35 matches
-
uzurpator al funcțiilor în Stat inventează un prinț moștenitor în persoana distinsului său cumătru, drept o contragreutate la valorile Coroanei pe care Traian Băsescu o pune pe același cântar cu tumultoasa curte gaborească, unde soția lui poartă costume tradiționale ale corturarilor opriți din lungul periplu prin lumea liberă, în țara noastră, parcă anume pentru întâlnirea de la începutul de mileniu cu președintele nostru și al lor! Haosul din țară cere răsturnarea perceptelor binelui puterii, în favoarea puterii binelui. Drumul răbdării a fost prea
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI. REAŞEZAREA ÎN COEXISTENŢĂ A CONŞTIINŢELOR INDIVIDUALE ŞI NAŢIONALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Alteta_sa_regala_principele_aurel_v_zgheran_1388830322.html [Corola-blog/BlogPost/363840_a_365169]
-
funcțiilor în stat inventează un prinț moștenitor în persoana distinsului său cumătru, Paul Lambrino, drept o contragreutate la valorile Coroanei pe care Traian Băsescu o pune pe același cântar cu tumultoasa curte gaborească, unde soția lui poartă costume tradiționale ale corturarilor opriți din lungul periplu prin lumea liberă, în țara noastră, parcă anume pentru întâlnirea de la începutul de mileniu cu președintele nostru și al lor! Haosul din țară impune ca îndreptare răsturnarea perceptelor binelui puterii, în favoarea puterii binelui. Drumul răbdării a
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/Asr_principele_radu_al_romani_aurel_v_zgheran_1370928459.html [Corola-blog/BlogPost/363391_a_364720]
-
biciul vorbelor aparținând rapsozilor populari ai comunității; bunăoară, nea Mitică își amintește cum au descântat la o nuntă femeile din sat când un băiat de țigan a luat de soție o fată de român: Celuit-a, celuit / Un fecior de corturar / Pe-o fată de general / Corturaru’ om deștept / Se-mbrăcă locotenent, iar fata cânta: De la casa cu parfum / Am ajuns să dorm în fum / De la casă și palate / Am ajuns cerșind prin sate. „Nu știu dacă era chiar fată de
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
întreaga realitate, nu doar un segment din ea? Etnia țigănească niciodată nu a fost uniformă, ci ea a format întotdeauna adevărate straturi sociale. În trecutul românesc se cunosc „țigani pănari” (care adunau penele de pe păsările moarte, de prin gunoaie), cărămidari, corturari, fierari, căldărari, aurari, lăutari etc. Cei mai săraci erau pănarii și cărămidarii, iar cei mai bogați aurarii, căldărarii, chiar lăutarii. Între aceste categorii erau diferențe mari în ceea ce privește starea materială, nivelul de trai etc. Aceste straturi sociale se păstrează până în vremea
„CINSTITA” PRESĂ BRITANICĂ de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_alexandru_stanciulescu_barda_1363925070.html [Corola-blog/BlogPost/349049_a_350378]
-
dacă se va afla că au tăinuit un dezertor, proscrisul de la apa Moldovei găsi bunăvoință la bulibașă. Dar asta numai cu înțelegere sub jurământ de moarte că românul va plăti tăinuirea cu prețul lepădării de neamul moșilor și strămoșilor săi. Corturarii aceștia vor fi zăbovit o vreme prin părțile Buceacului, până ce au au trecut Prutul cel blestemat să despartă un neam. Poate mânați de dorul ascuns al românului, șatra s-a aciuat de la un timp prin părțile Neamțului, nu prea departe
FANTASMA SOLDATULUI NEÎNTORS DE LA RĂZBOI (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 by http://confluente.ro/Fantasma_soldatului_neintors_de_la_raz_gheorghe_parlea_1333044989.html [Corola-blog/BlogPost/359725_a_361054]
-
