35 matches
-
definiție a cuvântului „rom” este următoarea: "termen prin care se autoidentifică membrii unui grup etnic originar din India și răspândit mai ales în Sudul și Estul Europei, înlocuind denumirea de țigan, considerată peiorativa". Totodată, cuvinte precum balaoacheș, baragladina, bulibașa, chivuța, corturar, faraon, gitana, jude, laie, lăieț, lingurar, puradel, rom, rudar, sălaș, țigan, țigănaș, țigănatic, țigăncușa, țigăncuța, țigăneala, țigănel, țigănesc, țigănește, țigănie, țigănime, țigănos. țigănuș, ursar au și ele definiții modificate. Până acum, în trei ediții ale Dicționarului Explicativ al Limbii Române
Substantivele "rom" şi "ţigan" au definiiții noi în DEX () [Corola-journal/Journalistic/23010_a_24335]
-
și chiar moralizatoare, nimeni nu se aștepta la o astfel de revenire. Și, totuși, faptul se produce, ba chiar, cum spuneam, într-o narațiune de proporții. Trăsătura romantico-eroică de care vorbeam era inevitabil să se dezvăluie de vreme ce evoca mediul țiganilor corturari, unde legile aspre ale existenței și comportamentul eroic, aproape sălbatec, erau inextricabile. Dar era un univers care, se vede bine, îl atrăgea nu numai pentru pitorescul comportamental și existențial, unde ciocnirile violente sînt fenomene cotidiene. Nu cred, asemenea regretatului Mircea
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
acest univers îl atrăgea tocmai prin dimensiunea lui romantic-eroică pe care, totuși, n-a cultivat-o decît arareori. Dar totdeauna cu fior pentru că se apleca asupra unei lumi exotice. Țancu sau Țanco era fiul unui voivod al unei colectivități de corturari, căsătorit cu Salomia, fată de neam avut. Dar el avea un rival aprig, pe Dinu, care dorea, el, să devină voivod (sau voivodă) al micii colectivități de corturari și chiar s-o dobîndească, drept soție, pe Rusalina fiica lui Țancu
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
exotice. Țancu sau Țanco era fiul unui voivod al unei colectivități de corturari, căsătorit cu Salomia, fată de neam avut. Dar el avea un rival aprig, pe Dinu, care dorea, el, să devină voivod (sau voivodă) al micii colectivități de corturari și chiar s-o dobîndească, drept soție, pe Rusalina fiica lui Țancu. Țancu era handicapat de faptul că tatăl său, voivodul tribului, fusese prins pentru falsificare de bani undeva prin Ungaria, i se confiscase averea, fiul său și Salomia abia
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
atîta înverșunare în muncă și o căinau pe copilă că muncește cot la cot cu Țancu și Salomia. Dar curînd amintitul Miloș trimise după cei trei. Acolo au aflat că Țancu fusese declarat de autorități ca înecat în Tisa iar corturarii de care aparțineau nu se putură împăca deloc cu voivozia lui Dinu. Trimisul lor îl vestea pe Țancu să revină în tabără pentru că mai toți corturarii îl voiesc voivod. Reveniră în tabără, unde, pe dată, avu loc o înfruntare între
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
Acolo au aflat că Țancu fusese declarat de autorități ca înecat în Tisa iar corturarii de care aparțineau nu se putură împăca deloc cu voivozia lui Dinu. Trimisul lor îl vestea pe Țancu să revină în tabără pentru că mai toți corturarii îl voiesc voivod. Reveniră în tabără, unde, pe dată, avu loc o înfruntare între Țancu și Dinu. Acesta din urmă rămăsese în viață, dar a înțeles că mai toți corturarii îl voiesc pe Țancu drept căpetenie. A doua zi a
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
vestea pe Țancu să revină în tabără pentru că mai toți corturarii îl voiesc voivod. Reveniră în tabără, unde, pe dată, avu loc o înfruntare între Țancu și Dinu. Acesta din urmă rămăsese în viață, dar a înțeles că mai toți corturarii îl voiesc pe Țancu drept căpetenie. A doua zi a avut loc solemnitatea înscăunării lui Țancu drept voivod și obligatoria cerere de iertare a lui Dinu, care trebuia să vină tîrîș, pe coate și genunchi, înaintea stăpînului. Solemnitatea se petrecu
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
voiesc pe Țancu drept căpetenie. A doua zi a avut loc solemnitatea înscăunării lui Țancu drept voivod și obligatoria cerere de iertare a lui Dinu, care trebuia să vină tîrîș, pe coate și genunchi, înaintea stăpînului. Solemnitatea se petrecu aidoma, corturarii jurară supunere totală. Dar la scena cererii iertării, Dinu se repezi, cu un cuțit ascuns, asupra lui Țancu și-l ucise. Solomia, care se aruncă între cei doi, fu și ea ucisă fulgerător, iar Dinu luă coroana și se declară
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
