143 matches
-
că, tot cu vrajă păcălește, ascunsă în raze de soare. Și Dochia a fost vrăjită în primăvară timpurie, de vreme caldă, însorită. Ce-a transformat-o în statuie. Plecând cu oile la munte, nouă cojoace a îmbrăcat. Dar alergând după cornute, pe drum, la toate a renunțat. Prin vremuri, legendă se cerne cu Dochia prizonieră, ce vine din vremuri eterne și din polară emisferă. Iar feciorul său, Dragobete, din mit în primăveri transpare. Să își aleagă dintre fete, o noră pentru
MITUL DRAGOBETE ȘI LEGENDA DOCHIEI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1424513170.html [Corola-blog/BlogPost/377844_a_379173]
-
și legarea rănii. În mintea lui Bebe stăruia administrarea unui vaccin antitetanos, dar... de unde să-l găsești în sălbăticia în care erau? Trecuse bine de orele amiezii. Cu piciorul bandajat, mergând agale, Violeta venea spre casă în urma cioporului ei de cornute, unde era așteptată cu masa de prânz de Mama mare, mama soacrei ei. Târziu și greu ajunsese acasă. După ce băgă vitele în oborul lor, închise bine porțile și șchiopătând merse la Vale, la bunica, să mănânce de prânz. Văzând-o
PARTEA TREIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1494597104.html [Corola-blog/BlogPost/372060_a_373389]
-
care țăranii, cum sunt ei așaa, mai hâtri, îl numeau Colțan și spuneau despre el că pe unde calcă nu mai cresc nici mărăcinii. Era desigur o exagerare! Mărăcinii creșteau în voia lor, peste tot. Prin urmare, în grajdul numit: Cornute Mari, tov Jugănaru strecura printre dinții îngălbeniți de tutun lapte proaspăt muls, iar în fața sa stătea smirnă tov Iftode, șeful sectorului, împreună cu tovărășica Arghirița, tânăra mulgătoare-șefă, care stătea și ea dar, tămâie. Era însă cea care îi adusese, în
COMPLOTUL VITELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1412182577.html [Corola-blog/BlogPost/353024_a_354353]
-
mai fac.. dar au repugnie cam deșterbă... Spun de dreptate doar când o văd pe a lor, Toți așteptând-o ca în ‘acceptarea ielelor, Căci acei ce-o promit dupa un timp - uită, Ades o ascund între țepele lor de cornută... Poți spera dreptate de la cine nu-i uman? De sentimente-n valori nimic nu au habar, Ci de cuvinte mari pentru campanii slute, Impunând prin ostentații agresive și mute. Observând numai cum vor sa se impună, Uitând că sunt tot
CE E UN DREPT... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 by http://confluente.ro/Valerian_mihoc_1401049168.html [Corola-blog/BlogPost/350552_a_351881]
-
spus noului său subaltern că diseară vor vorbi mai mult, acum tocmai un grup de vite se îndrepta spre un lan de porumb și Beldie își începea munca printr-o fugă bună spre a opri atacul lanului verde, de invadatoarele cornute. Referință Bibliografică: Beldie ciurdarul / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 380, Anul II, 15 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
BELDIE CIURDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Beldie_ciurdarul_mihai_leonte_1326692373.html [Corola-blog/BlogPost/361311_a_362640]
-
o copită micuță dar fermă. Jertfa pe care o considerau necesară, nu stoarse nici o lacrimă micilor eroi. Doar câteva lamentări firești, imprecații involuntare și amenințări fioroase elaborate mai ales de micul viteaz, dar care nu avură nici un efect asupra micilor cornute. Consolarea veni tot din cuptorul fermecat, până la urmă. Parfumul amețitor al cozonacilor fu eclipsat cu șiretenie de turtițele coapte pe vatră, rumene și parfumate, care atraseră ca un magnet pe nepoți cu bunic cu tot. La aceeași masă joasă și
ÎN OGRADA BUNICILOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1482240344.html [Corola-blog/BlogPost/374073_a_375402]
-