invitatul special, sărbătorit într- un cadru festiv, cu un film de 25 de minute despre activitatea sa componistică. În concurs, solista Adelina Neacșu Crețu din Ploiești s-a clasat pe locul 3 cu binecunoscuta melodie a lui Kerestely, “Dragoste de corturar”. Să ne reamintim de asemenea că la ultima ediție a concursului “Mamaia copiilor” lui Jolt Kerestely i-a fost conferit “Trofeul Aurel Manolache” pentru piesa “Aritmetica”, pe versuri de George Popovici, în interpretarea fetițelor Brianna Alexandra Stan, Rebecca Antonia Nicolae
Compozitorii no?tri by Ana FLORE () [Corola-other/Journalistic/83691_a_85016]
-
grai busuioc zamă de părădaică în uimirea a peste cinci sute de trecători.Zilele Aradului sub denominația actanților măceni Cocovețu Zmăuu Grițari Nepotu lu Maria Litău au colorat decorul au jucat steagu oferind pită cu unsoare și piparcă usturoaie râjinită.Corturari adevărați iată felia lor de unicitate. Referință Bibliografică: FELII DE MĂCENISME / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2069, Anul VI, 30 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
FELII DE MĂCENISME de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1472528838.html [Corola-blog/BlogPost/368690_a_370019]
-
noi? Tot pentru o leafă... că acum nu mai sânt boieri să stea cu burta în sus și haitii să-i pună lui pe masă să mănânce... Noroc, dom' șef, și fără șefi nu se poate, până și țiganii-ăia corturari sau slătari au un bulibașă al lor..." Și ciocni cu paharul meu, căci nu-l ridicai, dar ciocni prea tare și mi-l vărsă pe pantaloni. Vrui să mă retrag, dar în aceeași clipă țiganul mă apucă de gît: Pupa-ți-ași
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
în coada fimeii”, din câte trei șiruri a două rânduri de mărgele fiecare. Fetele se împodobeau cu flori și piepteni pe cap, cu cercei la urechi, cu inele din argint sau aramă la degete, inele făurite cu pricepere de către țiganii corturari sau cumpărate de la târgurile din împrejurimi. Cămașa femeiască are o mică platcă ce are decupată gura cămășii de care sunt prinse mânecile, pieptul și spatele fiecare de câte un lat6 de pânză. Lărgirea cămășii este dată de clinii laterali, iar
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
am citit-o "CFR", scriem cu ideograme, nu alfabetic, urcă de kilometri, spinările maro de văzduh, trenul se îmbie prin dealuri, stația Valea Boju, ce bou a fost și Cantemir ăla, "a fost un adevărat cărturar"! îmi vine să zic corturar! studentul Göring la filologie, cînd aud de Cantemir îmi vine să trag cu pistolul! "Steaua sus răsare"! și Ajunul s-a dus de cînd! nici un ban! Valea Florilor, petarda din tren peste picioare, ridică privirea, de partea cealaltă gîlma rotunjită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mine, ți-am dat de mîncare, ți-am dat de băut? eu i-am zis: te duci unde vrei tu, să nu mai aibă ce căuta între țigănie, eu nu-i judec! că-i ungur, că-i țîgan, că-i corturar! tot sîngele ăla curge! nu fumez că nu fumez pe tren, amendă mare, copilu', e amendă mare, mamă! ia-ți o țîgară-două, du-te șî fumează! ș-aicea în Roman îs foarte mulți țîgani, eu știu în parc, mă duceam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
-lea în „Glas Herțegovița” și „Bosnia Post” un studiu referitor la Caravlahii din Bosnia în care concluzionează că ei sunt români veniți din Țara Românească, unii sunt ortodocși iar alții romano-catolici. Țiganii din Bosnia numiți de localnici cergași și gurbeți (corturari) păstrează dialectul lor și puține cuvinte se regăsesc și în vorbirea karavlahilor care au o limbă românească foarte apropiată de graiul bănățean. Într-un studiu publicat în 1906, Th. Filipescu face considerațiuni etnografice și antropologice pe baza unui bogat material
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