la scena cererii iertării, Dinu se repezi, cu un cuțit ascuns, asupra lui Țancu și-l ucise. Solomia, care se aruncă între cei doi, fu și ea ucisă fulgerător, iar Dinu luă coroana și se declară el voivod, strigînd către corturarii înmărmuriți: Dacă nu mă vreți voi, vă vreau eu! Sunteți ai mei!". Atunci intră pe prim plan în scenă tînăra Rusalina. Aceasta, după ce asistă la uciderea părinților, fugi, ca ieșită din minți, spre Dunăre și se aruncă în valuri care
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
terminasem clasa a patra primară... Ei! Acum, fugi la Maria și la boțul de aur, cărora transmite-le din partea mea zile senine și bucurii. ― Mulțumesc, domnule profesor. Până la Maternitate, nici n-a avut vreme să iasă din vârtejul discuțiilor cu corturarul operat. A ajuns repede la salonul unde era internată Maria. A intrat, dar... ― Pe doamna Maria au luat-o la sala de pansamente. Astă noapte a făcut febră - a răspuns o lehuză, la Întrebarea din ochii lui Gruia. În acea
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
birou. ― Poftiți. Individul a intrat și, după un bună ziua aproape răstit, s-a așezat În fotoliul din fața biroului. ― Bună ziua. Cine sunteți și ce doriți? - l-a luat din scurt directorul. ―Era În curs o anchetă cu o afacere cu niște corturari... ― Cred că ar fi fost cazul să vă prezentați Întâi și apoi să vă măsurați și cuvintele, domnule. ― Sunt căpitanul Vătrai. ― Dacă nu ați știut, aflați că noi aici În spital nu facem afaceri cu nimeni. Noi tratăm bolnavi. Și
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
referi, la origine, la țiganii cei mai săraci, care adunau din gunoaie oase (pentru a face din ele piepteni). Unii folosesc cuvântul chiar ca denumire pentru un grup social țigănesc: "la olimpiadă au luat parte copii din majoritatea ramurilor țigănești: corturari, gabori cu pălărie, cocalari, ursari etc.", Evenimentul zilei, 19.03.2002). O asemenea evoluție semantică e plauzibilă - termenii pentru categorii sociale considerate inferioare se transformă firesc în insulte, cu sens peiorativ agravat (țăran, cioban, mitocan) - dar rămâne să fie dovedită
Cocalar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7456_a_8781]
-
uzurpator al funcțiilor în Stat inventează un prinț moștenitor în persoana distinsului său cumătru, drept o contragreutate la valorile Coroanei pe care Traian Băsescu o pune pe același cântar cu tumultoasa curte gaborească, unde soția lui poartă costume tradiționale ale corturarilor opriți din lungul periplu prin lumea liberă, în țara noastră, parcă anume pentru întâlnirea de la începutul de mileniu cu președintele nostru și al lor! Haosul din țară cere răsturnarea perceptelor binelui puterii, în favoarea puterii binelui. Drumul răbdării a fost prea
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI. REAŞEZAREA ÎN COEXISTENŢĂ A CONŞTIINŢELOR INDIVIDUALE ŞI NAŢIONALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363840_a_365169]
-
funcțiilor în stat inventează un prinț moștenitor în persoana distinsului său cumătru, Paul Lambrino, drept o contragreutate la valorile Coroanei pe care Traian Băsescu o pune pe același cântar cu tumultoasa curte gaborească, unde soția lui poartă costume tradiționale ale corturarilor opriți din lungul periplu prin lumea liberă, în țara noastră, parcă anume pentru întâlnirea de la începutul de mileniu cu președintele nostru și al lor! Haosul din țară impune ca îndreptare răsturnarea perceptelor binelui puterii, în favoarea puterii binelui. Drumul răbdării a
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363391_a_364720]
-
grai busuioc zamă de părădaică în uimirea a peste cinci sute de trecători.Zilele Aradului sub denominația actanților măceni Cocovețu Zmăuu Grițari Nepotu lu Maria Litău au colorat decorul au jucat steagu oferind pită cu unsoare și piparcă usturoaie râjinită.Corturari adevărați iată felia lor de unicitate. Referință Bibliografică: FELII DE MĂCENISME / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2069, Anul VI, 30 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
FELII DE MĂCENISME de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368690_a_370019]
-
întreaga realitate, nu doar un segment din ea? Etnia țigănească niciodată nu a fost uniformă, ci ea a format întotdeauna adevărate straturi sociale. În trecutul românesc se cunosc „țigani pănari” (care adunau penele de pe păsările moarte, de prin gunoaie), cărămidari, corturari, fierari, căldărari, aurari, lăutari etc. Cei mai săraci erau pănarii și cărămidarii, iar cei mai bogați aurarii, căldărarii, chiar lăutarii. Între aceste categorii erau diferențe mari în ceea ce privește starea materială, nivelul de trai etc. Aceste straturi sociale se păstrează până în vremea
„CINSTITA” PRESĂ BRITANICĂ de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349049_a_350378]
-
