva. În realitate, impresia de creștere a părților cornoase e dată de retragerea pielii în urma pierderii apei. Retragerea scoate în afară ceea ce exista deja ascuns în faldurile pielii, de aici aparența unei creșteri post mortem, cînd de fapt e vorba de o simplă dezvelire. Iar transpirația oamenilor e complet
Pseudocunoașterea medicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10413_a_11738]
-
gol în burtă.// De un gol proeminent, adânc, un gol cu mâinile și picioarele strânse/ la piept, acolo unde eram eu. Un gol cu ochii lipiți,/ solzuiți./ Ca niște solzi de argint,/ în spatele cărora mici insecte ale vederii, cu chitină cornoasă,/ se pregăteau să se zbată toată viața." (Noi aventuri ale increării mele). Când timpul poate fi dat înapoi, și încă accelerat, e curată magie: Gata mă fac mic,/ gata îmi bag degetul în gură și ca pe-un sân mi
Copilul bătrân by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11539_a_12864]
-
cumpărat și noi câte-un cadou, dar doar așa, simbolic!”, adevărul adevărat este că ați contribuit cu toții la această mizerie. Ați pus cu toții, cu mâna voastră, câte-un fir de păr în nasul monstrului, câte-un solz pe spatele lui cornos și câte-o bală fetidă în gura lui înspăimântătoare. Nu vreau să încep cu povești de genul “Pe vremea mea, nu se întâmpla așa ceva”, dar adevărul e că, în toții anii mei de studiu, nici eu nici colegii nu am
Copile, mergi și fură un portofel, e spre binele tău! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20212_a_21537]
-
valul necontenit care venea din urmă, suspendat pentru o clipă în aer, într-un fel de buimacă măreție, apoi prăbușindu-se amenințător, peste corpurile lățite dinainte, epuizate de elanul vital, stâlcindu-le și prefăcându-le într-o pastă densă, scorțoasă, cornoasă, în care tălpile se năclăiau ca-ntr-o nădejde înșelată. Cerboaica ridică fruntea spre stele să treacă ultimul vad. Picioarele, zvelte și pline, ieșiră la iveală în toată lungimea lor albă și fragedă, ca niște lujere de lumină. Făcându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
oul ieșit "din pacea-ntîie a lui". Care-i cîrligul care-l trage afară? Povestea, care crește iarna ca vîlvătaia din jăratec. Însă descîntecul de lîngă vatră nu-i copt pentru lume, înăuntru nu se va ști niciodată cum e dincolo de "cornoasele cămeși": "Melc, melc, ce-ai făcut,/ Din somn cum te-ai desfăcut? Ai crezut în vorba mea/ Prefăcută... Ea glumea!". Iată ultimul joc, acela "în doi, în trei, în cîte-cîți vrei". Ce e ispita lui, altceva decît o glumă? Noi
După iarnă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8922_a_10247]
-
coapselor tale, încălzești toată bucata aceasta de ținut, te îmbăiezi cu nesaț în apele dulci și clare, printre puietul de broscuțe țestoase de galapagos, al căror trup împrumută culoarea întinderii lichide și răcoritoare, mângâi broscuțele pe căpușor și pe piciorușele cornoase, le strângi în jurul tău, ele te recunosc, le hrănești cu mormoloci de broaște spion, gurițele lor mestecă fericite puii de baltă, cresc, ușor-ușor, sub ochii tăi blânzi, prind forțe prețioase și își antrenează spiritul ca niște călugări budiști. șase în
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
altora. Cea mai pitorească rămâne baba Pâca, ea ține mereu o lulea mare în colțul gurii înfiptă între dinții ei rari și negri, pufăind tutun pe toate orificiile. Baba are nasul lung și încârligat, gura cavernoasă ca o peșteră, urechile cornoase și ochii bulbucați. Pipa sau "cădelnița dracului" e nelipsită din gura Pâcăi, fie că mănâncă, ori că bea, ori că deapănă povești despre bolile de care sunt atinși acoliții ei, mestecătorii tutunului. Suflă în ea și face: Pâc! Pâc! Vizavi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
semăna cu niciun animal cunoscut de ea din cărți sau din puținele ei vizite cu nepoțelele la grădina zoologică. Era de mărimea unui șobolan, îmbrăcat în zale teutonice de un violet aprins ce se terminau într-o coada ascuțită și cornoasă, asemănătoare cu coada de Armadillo. De altfel, toată înfățișarea lui ar fi putut aduce cu acest specimen, cu excepția culorii deosebit de stridente și a feței teșite, aplatizate, cu nasul redus la două nări porcești, cu colțurile gurii ridicate ca ale pisicii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
au acnee aleg să se expună la soare cu gândul că vor dispărea "coșurile". Total greșit, scriu medicii dermatologi în cartea " Cum să scapi de acnee". Medicii dermatologi atrag atenția că razele UV induc sufocarea porilor și, prin îngroșarea stratului cornos al pielii, agravează acneea pe termen lung. Așa se explică și de ce acneea se agravează toamnă, după un sezon estival. Însă, pe termen scurt, se poate constat o ameliorare a acneei datorită efectului sterilizant al ultravioletelor. Ameliorarea este doar o
