21 matches
-
aminte că amândouă țările noastre dunărene n-au avut de la fondarea lor și până în suta a optsprezece nici un cod scris (codicele Vasile Lupu și Matei Basarab nu s-au aplicat niciodată) și că abia fanarioții, stricând țara din temelie și corumpând până în măduvă simțul de drept al românului, au fost siliți să-ntroducă norme scrise într-o societate în care totul era putred, iar șiretlicul, sofisma și neadevărul se introdusese în locul sentimentului înnăscut de dreptate și de adevăr. [11 octombrie 1878] ["ERA
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pentru espropriarea nației românești din chiar țara, din chiar pământul ei strămoșesc. Am arătat cum de la deplasarea generală a societății și de la cumplita apăsare ce s-a născut în urma înmulțirii elementelor inproductive, elementul productiv al țării, țăranul, dă îndărăt, se corumpe, împle temnițele. Nu se poate zice că în lămurirea cestiunii am fi cruțat pe cineva. Drepți și cu unii și cu alții, am aruncat dungi largi de lumină asupra relelor ce discompun și corup societatea română, dovedind totodată că elementul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
sentimentul onoarei și demnităței personale. Dar aceștia sânt ignoranți, incapabili, neonești... - Nu face nimic: ei sânt buni, căci sânt oamenii partidului nostru. - Dar toate interesele statului care li sânt încredințate periclitează În mâinile lor; dar administrația suferă, dar justiția se corumpe; dar morala publică este ofensată; dar descompozițiunea socială începe a se întinde în sânul întregii națiuni! - Nu face nimic: interesele partidului sânt mai presus de interesele statului, și toți oamenii noștri sânt buni, căci mai presus de toate ei se
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
toate ulițele capitalei. Vom deschide pentru aceasta chiar o subscripțiune națională. Ce sânt așadar roșii în aprilie? Cei mai slugarnici, cei mai lipsiți de sentimentul onoarei și a demnității, ignoranți, neonești, incapabili, ei periclitează interesele statului, fac administrația să sufere, corump justiția, delapidează bani publici, vând sudoarea țăranului, deseacă toate sorgințile de avere materială și morală a națiunii, ei au insultat mai mult, ei au aruncat injuria și scuiparea, ei s-au făcut organele doctrinelor și faptelor celor mai subversive, ei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
lipsiți de talent, fie piese rele, fie articole rele, fie declamațiuni în Adunări, se traduce în pierdere de bani. Nația muncește ca să susție pe acești paraziți cari nu numai că nu-i compensează prin nimic munca ei, dar încă o corump prin neadevăr, o sleiesc prin neonestitate, o veștejesc prin servilism în afară și, ceea ce-i mai rău, o lipsesc de toate idealurile ei prin faptul că trăiesc din esploatarea acelor idealuri. Și nu vorbim aci în teorii generale, ci cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
sunt pomenite de către numeroasele întîmpinări. Observațiile adică asupra vinei ce-o au germanii în împuternicirea jidovimei. Prin marile vorbe de "toleranță" și "cultură" ne-am lăsat seduși de-a comite o mulțime de stângăcii în învățămînt, erori cari amenință a corumpe cultura creștină a tinerimii noastre, și abia acum începem a înțelege că școalele simultane primare sunt numai pentru ca să nu fie "mai rău fără rău". E un minunat lucru toleranța, însă ea presupune că omul și-a câștigat deja o convingere
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
organizație întreagă bazată pe minciună că poporul e cult și bogat, pe când în realitate era incult și sărac, o generație prezumpțioasă, fără sațiu și imorală de advocați la cari mintea e înlocuită prin viclenie, a căror meserie consistă în a corumpe {EminescuOpX 409} caracterele prin amăgire, a face din negru alb, din alb negru, o lipsă totală de judecată pentru orice formă de cultură care nu corespunde c-un paragraf de lege, toate relele acestea care ne bântuie, "Presa" crede a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
