143 matches
-
Dacilor Râpeii, Crai-Nou Copilului Serii Din străbunul de la Tărtăria, Codrin Fiul Nopții }ugulea cel cu picioarele moi, Fiul Mătușii, Dă-mi Colacul împletit, încolăcit, ca doi șerpi înfășurați, Colacul Valac de Capul Veacului, pentru Cavalerul Eponim, Colacul Pita Pythonica, Pythona Cornuta a Copiilor Pioși, Dă-mi Pâinea Fetei Cea Curată în grâu, din holda Curăturii, Cu întâiul Copil Cap Numai Cap, de șarpe, capăt de pâine de veac. ...Și se dădu de trei ori peste cap, se făcu El, trei Feți
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
le-a neglijat De graniți ai uitat. Și-ai vrut să-neci două surori Punând poduri de fiori!... Când tu purtai costum la patru ace, Parizerul costă doar două sute; Alegătoarele sperau că le vei... face Reducere la porc și la cornute. Dar tu le-ai neglijat, De maică-ta-i uitat. Voiai doar funcții și averi, Stârnindu-i pe mineri. Dar tu le-ai înșelat, Pe tac-to l-ai trădat. Ai cochetat cu ceilalți Și ai uitat de frați... De ce-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
le-a neglijat De graniți ai uitat. Și-ai vrut să-neci două surori Punând poduri de fiori!... Când tu purtai costum la patru ace, Parizerul costă doar două sute; Alegătoarele sperau că le vei... face Reducere la porc și la cornute. Dar tu le-ai neglijat, De maică-ta-i uitat. Voiai doar funcții și averi, Stârnindu-i pe mineri. Dar tu le-ai înșelat, Pe tac-to l-ai trădat. Ai cochetat cu ceilalți Și ai uitat de frați... De ce-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
simbolizează: păcatul, ispita, căderea Evei.10 Zona etnofolclorică la care ne referim a fost, este și credem, va fi un habitat în care creșterea animalelor reprezintă una din ocupațiile de bază a oamenilor. Dovadă este numărul mare de ovine și cornute care prisosesc țăranilor. De aceea, glăsuiesc versurile mai multor colinde, până și „Birăul“11 mergea la târg cu „turma de noatini“ să o vândă unui „logofăt“12 din alt sat. Așadar, păstoritul nu este neglijat aici ci, dimpotrivă. O „dalbă
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
Căci visa, pe o pajiște mare el se afla, Și alergă tare după stelele căzătoare, Toatele frumoase, duioase, călătoare. Malin n-avea cum să nu compătimească, Din acea zi mila părintească să-i crească, Pentru acea ființă adultă ca o cornută, Dar înțelegea și-i dădea iubire mai multă. Așa l-a văzut într-o zi cum șchiopăta, Repede pe lângă director căuta al ajuta, Vruse să-l sprijine, c-o mână de a se alia, Dar el se retrase și cu
TRILOGIA PRIETENIEI ŞI A IUBIRII. (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384130_a_385459]
-
natural agro - productiv. Utilizate dezorganizat, fără o încadrare juridică eficientă și fără preocupări de amenajare durabilă, suprafețe extinse nu au mai putut fi utilizate ca teren arabil, fără riscul degradării iremediabile, încât exploatarea extensivă prin creșterea animalelor, mai ales a cornutelor mici, poate fi mai profitabilă. În privința suprafețelor pomi - viticole se remarcă o restrângere datorită, în primul rând, costului pe care-l presupune întreținerea unei plantații sistematice, cunoscute fiind slabele posibilități financiare ale regiunii în ansamblu. Astfel, reducerea suprafețelor pomi - viticole
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
0,04-0,05ha/locă și terenului arabil (0,06-0,07ha/loc) și o ușoară scădere a presiunii umane asupra modului de utilizare al livezilor (0 08-0,03ha/loc). Paralel cu preocupările agricole, locuitorii orașului se mai îndeletnicesc și cu creșterea cornutelor mari și mici, ca urmare a existenței unor mari suprafețe de pășune și fânețe naturale. Din punct de vedere forestier, orașul Breaza se încadrează în subzona forestieră a gorunului, care, în majoritatea cazurilor, este în amestec cu fagul. În sectorul
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Vlad trebuia să-l scoată cu desăvîrșire din competiția pentru prietenia Ilincăi... Iar la altcineva nici nu încerca măcar să se gîndească. Era aproape de amurg și vitele se întorceau de la pășune răspîndind în jur un miros de lapte crud. Cîte o cornută mai zvăpăiată se zborșea la el de cum îl întîlnea, fluturînd din cap și pufnind ca o locomotivă. Virgil însă trecea printre ele ca și cum ar fi defilat. Nici nu concepea că ar putea exista vreun rău care să-l atingă. Ajungînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