Cum afectează expunerea la soare tenul acneic by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/63796_a_65121]
-
să te-ascunzi Subt păreții grei și scunzi; Printre vreascuri cerne soare, Colți de iarbă pe răzoare Au zvâcnit iar muguri noi, Pun pe ramură altoi. Melc, melc, Cotobelc. Iarna leapădă cojoace, Și tu singur în găoace! Hai, ieși, Din cornoasele cămeși! Scoate patru firișoare Străvezii, tremurătoare. Scoate umede și mici Patru fire de arnici; Și agață la feștile Ciufulite de zambile Sau la fir de mărgărint Înzăuatul tău argint... Peste gardurile vii Dinspre vii, Ori de vrei și mai la
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
timpului, de care poetul este fascinat, “Nopți albe”. Despre sine vorbește puțin, e rezervat și strâns ca melcul în cochilia lui, fără să fie taciturn. Detestă minciuna și oamenii duplicitari, oameni care l-au învățat cum să nu fie. În “cornoasele cămăși”, a găsit substanțe de suflet protectoare și spațiu-cămin pentru gânduri nerostite, dar care iau calea lirică a metaforelor și a epitetelor, a comparațiilor și a antitezelor, care separă lumina de întuneric, într-o retorică circulară precum desenul cochiliei amintite
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 5 IULIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370724_a_372053]
-
porumb se numeau, niște patrupede behăind sub un strat gros de lână, altele, cu blană și cornițe , aha, iezi le zice, fugeau după mamele lor zise căprițe. M-am tras îndărăt să nu care cumva să mă înțepe cu materia cornoasă ieșită din cap, dar deodată m-am simțit înconjurat de 3-4 patrupede care probabil că râdeau cu ham-ham fiindcă-mi arătau toți dinții. Pentru prima dată firele mele de păr de pe cap s-au ridicat în sus și am avut
PARADOXUL MODERNITATII IN CONTEXT RURAL de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357197_a_358526]
-
frânte, îi curgea carnea pe gât. Ghearele ca niște pumnale încovoiate îi excavau adânc în plămâni și stomac... Mai mulți masculi, goi și păroși, veneau în alergare, urlând... S-au năpustit asupra animalului în agonie. L-au smuls din pumnalele cornoase înfipte în trupul lui. Striveau capul felinei cu pietre mustind de culori. Erau în genunchi în fața stâncii, tânguindu-se și plângând când, din grotă, se apropiau, tăind cu țipetele cerul, femelele cu puii... Amurgul infuza văzduhul cu un văl subțire
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357306_a_358635]
-
baltă cu burta roșie. Corpul este aplatizat, iar capul mare are botul rotunjit. Pupila este triunghiulară sau în formă de inimă. Dorsal, tegumentul este foarte verucos, aspru la pipăit, acoperit cu negi mari care posedă în vârf câte un spin cornos negru înconjurat de numeroși spini mici. Negii nu sunt grupați sau dispuși simetric. Coloritul este extrem de variabil. Dorsal, indivizii sunt colorați în cenușiu deschis, maroniu sau măsliniu pătat cu negru. Uneori pot să apară indivizi parțial sau total verzi
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
căruia apare un desen marmorat cenușiu spre negru, dominând însă pigmentul galben. Coloritul este foarte intens, reprezentând un mijloc de avertizare asupra toxicității. Vârfurile degetelor sunt de asemenea galbene. Masculii prezintă pe fața interioară a membrelor anterioare calozitățile nupțiale, formațiuni cornoase, de culoare neagră, ce apar în perioada de reproducere doar la masculi, vizibile chiar și pe perioada hibernării. Masculii nu posedă sac vocal, dar în privința orăcăitului se aseamănă cu buhaiul de baltă cu burta roșie, doar frecvența sunetelor fiind
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
specie în general mai mică de 5 cm, cu corpul relativ aplatizat. Capul este turtit, lungimea lui fiind egală cu lățimea sau mai mare. Coloritul dorsal este în general închis sau verziu cu pete verde-închis. Tegumentul prezintă negi cu formațiuni cornoase teșite, concentrate în vârf, ce dau senzația de asprime. Ventral, culoarea predominantă este închisă, cu pete roșii-portocalii. Aceste pete nu se extind până la vârfurile degetelor, care au o culoare închisă. Partea ventrală este mai netedă, cu granule prevăzute cu
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
vârf, ce dau senzația de asprime. Ventral, culoarea predominantă este închisă, cu pete roșii-portocalii. Aceste pete nu se extind până la vârfurile degetelor, care au o culoare închisă. Partea ventrală este mai netedă, cu granule prevăzute cu un punct negru cornos central. Masculul se diferențiază de femelă prin corpul puțin mai scurt, membre anterioare mai puternice și prin prezența a 2 saci vocali interni, la nivelul gușii, iar în perioada de reproducere prezintă pe partea internă a antebrațului o pată de
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