von Berg, apud Bușă, 2012 : 506). Literatura etnografică existentă menționează că această aderență este adesea formală, rromii prezervând reziduuri magice, animiste, aduse din alte credințe și ritualuri (Sanarov, 1969 : 197). În România, este cunoscut cazul unei mari comunități de rromi corturari, circa 200 de familii, stabiliți în comuna Dobreni - Ilfov, de confesiune musulmană, care au fost botezați de către Mitropolitul Ghenadie Petrescu în anul 1893. Se remarcă și faptul că, după acest episod, aceștia nu au mai frecventat Biserica Ortodoxă, „conversiunea rămânând
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
porumb), putină cu untură și carne, câteva haine, lenjerie pentru schimburi, o găleată, un lighean, farfurii, niște cănițe... strictul necesar. Peste căruță s-a așternut o cuvertură mare și groasă, pusă pe niște semicercuri de sârmă. Arătam întocmai ca niște corturari, ce-s veșnic cu cortul pe drumuri. După un drum greu, anevoios și lung, cu plânset și jale, am ajuns la Havârna. Tata fiind notar, ne-a repartizat la un gospodar mai bun. Ne-a dat o cameră de locuit
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
urmă are 365 camere, cîte una pentru fiecare zi a anului. Construcțiile noi sînt puține, „fără personalitate”. Lumea vine aci pentru băi, iar cei mai mulți vilegiaturiști sînt bătrîni. Dovadă a prefacerii mentalităților e prezența masivă a sătenilor și chiar a țiganilor corturari. Într-un fel, e sezonul lor. În afară de pavilioanele balneare, spațiile cele mai frecventate sînt parcul și strada T. Vladimirescu. Ori de cîte ori trec pe acolo, mă amuză sonoritatea acesteia. Se vorbește ca în anecdotele lui Amza Pellea cu „E
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
la noi în prefăcătorie. Marginalii foarte săraci nu sunt reprezentați politic. Minorele „acțiuni afirmative” atât de detestate de conservatori devin și mai puține. Dă-i încolo de amărîți: sunt leneși, anomici, parazitari, murdari! Ne strică simțul estetic și ne deprimă. „Corturarii” noștri și „negroteii” lor sunt o apă și un pământ: nu vor dom’le se civilizeze. De ce să le dăm din locurile noastre la școli și facultăți, când ei aproape nu sunt contribuabili, au performanțe mai scăzute și mulți se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
și o mare neplăcere. La o recreație oarecare, în timp ce intram printre ultimii în clasă, colegul meu de bancă îmi spune că n-am să pot lovi exact în punctul cerut de el. Ținta mea era un nevinovat măgăruș al țiganilor corturari care poposiseră lângă școala noastră aflată la marginea sudică a satului. Caut o piatră potrivită ca formă și greutate, îmi iau avânt și lovesc măgărușul la nas cu o așa viteză, încât acesta înnebunit de durere răgea de mama focului
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
pentru că am și o poveste adevărată pe care vreau să le-o spun. Le-am reamintit cu emoție despre turnatul la bancă prin care am fost bătut în mod barbar, doar pentru motivul copilăresc al lovirii unui măgăruș al țiganilor corturari care staționau atunci lângă școala copilăriei mele. Cu dragoste față de copii și cu pasiunea de a face din ei oameni adevărați, i-am dirijat cu zâmbetul pe buze și cu sfaturi ce au prins bine tuturor. Chiar și în cei
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Copiii și-au făcut poteci... Unii urcă-alții coboară, Precum îngerii pe-o scară. Morarul, îmbrăcat în cojoc, încearcă să facă apei loc, Sloii de gheață să-i sfarme în palme, Căci și-au făcut palate ca-n basme - Niște fantasme. Corturarul pe care ades îl vedeai Era frumosul Dadai. Ce nu se temea de troiene. Bătea la ușă : - «Acasă ești nene Trăiene ? Găleata fântânii ți-e găurită ! Pentru-o bucată de pită Dadai ți-o lipește Numai cât ai zice pește