celestă. Ți-am mai spus că te ia gura pe dinainte. Îți dai seama ce repercusiuni pot fi? Sinele Mic: Și ce vrei să spui că n-au și ei acolo vacile lor? "Pășunile Raiului" trebuie să aibă și ele cornutele lor. Nu cred că am spus nimic grav. Philomena este cu siguranță una dintre ele. Philomena: Multă lume a zis că m-am transformat într-un înger. Nici mie nu mi-a venit să cred. O prietenă m-a sfătuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
familiei, chiar în al doilea an de la repartiție. Și nici gospodăria nu era prea mare pentru că întreaga lor atenție a fost orientată către pregătirea pentru viață a nu mai puțin de douăsprezece generații de școlari fiecare. Așa că n-au ținut cornute și nici animale de tracțiune, ci doar grăsuni pentru carne, păsări felurite, oi și capre pentru stână, pești în heleșteu, albine în stupină. În schimb, cuibul lor era inegalabil, exemplar, dotat cu toate utilitățile moderne și tradiționale trebuincioase, lucrat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
fost duse în regim de urgență la abator. Noi, cei de la Satul lui Balc, dragi tovarăși, avem o vorbă din bătrâni: Căcat ai mâncat, căcat ai căcat! Asta numai așa, dacă o fi să vorbim despre găinaț ca furaj pentru cornute. Oricum, pentru unii tovarăși tradiția nu mai are nicio valoare. Să mănânce autorii brevetului carne și lapte de la vacile furajate cu găinaț! Că le-o fi de folos la minte fosforul din conținutul lor. Eu aș propune să votăm pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
rând se gândea că va trece printre fruntași clasa acelui an, astfel să aibă timp berechet a se zbengui după pofta inimii în vacanța ce va urma după puțin timp. Pe imașul ce se întindea de la pârâu până sub pădure, cornutele alergau după iarba gustoasă și, pentru că soarele își întețea dogoarea, pe unele le necăjeau bondarii și începea strechea, dând de furcă văcarului. Fiind absorbită de minunata priveliște, își petrecu o mână peste spate pentru a-și scutura rochia de praful
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
frumos, pe care nu-l vedea pentru prima oară, dar de care era încântată mereu. A continuat să meargă spre șipot căutând cu atenție cărarea, ca nu cumva să devieze calea spre imaș și din întâmplare să nimerească peste vreo cornută care nu știe decât să dea cu capul indiferent cine-i iese în cale. În sfârșit a ajuns la șipot, a pus ulciorul la umplut, a luat o gură bună de apă, și-a umplut pumnul ținut căuș la capătul
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
frați, s-au înțeles cu unul din gospodari, și au pus la cale ce trebuie să facă începând cu ziua următoare. Ziua era pe sfârșite, soarele se scălda în roșul aprins, anunțând că urmează amurgul. Vreme cuminte cu cer curat, cornutele se întorceau de la pășunat, iar gospodarii satului căutau să și ogoiască păsările și animalele pentru noaptea care urma. Fiecare în gospodăria lui își pregătea uneltele agricole pentru a doua zi, după care urma cina și-n corul greierilor și al
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
omorând taurul care pustia câmpia de la Maraton. Îmi amintesc că foarte cunoscutul sonet al lui don Francisco Începea așa: Omorându-l pe răpitorul Europei, pe care o stăpânești, monarh iber... Ba până și marele Lope a scris, adresându-i-se cornutei Împușcate de mâna suveranului: Soarta ți-a fost prielnică și foarte nefastă, căci pierzându-ți viața nu știi ce-ai câștigat prin moarte. Or, Lope, la celebritatea la care ajunsese, nu mai avea nevoie să tămâieze pe nimeni. Asta ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
le-a neglijat De graniți ai uitat. Și-ai vrut să-neci două surori Punând poduri de fiori!... Când tu purtai costum la patru ace, Parizerul costă doar două sute; Alegătoarele sperau că le vei... face Reducere la porc și la cornute. Dar tu le-ai neglijat, De maică-ta-i uitat. Voiai doar funcții și averi, Stârnindu-i pe mineri. Dar tu le-ai înșelat, Pe tac-to l-ai trădat. Ai cochetat cu ceilalți Și ai uitat de frați... De ce-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
bun pentru ciurdari. Acest concert mai însemna că vitele se vor uni în mici grupuri ceea ce le va ușura munca ciurdarilor, după cum avea să-i explice mai târziu Grapă lui Beldie. Ciurda se aduna încet și sigur. Oamenii își scoteau cornutele în stradă și ele se încadrau în noua lor organizare. Cu cât se apropiau mai mult de pășune se înmulțeau și se pornea un fel de întrecere care să ajungă mai repede la iarba grasă și gustoasă. Se întâmpla ca
