238 matches
-
plastici profesioniști, care vor expune, începând de luni, 22 decembrie. IOAN STANCIU din presa vremii acum... 100 ani „Târgul de țară al Timișorii s-a început vineri și e foarte cercetat. S-au adus spre vânzare preste 5 mii vite cornute, 8 mii cai și vreo 10 mii de porci“. (Controla din 20 decembrie 1903). „Deschiderea liniei ferate Makó - Sânnicolaul Mare. Noua construcție de linie ferată ce realizează legătura între orașele Hódmezővásárhely - Makó - Sânnicolaul Mare, va fi inaugurată cu mare fast
Agenda2003-51-03-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281846_a_283175]
-
aveau interdicție pentru Spațiul Schengen, le-a procurat pașapoarte contrafăcute de Leonard Sebastian Anton, zis Dodo, de 28 de ani, din Timișoara. Primii trei au fost transportați în zona de frontieră de Dorel Masliuc, de 42 de ani, și Sorin Cornut, de 26 de ani, ambii din Cenad, urmând să fie scoși ilegal din țară de Marian Vasile Suciu, de 38 de ani, din aceeași comună. În Ungaria, ei urmau să fie așteptați de Daradics Antal, de 44 de ani, din
Agenda2004-47-04-politia () [Corola-journal/Journalistic/283076_a_284405]
-
mare plăcere. Sînt într-o situație destul de delicată și scriu acest "Prezent trecut, trecut prezent II" cu aceeași intenție - constructivă - din Prezent trecut, trecut prezent (eseu publicat în revista "Contrafort", unde povesteam despre "prima stație", mult mai existențială, mult mai cornută). Scriu acestea tocmai fiindcă îmi place foarte tare România - și Bucureștiul - și țin la faptul ca imaginea ei/lui în lume să fie cea adevărată, pe care o (!) merită (și o merită!). Fiind de aiurea, unele lucruri, inevitabil, mi se
În vizită la Biblioteca Națională by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15780_a_17105]
-
vis” cu prin „taina” nemuririi omnipotente. Nu numai „mâna nevăzută care l-a personaje și atitudini care izvorăsc din Rămas singur, barba lui Ruben devine tras în trecut” s-a purificat în această trăirile subconștiente ale unei eredități lățoasă, capul cornut, râsul hâd. revenire la realitate, dar și gândurile ancestrale, în care inimile s-au căutat și Destinul înamoratei Maria, ideală și disperate, solitare, autoironice ale s a u g ă s i t . A s t f e l , p
Mihai Eminescu "Sărmanul Dionis". In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/87_a_52]
-
socialismului sînt surprinse în ipostaza lor de izvor nesecat de inspirație pentru scriitori, scenariști și fotografi deopotrivă, tocmai din buluceala acestora născîndu-se umorul. Nici mentalitatea pragmatic-traditionala nu scapă filtrului parodic: locuitorii unui întreg orășel se mută cu bunurile proprii - inclusiv cornute, dacă e cazul - intr-un zgîrie-nori construit de un concetățean îmbogățit în America, insă tehnologia își dovedește repede carentele în fața apucăturilor noilor chiriași. Rapid distrusă din prostie și neștiința, clădirea este părăsita, fiecare întorcîndu-se la vechea locuința. În timp, tonul
Noutăţi de la editura POLIROM la Librăriile RALU Braşov [Corola-blog/BlogPost/96964_a_98256]
-
stă perfect, ce gândește e invers, el răspunde la obiect, joacă șah în stilul pers. Nici defuncții nu-s iertați, fiecare-i cu păcat, din orbite ochii-i dați când vă spune ce-a aflat. Are creier pentru doi indivizi cornuți și calmi, nu vă spun, îl știm doar noi, din cartierul Cioibalsan. ************************************** AFURISME ... Citește mai mult Scurt, concis și mult profunde curat ca un coșar,gândul domnului Einhundne influențează rar.Că-i precis, n-am îndoieli,cu morala e mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]