femelă prin corpul puțin mai scurt, membre anterioare mai puternice și prin prezența a 2 saci vocali interni, la nivelul gușii, iar în perioada de reproducere prezintă pe partea internă a antebrațului o pată de culoare închisă, formată din excrescențe cornoase, ce se întinde până la tuberculul metacarpian inter și primele două degete - Fuhn, 1960 -. Duce o viață preponderent acvatică, ocupând ape stagnante permanente sau temporare din regiunile de șes și podiș, nedepășind 400 m altitudine - Iftime, 2005. 6 Perioade critice
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
depășind rar lungimea de 5 cm. Capul este lat, cu botul rotund, ochii au dimensiuni reduse și sunt proeminenți, cu pupilă cordiformă și dispunere dorso-laterală. Timpanul nu este vizibil. Dorsal prezintă negi rotunzi sau ovali, proeminenți, terminați cu un spin cornos de culoare neagră, care fac ca pielea să pară aspră. Negii se pot uni în formațiuni liniare concentrate uneori sub forma a două umflături scurte poziționate între umeri. Zona ventrală a corpului este netedă cu granulații, pe laturile corpului granulația
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
Ventral culoarea este neagră cu pete mici albe și pete mari colorate de la portocaliu la roșu (Torok și colab., 2013), vârful degetelor fiind totdeauna negru (Fuhn, 1960). Partea ventrală a corpului este netedă cu granulații cu un punct negru cornos central, pe laturile corpului granulația fiind mai evidentă (Fuhn, 1960). Masculii prezintă, în perioada de reproducere, pe partea internă a antebrațului calozități nupțiale sub forma câte unei pete închisă la culoare (Fuhn, 1960). În stadiul de larvă prezintă colorit dorsal
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
maro sau neagră, uneori cu o bărbie de culoare deschisă și o pată de culoare galbenă de fiecare parte a capului. Picioarele sunt acoperite cu solzi de culoare gri sau maro, cu pete de culoare galbenă; coada prezintă un pinten cornos la vârf. Dimorfismul sexual se manifestă prin coada lungă și groasă, precum și un pinten bine dezvoltat în cazul masculilor adulți. Specia se deosebește de cealaltă țestoasă prezentă în România (Testudo graeca ibera – țestoasa de uscat dobrogeană) prin lipsa tuberculilor
PLAN DE MANAGEMENT din 5 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274616]
-
are o remarcabilă întindere, în comparație cu volumul corpului (datorită dezvoltării foițelor nazale, a urechilor și a patagiului). Produsele tegumentului: părul, ghearele, glandele tegumentare și glandele mamare. Părul: Corpul liliecilor este acoperit cu blană moale - alcătuită din peri ce sunt niște formațiuni cornoase caracteristice mamiferelor, dar cu înfățișare proprie. La microscop se observă că sunt alcătuite din conuri imbricate, datorită dispunerii celulelor ce intră în alcătuirea epidermiculei (stratul de celule de la exteriorul firului de păr). Forma acestor peri variază de la bază la vârf
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
în regiunile terminale ale picioarelor - vibrize tarsiene. Peri senzitivi scurți se găsesc și pe pavilioanele urechilor sau pe membrana alară. Cheratina perilor unor specii are o structură specială deoarece poate fi digerată de Tyto alba - striga. Ghearele: Sunt tot produse cornoase ale tegumentului. La Microchiroptere ghearele lipsesc la degetele II - V ale membrelor anterioare în timp ce la Megachiroptere lipsesc la degetele III - V. Glandele tegumentare: Sunt de mai multe feluri, cele mai comune sunt glandele sebacee care se deschid în teaca firelor
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
53 mm lungime. iar greutatea corpului de 15-34 gr. Culoarea blănii variază în limite mari, de la roșcat-cenușiu, pâna la gri deschis. Abdomenul de obicei este mai deschis la culoare decât spatele. În timpul repausului se învelește cu aripile. Are niște excrescențe cornoase pe nas în formă de potcoavă, de unde îi și provine denumirea. Răspândirea: E răspândit de la nordul Africii și Peninsula Arabică până în munții Himalaia, Koreea și Japonia, incluzând Europa de sud-vest și centrală. Este răspândit în România, formând populații numeroase. Habitatul
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
37-42 mm, anvergura aripilor de 19 25 cm. Greutatea este de 3,6-10gr. Colorația blănii variază de la brun deschis a adultilor, la gri a puilor. Atârnă cu capul în jos, cu aripile în mare masură acoperind corpul. Are niște excrescențe cornoase pe nas în formă de potcoavă, de unde îi și provine denumirea. Răspândirea: E răspândit la nordul Africii, Peninsula Arabică, Asia mică și mijlocie, o mare parte a Europei. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Poate fi întâlnit în munți până la
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]