numele îl definește, satul Stânișoara este recunoscut din vechime că locuitorii lui, munteni neaoși, așezați de-a lungul pârâului Doruleț, s-au îndeletnicit cu păstoritul și, fiind o zonă colinară cu păduri și locuri pentru pășunat, la ei predomină crescutul cornutelor mici, în mod special, caprinele. Un verișor de-al meu, care locuiește în cătunul Coasta Dealului a trăit o adevărată dramă anul trecut spre sfârșitul toamnei când începuse să se lase frigul. Se afla în pădurea din Corbu cu cele
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1491297019.html [Corola-blog/BlogPost/350169_a_351498]
-
-i plăcu ajunsa în pășune.. Pășunea cea fără iarbă, hâdă și stearpă, Pe frunza cea crudă o mai și ceartă, Că n-are loc pentru ea, cumva să stea, Că-i doar pentru orcii ce râmă alăturea.. Apare și-o cornută din ea să se-nfrupte, În cornu-i se apleacă s-o străpungă, Dar un vânt ușor iar o ia ca s-o ducă, Până ce pe-un cap de orc o urcă.. Arătarea o scutură și ce-o mai strivește, O
FRUNZA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1445459001.html [Corola-blog/BlogPost/378662_a_379991]
-
Mariana Stoica Publicat în: Ediția nr. 2082 din 12 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Astrul luminii coboară sfios Palid, obosit cu raze adormite, Mângâie câmpul c-un cântecel tors Din ale stelelor cosițe împletite.. Sus pe-ale dealurilor platouri Câteva cornute pășesc agale Rumegând stingher sub surii nouri, Se opresc tăcute și privesc în vale. Trase de boi slabi, care cu coceni Trec prin peisajul jalnic, coșcovit Fapte care toamna se succed în vremi Ca un stol de grauri pe-un
PEISAJ de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mariana_stoica_1473706117.html [Corola-blog/BlogPost/381412_a_382741]
-
Căci visa, pe o pajiște mare el se afla, Și alergă tare după stelele căzătoare, Toatele frumoase, duioase, călătoare. Malin n-avea cum să nu compătimească, Din acea zi mila părintească să-i crească, Pentru acea ființă adultă ca o cornută, Dar înțelegea și-i dădea iubire mai multă. Așa l-a văzut într-o zi cum șchiopăta, Repede pe lângă director căuta al ajuta, Vruse să-l sprijine, c-o mână de a se alia, Dar el se retrase și cu
TRILOGIA PRIETENIEI ŞI A IUBIRII. (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1414123663.html [Corola-blog/BlogPost/384130_a_385459]
-
îl definește, satul Stânișoara este recunoscut din vechime că locuitorii lui, munteni neaoși, așezați de-a lungul pârâului râului Doruleț, s-au îndeletnicit cu păstoritul și, fiind o zonă colinară cu păduri și locuri pentru pășunat, la ei predomină crescutul cornutelor mici, în mod special, caprinele. Un verișor de-al meu, care locuiește în cătunul Coasta Dealului a trăit o adevărată dramă anul trecut spre sfârșitul toamnei când începuse să se lase frigul. Se afla în pădurea din Corbu cu cele
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1464859779.html [Corola-blog/BlogPost/378826_a_380155]
-
TELEGRAMĂ DE LA MADRID (1) - D’ALE LU’ MOȘ NICIOLAE, de Camelia Stoian, publicat în Ediția nr. 1816 din 21 decembrie 2015. „(...) Ei se sfătuiră Pe l-apus de soare Ca să mi-l omoare ............................... C-are oi mai multe, Mândre și cornute, Și cai învățați, Și câni mai bărbați” (Balada populară Miorița) Abia începură sărbătorile de iarnă și iată că politicienii de la București îi schimbară numele lui Moș Nicolae în Moș Niciolae! „Nicio Laie, niciun Câine, doar ciobanii fără pâine!” Asta da
CAMELIA STOIAN by http://confluente.ro/articole/camelia_stoian/canal [Corola-blog/BlogPost/354539_a_355868]
-
au luat drumul pribegiei! Ce transhumanță? Exil curat-murdar nenicule! Bacii noștri pasc oile prin Alpi, prin Pirinei, prin Pind... Citește mai mult „(...) Ei se sfătuirăPe l-apus de soareCa să mi-l omoare............................... C-are oi mai multe,Mândre și cornute,Și cai învățați,Și câni mai bărbați”(Balada populară Miorița)Abia începură sărbătorile de iarnă și iată că politicienii de la București îi schimbară numele lui Moș Nicolae în Moș Niciolae! „Nicio Laie, niciun Câine, doar ciobanii fără pâine!” Asta da