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de oaie, miel chimodie de râsul lumii chindeu ștergar cioaclă sanie cu care se trag lemnele de pe coastă în vreme de vară cioareci pantalon bărbătesc din lână piuată cioci ciorapi ciorecei ciorapi din pănură purtați de femeile bătrâne ciurariu țigan corturar ciorsăi(a) a se scărpina, a se freca de un pom, un gard, un zid ciricăi(a) a bate la cap, a spune cuvinte dulci citov (nu-i) (nu-i) întreg la minte ciucă ordin către un copil să stea
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
-lea În „Glas Herțegovița” și „Bosnia Post” un studiu referitor la Caravlahii din Bosnia În care concluzionează că ei sunt români veniți din Țara Românească, unii sunt ortodocși iar alții romano-catolici. Țiganii din Bosnia numiți de localnici cergași și gurbeți (corturari) păstrează dialectul lor și puține cuvinte se regăsesc și În vorbirea karavlahilor care au o limbă românească foarte apropiată de graiul bănățean. Într-un studiu publicat În 1906, Th. Filipescu face considerațiuni etnografice și antropologice pe baza unui bogat material
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
referi, la origine, la țiganii cei mai săraci, care adunau din gunoaie oase (pentru a face din ele piepteni). Unii folosesc cuvântul chiar ca denumire pentru un grup social țigănesc: "la olimpiadă au luat parte copii din majoritatea ramurilor țigănești: corturari, gabori cu pălărie, cocalari, ursari etc.", Evenimentul zilei, 19.03.2002). O asemenea evoluție semantică e plauzibilă - termenii pentru categorii sociale considerate inferioare se transformă firesc în insulte, cu sens peiorativ agravat (țăran, cioban, mitocan) - dar rămâne să fie dovedită
Cocalar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7456_a_8781]
-
Bulgaria. Atât pe scena competițiilor de muzică ușoară, cât și în spectacole abordează o largă varietate de creații românești de gen, piesele care i-au adus cele mai multe succese fiind “Inimă, nu fii de piatră!”, “Of, inimioară” (Edmond Deda), “Dragoste de corturar” (Jolt Kerestely), “Să mori de dragoste rănită” (Marcel Dragomir), “Dragoste de foc” (Șerban Georgescu), “Ai să- nțelegi” (Andrei Kerestely), “Eu numai-numai” (Ionel Istrati), “Pleacă!” (Cornel Ilie), “ Pentru voi, muguri noi” (Ionel Bratu Voicescu), “Hora din Moldova” (Veaceslav Daniliu). Serioasă, determinată
Adelina by Lelia Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83456_a_84781]
-
definiție a cuvântului „rom” este următoarea: "termen prin care se autoidentifică membrii unui grup etnic originar din India și răspândit mai ales în Sudul și Estul Europei, înlocuind denumirea de țigan, considerată peiorativa". Totodată, cuvinte precum balaoacheș, baragladina, bulibașa, chivuța, corturar, faraon, gitana, jude, laie, lăieț, lingurar, puradel, rom, rudar, sălaș, țigan, țigănaș, țigănatic, țigăncușa, țigăncuța, țigăneala, țigănel, țigănesc, țigănește, țigănie, țigănime, țigănos. țigănuș, ursar au și ele definiții modificate. Până acum, în trei ediții ale Dicționarului Explicativ al Limbii Române
Substantivele "rom" şi "ţigan" au definiiții noi în DEX () [Corola-journal/Journalistic/23010_a_24335]
-
și chiar moralizatoare, nimeni nu se aștepta la o astfel de revenire. Și, totuși, faptul se produce, ba chiar, cum spuneam, într-o narațiune de proporții. Trăsătura romantico-eroică de care vorbeam era inevitabil să se dezvăluie de vreme ce evoca mediul țiganilor corturari, unde legile aspre ale existenței și comportamentul eroic, aproape sălbatec, erau inextricabile. Dar era un univers care, se vede bine, îl atrăgea nu numai pentru pitorescul comportamental și existențial, unde ciocnirile violente sînt fenomene cotidiene. Nu cred, asemenea regretatului Mircea
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]