ZIUA CIURDARILOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361280_a_362609]
-
spus noului său subaltern că diseară vor vorbi mai mult, acum tocmai un grup de vite se îndrepta spre un lan de porumb și Beldie își începea munca printr-o fugă bună spre a opri atacul lanului verde, de invadatoarele cornute. Referință Bibliografică: Beldie ciurdarul / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 380, Anul II, 15 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
BELDIE CIURDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361311_a_362640]
-
negri. Da’ la ușă cin’ le mulge? (R), Mulge (cutare băiat) bun băiat. (Cutare fată) din gură-m’ grăiară, (R), - Mulge tare, frățâoare! Mulge două, lasă nouă, (R), Cele oi șî plecătoare Le mai lasă trecătoare, (R), Cele sute de cornute Le mai lasă șî trecute, (R), Cele mii de miorele Le mai lasă șî pă ele, (R), Că vine-un puhoi de ploi. (Cutare băiat) din gură-m’ grăiară, (R), - Nu te, soro, speria, C-ăla nu-i puhoi de
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
te, soro, speria, C-ăla nu-i puhoi de ploi, (R), Ci sunt pețitorii tăi: Vin la min’ te cer pă tine, (R), Nu te cer numai pă tine. Șî-m’ cer zeciuri de berbeciuri, (R), Îm’ cer sute de cornute, Cea ie cu năsâpie, (R), Șî-m’ cer mii de miorele Șî-m’ cer plug negru de boi, (R), Șî pă murgu’ cel din grajdi, De-nșelat și de-nfrânat, (R), Cum e bun de-ncălicat. (Cutare fată) din gură-m’ grăiară, (R
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
De-nșelat și de-nfrânat, (R), Cum e bun de-ncălicat. (Cutare fată) din gură-m’ grăiară, (R), - Nu te, frate, speria, D-ochii-m’ negri ce-m’ dau eu, (R), Că eu îi cunosc pă ei, Plătesc zeciuri de berbeciuri, (R), Plătesc sute de cornute, Pă ie cu năsâpie, (R), Plătesc mii de miorele. Cizme-nalte ce-m’ dau eu, (R), Plătesc plug negru de boi, Șî pă murgu’ cel din grajdi, (R), De-nșelat și de-nfrânat Cum e bun de-ncălicat, (R), Unde-i (cutare băiat
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
cu numele copiilor gazdei. Dialogul frate-soră din acest cântec evidențiază îngrijoararea celui dintâi că-și va pierde din avuție pentru că pețitorii nu-i vor cere să le-o dea doar pe sora sa, ci și ,,zeciuri de berbeciuri”, ,,sute de cornute”, ,,mii de miorele”, ,,plug negru de boi”, ,,pe murgu’ cel din grajdi” și chiar ,,cea iie cu năsâpie”. Dar fata îl liniștește, conștientă fiind de frumusețea ei și de faptul că aceasta este suficientă pentru a fi pețită și luată
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
numele îl definește, satul Stânișoara este recunoscut din vechime că locuitorii lui, munteni neaoși, așezați de-a lungul pârâului Doruleț, s-au îndeletnicit cu păstoritul și, fiind o zonă colinară cu păduri și locuri pentru pășunat, la ei predomină crescutul cornutelor mici, în mod special, caprinele. Un verișor de-al meu, care locuiește în cătunul Coasta Dealului a trăit o adevărată dramă anul trecut spre sfârșitul toamnei când începuse să se lase frigul. Se afla în pădurea din Corbu cu cele
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350169_a_351498]
-
IARMAROC Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 386 din 21 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului 4 BELDIE LA IARMAROC Zilele ciurdarilor treceau în ritm obișnuit. Ciurda își avea programul ei și nu ieșea din normalitate. După ce Beldie dădea ocolul cornutelor se apropia de Grapă să-i asculte poveștile. În timp ce cioplea în coaja botei anumite desene care se arătau de sub vârful briceagului său. Beldie se uita atent la mâna lui și nu pricepea cum niște mâini uriașe puteau scoate desene atât
BELDIE LA IARMAROC de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366583_a_367912]
-
ocupațiuni, dându-și seama că ameliorararea raselor de animale pe care le cresc ei este o condiție a satisfaceii trebuințelor, din ce în ce mai mari pe măsura creșterii demografice, au trecut la o selecție a produșilor moșteniți, crescând exemplare viguroase, cai, capre, oi, cornute. Într-unul din anii aceia, numai din munca în minele de uraniu au fost aduse profituri tribului de peste un million de dolari, la cursul de atunci al monedei naționale. Cumpătarea și adaptarea sunt cheia de boltă a întregii lor filozofii
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351792_a_353121]