CAMELIA STOIAN by http://confluente.ro/articole/camelia_stoian/canal [Corola-blog/BlogPost/354539_a_355868]
-
negri. Da’ la ușă cin’ le mulge? (R), Mulge (cutare băiat) bun băiat. (Cutare fată) din gură-m’ grăiară, (R), - Mulge tare, frățâoare! Mulge două, lasă nouă, (R), Cele oi șî plecătoare Le mai lasă trecătoare, (R), Cele sute de cornute Le mai lasă șî trecute, (R), Cele mii de miorele Le mai lasă șî pă ele, (R), Că vine-un puhoi de ploi. (Cutare băiat) din gură-m’ grăiară, (R), - Nu te, soro, speria, C-ăla nu-i puhoi de
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1480972248.html [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
te, soro, speria, C-ăla nu-i puhoi de ploi, (R), Ci sunt pețitorii tăi: Vin la min’ te cer pă tine, (R), Nu te cer numai pă tine. Șî-m’ cer zeciuri de berbeciuri, (R), Îm’ cer sute de cornute, Cea ie cu năsâpie, (R), Șî-m’ cer mii de miorele Șî-m’ cer plug negru de boi, (R), Șî pă murgu’ cel din grajdi, De-nșelat și de-nfrânat, (R), Cum e bun de-ncălicat. (Cutare fată) din gură-m’ grăiară, (R
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1480972248.html [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
De-nșelat și de-nfrânat, (R), Cum e bun de-ncălicat. (Cutare fată) din gură-m’ grăiară, (R), - Nu te, frate, speria, D-ochii-m’ negri ce-m’ dau eu, (R), Că eu îi cunosc pă ei, Plătesc zeciuri de berbeciuri, (R), Plătesc sute de cornute, Pă ie cu năsâpie, (R), Plătesc mii de miorele. Cizme-nalte ce-m’ dau eu, (R), Plătesc plug negru de boi, Șî pă murgu’ cel din grajdi, (R), De-nșelat și de-nfrânat Cum e bun de-ncălicat, (R), Unde-i (cutare băiat
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1480972248.html [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
cu numele copiilor gazdei. Dialogul frate-soră din acest cântec evidențiază îngrijoararea celui dintâi că-și va pierde din avuție pentru că pețitorii nu-i vor cere să le-o dea doar pe sora sa, ci și ,,zeciuri de berbeciuri”, ,,sute de cornute”, ,,mii de miorele”, ,,plug negru de boi”, ,,pe murgu’ cel din grajdi” și chiar ,,cea iie cu năsâpie”. Dar fata îl liniștește, conștientă fiind de frumusețea ei și de faptul că aceasta este suficientă pentru a fi pețită și luată
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1480972248.html [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
oameni îi face egali, Prietenia-i în toți acei ce-s solidari! Prietenul atunci când cazi te mai susține Nu cere cadouri, dar promite nu puține, Fără furori și far’de câștig să te ajute, Și nu-și preamărește orgolii de cornute! Căci nu-i doar o prealungare a singurătății Și nu se menține prin adaosul plurarității, Prietenia-i o stare interioară salvgardantă, Preventivă cam pentru orice stare alarmantă! C-apoi mai sunt și perfizi cu multe daruri, De nu prevezi că
PRIETENIA... O ALINARE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1219 din 03 mai 2014 by http://confluente.ro/Valerian_mihoc_1399119577.html [Corola-blog/BlogPost/343240_a_344569]
-
bun pentru ciurdari. Acest concert mai însemna că vitele se vor uni în mici grupuri ceea ce le va ușura munca ciurdarilor, după cum avea să-i explice mai târziu Grapă lui Beldie. Ciurda se aduna încet și sigur. Oamenii își scoteau cornutele în stradă și ele se încadrau în noua lor organizare. Cu cât se apropiau mai mult de pășune se înmulțeau și se pornea un fel de întrecere care să ajungă mai repede la iarba grasă și gustoasă. Se întâmpla ca
ZIUA CIURDARILOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ziua_ciurdarilor_mihai_leonte_1326916139.html [Corola-blog/BlogPost/361280_a_362609]
-
1) - D’ALE LU’ MOȘ NICIOLAE Autor: Camelia Stoian Publicat în: Ediția nr. 1816 din 21 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Ei se sfătuiră Pe l-apus de soare Ca să mi-l omoare ............................... C-are oi mai multe, Mândre și cornute, Și cai învățați, Și câni mai bărbați” (Balada populară Miorița) Abia începură sărbătorile de iarnă și iată că politicienii de la București îi schimbară numele lui Moș Nicolae în Moș Niciolae! „Nicio Laie, niciun Câine, doar ciobanii fără pâine!” Asta da