acei stejari de seculi, pe acei boieri mari, stâlpi ai țării, cum se numeau, neîndoiți de furtună cu toate vijeliile vremurilor, plecîndu-se uneori bătăilor neînduratului Dumnezeu, nefrîngîndu-se niciodată! Aceasta este istoria fanarioților, a căror misiune era de-a dezrădăcina și corumpe pe boieri; aceasta a fost misiunea voastră și ați îndeplinit - o. Înzecit, însutit de mari greutăți publice trebuie să suporte poporul românesc nedîndu-i-se nimic în schimb, pentru ca în locul boierilor mari ați venit voi. Și, fiindcă Costinescu n-are moșie, ia
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de împrejurări să stăpânească patimile escesive ale egoismului și deseori sătenii găseau în acești oameni patroni și protectori binevoitori. Astăzi însă, cu cât agricultura noastră se înstrăinează cu atât demnitatea omenească scade, cu atât viciile se răspândesc mai repede și corump caracterul escelent și onest al laborioșilor noștri săteni. Dar de unde vine înstrăinarea agriculturii noastre decât din lupta dintre capitalul bănesc (străin) și cel imobiliar, dintre ban și moșie? Ne pare bine că liberalismul extrem al unui fracționist s-au convertit
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
unui fracționist s-au convertit la o manieră de-a vedea atât de reacționară încît recunoaște că vechii proprietari istorici, principum gratia, boierii, erau protectori ai poporului, că poporul era onest și laborios; pe când astăzi, când banul guvernează, poporul se corumpe. În soluțiunea cestiunii tocmelelor cată să venim cu toții la convingerea că capitalul imobiliar, sub forma istorică de moșie, are cu totul alt caracter decât banul; că soarta moșiei atârnă de soarta muncitorului, bunăstarea proprietarului de bunăstarea țăranului, ceea ce nu este
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mult și a fost până azi inima pronunției bisericești. Încă și azi poți auzi pe cîte-un dascăl zicând iaste în loc de este Moldovenii puriză adesea pe ă dar îl fac în genere a. Așa ei zic a îmbraca, pieptana, legana. Adesea corump pe u în o, d. e. on om. moldovenești: (sî facî, sî tacî, cumpînî). (a me; pre bunî), (tari) ce (cese), ge toț (or încă tăț), faceț, mîncaț în loc de toți, faceți, mâncați. ard[elenești]: poezie, filozofie în loc de poesie, filosofie Adeseori s
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în ce calitate! Ceea ce se cheamă local de școală în comunele rurale este în general o mizerabilă șură, în care zăpada și ploaia străbat, dar în care nu străbate și lumina; în care vântul suflă dar în care aerul se corumpe, când sunt adunați școlarii, în care umezeala curge pe pereți și se infiltrează în corpul școlarului nesănătatea!" (Monitorul p. 407) Instituirii „împrumutului național" pentru școală, primii care au răspuns, depunând pe altarul public, ca ofrandă, onorariul lor pe luna decembrie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
zarafii jidovi” pileau „zimții [galbenilor] cu un instrument ce-i zice chilă [= pilă]” (Istoria unui galbân, 1844 ; <endnote id="cf. 444, pp. 19-20"/>). Alecsandri a fost necruțător la adresa „jidovilor cămătari” : „[Ei] au misia de a calici pe boieri, de a corumpe țăranii și de a scamota Întreaga țară română”, scria el la jumătatea secolului al XIX-lea <endnote id="(881, p. 12)"/>. Cred totuși că, În imaginarul colectiv din estul continentului, relația evreu - bani nu s-a dezvoltat atât pe seama evreului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ca să uite de datoriile și drepturile cetățenilor, slăbindu-i corpul și scurtându-i viața” <endnote id="(417, p. 7)"/>. Același tip de retorică folosește și Ion Ghica (fost prim-ministru) atunci când vorbește despre „cârciumarii ovrei”, pe care „Îi lăsăm să corumpă și să omoare” oamenii „cu fel de fel de băuturi otrăvitoare”. Într-un text redactat la Londra În 1884, Ghica Își pune propriile gânduri În gura unui imaginar prieten englez : „Crezi că putem lăsa liberi și nepedepsiți pe cei care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