-
Cu umorul stă perfect,ce gândește e invers,el răspunde la obiect,joacă șah în stilul pers.Nici defuncții nu-s iertați,fiecare-i cu păcat,din orbite ochii-i dațicând vă spune ce-a aflat.Are creier pentru doiindivizi cornuți și calmi,nu vă spun, îl știm doar noi,din cartierul Cioibalsan.**************************************AFURISME... III. PE O STRADĂ LUNGĂ, STRUNGĂ,, de Boris Mehr , publicat în Ediția nr. 2345 din 02 iunie 2017. Pe o stradă lungă, strungă, se ținea a treia
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]
-
se va Împrieteni cu un călugăr, un individ cu o moralitate dubioasă, cu oarecare talent la pictură. La sugestia lui Nilus, călugărul va picta o scenă Înfățișând familia țarului plutind printre nori. În jurul lor, de după cumulusii sinelii se arătau diavoli cornuți cu furci, sâsâind amenințător cu limbi șerpuitoare spre tânărul țarevici. Cetei de diavoli i se Împotrivea localnicul Mitia Kalaida, numit Mitia Bosiak, care venea Într‑un suflet pentru a birui silnicia diavolească și pentru a‑l salva pe țarevici. Datorită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
în loc, din spatele pădurilor, se dezvăluie temple albe de calcar ce îți încântă în mod deosebit sufletul. Tabloul acesta este surprins toamna, când frunzele îngălbenite se confundă cu arămiul calcarului. Din scurta mea visare mă trezi clinchetul tălăngilor, semn că mândrele cornute coborau mânate de ciobani la iernat. Poate că un astfel de sunet dulce l-a inspirat pe creatorul minunatei Miorițe. Se vestea o toamnă bogată și sonoră, ce se întrezărea între ramurile pline de frunze îngălbenite ale copacilor de la poale
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
aibă acolo, în Capitală, unde s-ar fi putut petrece multe. Să află înalții dregători la timp, să ia măsuri potrivite. Se mai vorbea că în târg sosise un senator, cam așa ceva, pentru a discuta personal cu Ceasornicarul, dar acesta, cornut cum era, nici nu vroise să audă. Refuzase să ajute țara; cum de-l păzeau, acum, jandarmii? Poate că Starostele postăvarilor și încă vreo câțiva, îndemnați de sus, stârniseră oamenii, urmând ca trupa să intervină în ultima clipă. Să vadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
al lui Dieter W. Halwachs și Gerd Ambrosch (1999), adjectivul schingalo (în ortografie germană) are explicația "încornorat, cu coarne, ascuțit, colțos", iar substantivul cu aceeași formă înseamnă "rădașcă". Polițistul este așadar, din punctul de vedere al argotizantului, "cel cu coarne", "cornutul", în mai multe posibile ipostaze: poate diavolul, poate rădașca, dacă nu cumva vreun mamifer cu coarne... Până la urmă, șingaliu confirmă tendința puternică a argoului de a desemna polițiștii prin termeni negativi, mai ales prin metafore animaliere; în plus, există ceva
Caraliu, șingaliu... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6998_a_8323]
-
se prelungește, semănînd cu o stranie rezistență decrepită. Din cînd în cînd, se strecoară o aluzie străvezie, ca pînza de mucegai: "Tu strigi Ťîndurareť... E-un răget. N'ajunge/ Pe demonii tăi asasini să-i alunge,/ N'ajută/ Să'nfrîngă cornuta vedenie slută/ A țării 'n robie căzută." Copaci contorsionați, de țarină pustie, însoțesc litania unor ani care nu anunță limpezimi: "Cui i-e foame rumegă mătrăgună/ Linge sare, îi place, e bună...// În timp ce pușca din cui, în coșar,/ A răgușit
Chinuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7796_a_9121]
-