TELEGRAMĂ DE LA MADRID (1) – D’ALE LU’ MOŞ NICIOLAE de CAMELIA STOIAN în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_stoian_1450669262.html [Corola-blog/BlogPost/354541_a_355870]
-
simbolizează: păcatul, ispita, căderea Evei.10 Zona etnofolclorică la care ne referim a fost, este și credem, va fi un habitat în care creșterea animalelor reprezintă una din ocupațiile de bază a oamenilor. Dovadă este numărul mare de ovine și cornute care prisosesc țăranilor. De aceea, glăsuiesc versurile mai multor colinde, până și „Birăul“11 mergea la târg cu „turma de noatini“ să o vândă unui „logofăt“12 din alt sat. Așadar, păstoritul nu este neglijat aici ci, dimpotrivă. O „dalbă
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI by http://uzp.org.ro/repere-etnografice-in-versurile-colindelor-culese-de-corneliu-bogariu-din-zona-etno-folclorica-a-orastiei/ [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
contră. Și spun ”din contră” având în vedere identitatea ciobănașului. Caracterizarea ciobănașului mioritic o aflăm, mai întâi, în raport cu cei doi tovarăși de transhumanță. Aceștia pun la cale să îl asasineze pentru că e destoinic, voinic, are oi mai multe, mândre și cornute, cai învățați și câini mai bărbați. Mobilul crimei nu este economic (însușirea avuției celui ucis), ci social. Prestigiul ciobănașului, statura sa, statutul social, îl fac de invidiat. Pe ceilalți doi nu îi oprește nimeni să țină mai multe oi, mai
Miorița. Despre luptă între complot și resemnare by https://republica.ro/miorita-despre-lupta-intre-complot-si-resemnare [Corola-blog/BlogPost/338601_a_339930]
-
IARMAROC Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 386 din 21 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului 4 BELDIE LA IARMAROC Zilele ciurdarilor treceau în ritm obișnuit. Ciurda își avea programul ei și nu ieșea din normalitate. După ce Beldie dădea ocolul cornutelor se apropia de Grapă să-i asculte poveștile. În timp ce cioplea în coaja botei anumite desene care se arătau de sub vârful briceagului său. Beldie se uita atent la mâna lui și nu pricepea cum niște mâini uriașe puteau scoate desene atât
BELDIE LA IARMAROC de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Beldie_la_iarmaroc_mihai_leonte_1327212309.html [Corola-blog/BlogPost/366583_a_367912]
-
meseriașii se întreceau în îndeletnicire. Grădinile, ce se întindeau atât în fața caselor cu câte două și mai rar cu trei camere, continuau, dacă spațiul le permitea în lateral și chiar în spatele gospodăriilor, unde se rânduiau cotețele cu păsări, porci sau cornute. Erau oameni gospodari. Cei care, atunci, în anul 1989, erau oameni în puterea cuvântului astăzi nu mai sunt, au rămas puțini dintre urmașii lor, însumând circa 50 de familii în tot satul. Mulți dintre ei au plecat spre marile orașe
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1473008370.html [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
alte motive egoiste, subiective sau personale. Receptarea acestui imperativ patriotic s-a produs în sufletul aerisit de fluturi al profesorului Cezar Dunăreanu, care își luase rolul în serios, notînd, pe lîngă membrii fiecărei familii, în catastiful său ofical, și numărul cornutelor și al porcinelor, pentru că, așa cum suna ordonanța aleșilor neamului, numai găinile nu intrau în atenția guvernanților, pentru că nu erau în stare, dacă ne gîndim bine, decît să facă un ou și să cîrîie de parcă ar fi produs o perlă. Umblînd
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 32-35 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_32_35_ioan_lila_1337508203.html [Corola-blog/BlogPost/358408_a_359737]