biciul vorbelor aparținând rapsozilor populari ai comunității; bunăoară, nea Mitică își amintește cum au descântat la o nuntă femeile din sat când un băiat de țigan a luat de soție o fată de român: Celuit-a, celuit / Un fecior de corturar / Pe-o fată de general / Corturaru’ om deștept / Se-mbrăcă locotenent, iar fata cânta: De la casa cu parfum / Am ajuns să dorm în fum / De la casă și palate / Am ajuns cerșind prin sate. „Nu știu dacă era chiar fată de
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
dacă se va afla că au tăinuit un dezertor, proscrisul de la apa Moldovei găsi bunăvoință la bulibașă. Dar asta numai cu înțelegere sub jurământ de moarte că românul va plăti tăinuirea cu prețul lepădării de neamul moșilor și strămoșilor săi. Corturarii aceștia vor fi zăbovit o vreme prin părțile Buceacului, până ce au au trecut Prutul cel blestemat să despartă un neam. Poate mânați de dorul ascuns al românului, șatra s-a aciuat de la un timp prin părțile Neamțului, nu prea departe
FANTASMA SOLDATULUI NEÎNTORS DE LA RĂZBOI (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359725_a_361054]
-
Brașov (pretinde că a absolvit anul ăsta Artele Decorative, după cât de încleiat vorbește, chiar poate să fie artist), m-a văzut foaarte plictisit, foaa’te, și s-a instalat nepoftit pe locul de lângă mine la mesele lungi de lemn ale corturarilor, cu un lichid greu de identificat, probabil Skol brună, în paharul de plastic: am venit să te obosesc, frate! Munca de ziarist, de care eu tocmai încercam să scap, lui i se pare super, după ce i-am spus în silă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
în coada fimeii”, din câte trei șiruri a două rânduri de mărgele fiecare. Fetele se împodobeau cu flori și piepteni pe cap, cu cercei la urechi, cu inele din argint sau aramă la degete, inele făurite cu pricepere de către țiganii corturari sau cumpărate de la târgurile din împrejurimi. Cămașa femeiască are o mică platcă ce are decupată gura cămășii de care sunt prinse mânecile, pieptul și spatele fiecare de câte un lat6 de pânză. Lărgirea cămășii este dată de clinii laterali, iar
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Bulgaria. Atât pe scena competițiilor de muzică ușoară, cât și în spectacole abordează o largă varietate de creații românești de gen, piesele care i-au adus cele mai multe succese fiind “Inimă, nu fii de piatră!”, “Of, inimioară” (Edmond Deda), “Dragoste de corturar” (Jolt Kerestely), “Să mori de dragoste rănită” (Marcel Dragomir), “Dragoste de foc” (Șerban Georgescu), “Ai să- nțelegi” (Andrei Kerestely), “Eu numai-numai” (Ionel Istrati), “Pleacă!” (Cornel Ilie), “ Pentru voi, muguri noi” (Ionel Bratu Voicescu), “Hora din Moldova” (Veaceslav Daniliu). Serioasă, determinată
Adelina by Lelia Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83456_a_84781]
-
noi? Tot pentru o leafă... că acum nu mai sânt boieri să stea cu burta în sus și haitii să-i pună lui pe masă să mănânce... Noroc, dom' șef, și fără șefi nu se poate, până și țiganii-ăia corturari sau slătari au un bulibașă al lor..." Și ciocni cu paharul meu, căci nu-l ridicai, dar ciocni prea tare și mi-l vărsă pe pantaloni. Vrui să mă retrag, dar în aceeași clipă țiganul mă apucă de gît: Pupa-ți-ași
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
-lea în „Glas Herțegovița” și „Bosnia Post” un studiu referitor la Caravlahii din Bosnia în care concluzionează că ei sunt români veniți din Țara Românească, unii sunt ortodocși iar alții romano-catolici. Țiganii din Bosnia numiți de localnici cergași și gurbeți (corturari) păstrează dialectul lor și puține cuvinte se regăsesc și în vorbirea karavlahilor care au o limbă românească foarte apropiată de graiul bănățean. Într-un studiu publicat în 1906, Th. Filipescu face considerațiuni etnografice și antropologice pe baza unui bogat material
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
am citit-o "CFR", scriem cu ideograme, nu alfabetic, urcă de kilometri, spinările maro de văzduh, trenul se îmbie prin dealuri, stația Valea Boju, ce bou a fost și Cantemir ăla, "a fost un adevărat cărturar"! îmi vine să zic corturar! studentul Göring la filologie, cînd aud de Cantemir îmi vine să trag cu pistolul! "Steaua sus răsare"! și Ajunul s-a dus de cînd! nici un ban! Valea Florilor, petarda din tren peste picioare, ridică privirea, de partea cealaltă gîlma rotunjită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mine, ți-am dat de mîncare, ți-am dat de băut? eu i-am zis: te duci unde vrei tu, să nu mai aibă ce căuta între țigănie, eu nu-i judec! că-i ungur, că-i țîgan, că-i corturar! tot sîngele ăla curge! nu fumez că nu fumez pe tren, amendă mare, copilu', e amendă mare, mamă! ia-ți o țîgară-două, du-te șî fumează! ș-aicea în Roman îs foarte mulți țîgani, eu știu în parc, mă duceam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]