cadrane, În noaptea lumii coada de păun Le sfredelește ochilor găvane. (1911) * Bosjesmani (oland.) - „oameni ai pădurii”, populație din Africa de Est și cea de Sud. Boris KUȘNER (1888-1937) * * * Stăpânim în toată legea tălpigele timpului. Curând Porni-vom pe urma cornutului elan, prin taiga: Rânduri, se-nșiruie, inelat, noi vetre, localități - deja Țin frâul asudat al celor gata de a da bici, de-a pleca. Fără reproșuri - în subteranele miezului de noapte, De cum vom porni în lungul pădurilor rare, Să strângem
Avangarda rusească – jertfa gulagului () [Corola-journal/Journalistic/5156_a_6481]
-
Dimineața Grapă l-a trezit scuturându-l ușor de umăr, la care Beldie a sărit drept în picioare crezând că e miliția! Grapă i-a dat o plăcintă mare în mână și au pornit spre oraș să-și adune odraslele cornute, pentru o nouă zi de muncă a lor, a ciurdarilor. Referință Bibliografică: Beldie frate de cruce cu Grapă / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 382, Anul II, 17 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate
BELDIE FRATE DE CRUCE CU GRAPĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361270_a_362599]
-
se va Împrieteni cu un călugăr, un individ cu o moralitate dubioasă, cu oarecare talent la pictură. La sugestia lui Nilus, călugărul va picta o scenă Înfățișînd familia țarului plutind printre nori. În jurul lor, de după cumulusii sinelii se arătau diavoli cornuți cu furci, sîsÎind amenințător cu limbi șerpuitoare spre tînărul țarevici. Cetei de diavoli i se Împotrivea localnicul Mitia Kalaida, numit Mitia Bosiak, care venea Într-un suflet pentru a birui silnicia diavolească și pentru a-l salva pe țarevici. Datorită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
au o întindere de 36,78 ha, care în 1890 au dat 28,88 hectolitrii vin negru și 1088,32 hectolitrii vin alb. După controalele diviziei filoxerice (1891), via lucrătoare ocupă 87¼ ha. Vite sunt (1890): 113 cai, 1252 vite cornute, 318 porci, 88 capre și 1885 oi. Stupi de albine sunt 123. Bugetul comunei pe exercițiul 1891-1892 avea la venituri 8292 lei, 33 bani, iar la cheltuieli 4571 lei. Comuna este străbătută de calea Vicinală Obârșia - Mărăști - Lunca. Distanțele: la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cătunul Lunca. Se crede că în vechime era așezat pe coasta dealului dintre dreapta pârâului Dunavăț, unde astăzi se află o siliște. Are o populație de 99 familii sau 435 locuitori. Este o cârciumă. Vite sunt 18 cai, 174 vite cornute, 16 porci și 26 capre. Observații: Dicționarul a fost alcătuit din datele furnizate de județe. Se folosește impropriu noțiunea de cătun pentru Lunca, Fruntești, Filipeni - Slobozia, Valea Boțului; cătunul are sub 50 de gospodării. La 1874 și până la această dată
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
opritu-s-a cuvântul cât pentru un nou drum, căci foaia îi han și cartea culcuș și vântul prin păr îi e călăuză, cuvântul cel trainic cu fluieru-n buză. cuvântul pe vale coboară din munte și behăie a oaie și-a capre cornute. și zburdă a ied și mulge a lapte și-a brânză se prinde în noapte... cuvântul e aici, și-acolo și mâine, căci vine de ieri și latră a câine. și pleacă a azi și naște a marți, la călindar
IMORTALITATE de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367992_a_369321]
-
și de postav, vilar de Yprin 1 fertun și de Leubia 1 perper și de Colonia 12 ducați și de Cehia 6 ducați. Și de la maja de ceară 12 ducați și de la butoiul de vin 6 ducați și de la vita cornută 3 ducați și de la un porc 2 ducați și de la burduf de brânză 1 ducat și de maja cergă 1 ducat și de piei de animale sălbatice 1 ducat ... și de la marfa ce este de la Mare, fie piper, fie șofran