întreagă limba latină s-a schimbat, ne spune Quintilian în tractatul său despre principiile artei oratorice” (Ib.). Apreciind evoluția limbii latine, prin viziunea învățaților latini, ca alterare și corupere, N. Densusianu arată că „pe când în Italia dialectul vechi latin se corumpe și se modifică, în provincii, din contră, limba romană vulgară rămase mai puțin alterată”, după care face precizarea menită să i rotunjească concepția: „Limba romană barbară, ce se vorbea în timpurile republicii și ale imperiului prin diferite provincii ale Europei
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
din experiență că nici un elev nu e mai ascultător, mai harnic, mai în bună orânduială în toate ale lui decât copilul țăranului. Acesta își îndrăgește învățătorul și-i intră în voie. Daca vrounul dintre ei e îndărătnic, departe de-a corumpe el clasa, clasa 'l îndreptează pe el. Profesorul n-ar avea decât să se plângă de-un elev către clasă pentru ca copiii de țărani, constituiți în mică republică, să-i dea celui rău și singuri, din proprie inițiativă, bani pe
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Mizeriile Londrei, Misterele Pușcăriei. Nu era vrun lucru mare Tilu Buhoglindă, Arghir ori Leonat din Longobarda, dar formau - de bine de rău - o atmosferă intelectuală de-un admirabil bun simț si adesea cu mult haz. În orice caz nu se corumpea fantazia oamenilor și nu li se vicia judecata. Astăzi, dac - am judeca intelectul popular după ceea ce el citește, am trebui să rămânem uimiți de corupția de fantazie și judecată care se introduce sistematic în el, dar totodată am înceta de-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Romînului". În fine vine o polemică lungă la adresa opoziției, cu privire la legea electorală în care iar nu se face decât a se repeta toate neadevărurile zise și rezise pîn' acum. Se vorbește și aci despre lesniciunea cu care s-ar fi corumpând colegiile superioare restrânse, ca și când rezultatele pe cari ni le-a dat sufrajul universal în cele din urmă alegeri comunale, adecă abținerea absolută a imensei majorități a alegătorilor și participarea la ele numai a politicianilor și gardelor civice, nu ne-ar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
obține rezultatul dorit, căci suveranul bănuiește deja efectul versurilor asupra nepoatei sale : ea-i cuprinsă/ În mreaja lui Ovidiu, cu mintea sa aprinsă. Principele e pornit împotriva autorului de versuri desfrânate, periculoase pentru morala publică, și e convins că Ovidiu corumpe Roma ntreagă./ Veninul de pe buze-i în miere se descheagă (III 2). Iulia caută să-și îmblânzească bunicul amintindu-i că în tinerețe nutrea el însuși ambiții de autor epic, precum și că marii poeți au contribuit la faima Curții sale
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
cu o persoană care reprezintă colectivitatea. Purtătorii acestor titule se-nțelege că-i dau altă valoare. [23] Contrazi-te singur și vei găsi pace. [24] Menirea vieței tale este să te cauți pe tine însuți. [25] Plăcîndu-ți ție însuți te corumpi. 1055 {EminescuOpXV 1056} [26] Lumea-i umbra unui nour și visul unui dormind. [27] Ocazia e iute la fugă și leneșă la întors. [28] Contra orice dușmănie esistă mijloace, contra invidiei nu. [29] Oamenii se-mpart în două: unii caută
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
prin intensificarea mișcării unioniste din principate. Idealul unirii devine nucleul dur al gândirii politice din această epocă, oferind principala sursă tematică a discursului publicistic al vremii. Susținând că "libertatea nemărginită a presei înfățișează adeseori cele mai mari primejdii, rătăcind și corumpând opinia publică într-un grad încât să ajungă a preda societățile cele mai solid întemeiate, aruncându-le în turburări și anarhie..."228, cenzura își intensifică activitatea, limitând considerabil libertatea de expresie a publicațiilor românești din această perioadă. Seria jurnalelor cu
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]