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
urgență” vreo 15 mii de oi și peste o mie de capre. Potrivit tradiției tribale, o persoană putea fi apreciată ca având un cuvânt de spus în comunitate, putea fi bogată sau săracă, în funcție de numărul nu neapărat de ovine sau cornute, ci de numărul de cai pe care îl avea ... Se simțea nevoia unui relache, o limpezire a minții care, una, se străduia să țină treaz firul narațiunii, cealaltă să și le adune, pentru a le pune în ordine, în căsuțe
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351792_a_353121]
-
semn anume Pe chipul lor de oaie creață Vreo grimază de pe față. N-aș vrea să vă spun prea multe Despre fețe atât de culte Doar că le-am surprins grimaza Fiindcă nu le place faza. Doar o vacă mai cornută O rumegătoare slută S-oprise din mestecat Că îi place ăst băiat. Și privirea-i languroasă I-alunecă la el pe coapsă Iar în mintea ei senilă Se ivise o idilă. Și ca să nu-i tulbur amorul Am să schimb
MĂGARUL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352218_a_353547]
-
crește Zburdă pe câmpie mielul Totul, totul reânoiește Fetele își poartă țanțoș Mărțișoarele pe piept Mamele fac mucenicii Păsările zbor discret Și în fâlfăit de aripi Prin glas de izvor de munte Se ivește o cireadă Cu vite mari și cornute Se-nvârtesc copiii roată În câmpia însorită Iazul morii se-nfioară Îndrăgostiții se sărută Repetabilă minune A renașterii Divine, M-a cuprins prin dorul vieții An de an aici prin lume Primăvara înverzește Tot mai tânără prin vremi Trupul meu îmbătrânește
RENAŞTE PRIMĂVARA (POEZII) de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354374_a_355703]
-
crește Zburda pe câmpie mielul Totul, totul reânoiește Fetele își poartă țanțoș Mărțișoarele pe piept Mamele fac mucenicii Păsările zbor discret Și în fâlfâit de aripi Prin glas de izvor de munte Se ivește o cireada Cu vite mari și cornute Se-nvârtesc copiii roată În câmpia însorită Iazul morii se-nfioară Îndrăgostiții se săruta Repetabila minune A renașterii Divine, M-a cuprins prin dorul vieții An de an aici prin lume ... Citește mai mult RENAȘTE PRIMĂVARACând răsare ghiocelulSe- aude iarbă cum
LIGYA DIACONESCU [Corola-blog/BlogPost/354375_a_355704]
-
într-un dialog al său purtat cu Brâncuși, aflăm unul dintre semnele ce i-au apărut în drumul reconstituirii potecilor copilăriei, care l-au dus la Hobița dacilor transilvăneni, la nord de Munții Retezatului: Pe un tăpșan am întâlnit vipera cornută, mare, care m-a băgat în sperieți...La trei pași de obrazul meu...Mi s-a întipărit în minte frumosul desen în linii frânte, care o străbăteau. Cine știe cum de îl voi fi regăsit, când am cioplit apoi primele mele coloane
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
văzduh șoimul Și urșii sunt la ei acasă Trăind în pădurea verde, deasă, Cu rare și alese flori, Cu cerbi, cocoși, râși, căpriori, În peșteri, chei și urlători, Turiști, salvamontiști, silvicultori, Cu baci, băcițe pricepute Cu vaci, oi mândre și cornute, Cu stâne în poiene-alpine Păziți de credinciosul câine. Tezaur de natură vie, Bucegii-s o minunăție. Cu reverență vouă mă închin, Bucegilor dar sfânt, divin, Și an de an am să revin! Ionel GRECU Referință Bibliografică: BUCEGI, TEZAUR DE NATURĂ VIE
BUCEGI, TEZAUR DE NATURĂ VIE de IONEL GRECU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357737_a_359066]