181 matches
-
de la Sibiu, cel mai important festival de teatru din România și cel de al 3-lea din lume. Pornind de la basmele românești, trupele Crispus și Cobzality construiesc un univers în care ființele fantastice coexistă. Zmeii, balaurii, Feții Frumoși împreună cu Ilene Cosânzene se întâlnesc într-un dans inițiatic, care rupe bariera dintre cele două lumi: cea a basmului și cea a realității de zi cu zi. Este dansul focului în care fiecare își arată puterile fabuloase. Trecerea se face cu ajutorul muzicii, melodii
“Dansul zmeilor” – un spectacol inedit în premieră la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu 2013 by http://www.zilesinopti.ro/articole/5489/dansul-zmeilor-un-spectacol-inedit-in-premiera-la-festivalul-international-de-teatru-de-la-sibiu-2013 [Corola-blog/BlogPost/97721_a_99013]
-
tradițională românească, pe care le transpune în sonorități moderne. Rezultatul este o muzică puternică, impresionantă, atemporală...Străvechiul ritual al focului, sacru și profan totodată, reînvie sub ochii publicului de la Sibiu. Mânuitorii lui par ființe supranaturale, zmei, balauri, Feți Frumoși, Ilene Cosânzene - ființe care pot stăpâni năvalnicul foc. Crispus și Cobzality reînvie tradiția românească într-un spectacol modern și inedit, pe 14 iunie, în Piața Mare, la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu. Efectele special vor fi asigurate de echipa PyroEvents. Cea
“Dansul zmeilor” – un spectacol inedit în premieră la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu 2013 by http://www.zilesinopti.ro/articole/5489/dansul-zmeilor-un-spectacol-inedit-in-premiera-la-festivalul-international-de-teatru-de-la-sibiu-2013 [Corola-blog/BlogPost/97721_a_99013]
-
facă de râs pe domnul student. -Dar frumoasă mai e duduița, își legăna ea șoldurile doldora de volane cu ochii pe Veronica, acum îmi dau eu seama de ce domnul student ține așa de mult la basmele lui cele cu Ilene Cosânzene, căci, bată-l norocul, mi-a împuiat capul cu ele... -Hai, mam’zell Gretta, că nu-i chiar așa; m-a rugat un prieten ardelean de aici de la școala de cătane să-i cizelez un basm cu Zâna Zorilor - se
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396676143.html [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
de iviri printre frumoșii trandafiri, în geana timpului suind, erai statuia de argint și în nemărginirea zării, în buza dulce-a înserării, chipul tău mi se năzare și se pierde-n depărtare. tot seninu-ți joacă-n geană, chipul tău de cosânzeană și-uite-așa într-un descânt, toate au zburat în vânt. luni, 1 aprilie 2013 Referință Bibliografică: april / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 822, Anul III, 01 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Ionescu Bucovu : Toate
APRIL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 by http://confluente.ro/April_ion_ionescu_bucovu_1364804852.html [Corola-blog/BlogPost/350434_a_351763]
-
-ntârzii ora morții. Eu sunt îngândurat cumva spre seară Mă bântuie-ndoieli de neputință. Cât să suport durerea să mă doară? Căci sunt și eu acum doar o ființă. Cuvintele nespuse mă îndeamnă Să-ți spun povești cu zmei și cosânzene. Iar sub aripa-ți caldă iau doar seamă Că n-am în viață vreme a mă teme. Eu nu am stăpânit vreodată jocul Pe care viața l-a purtat cu mine. Căci nu m-a dat afară iar norocul Cu toate că
FLORIN CEZAR CĂLIN by http://confluente.ro/articole/florin_cezar_c%C4%83lin/canal [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]
-
fac să-ntârzii ora morții.Eu sunt îngândurat cumva spre searăMă bântuie-ndoieli de neputință.Cât să suport durerea să mă doară? Căci sunt și eu acum doar o ființă.Cuvintele nespuse mă îndeamnăSă-ți spun povești cu zmei și cosânzene.Iar sub aripa-ți caldă iau doar seamăCă n-am în viață vreme a mă teme.Eu nu am stăpânit vreodată joculPe care viața l-a purtat cu mine.Căci nu m-a dat afară iar noroculCu toate că mi-
FLORIN CEZAR CĂLIN by http://confluente.ro/articole/florin_cezar_c%C4%83lin/canal [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]
-
este un policandru în miniatură al pământului în care se reflectă ca o constelație candoarea frumoasei Fecioare. • Fiecare gingașă Căprioară se adapă din unda cristalină de râu a Dorului în care s-a oglindit de-atâtea ori chipul drăgălaș al Cosânzenei în căutarea Mirelui soartei ei hărăzit. • Fiecare Femeie este un Dor și din dorul ei cel mare se nasc și trăiesc toate celelalte doruri. • Fiecare Femeie iubitoare este un Poem de dragoste, care face din fiecare bărbat îndrăgostit un poet
MĂRŢIŞORUL FRUMUSEŢII DESĂVÂRŞITE: FECIOARA-FEMEIA-MAMA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1393936072.html [Corola-blog/BlogPost/347638_a_348967]
-
Frumos, care călătorea de departe, de departe... de undeva din mări și țări nemaiauzite de nimeni. Mă luptam cu întunericul, cu frigul, cu fluviile ce se revărsau în calea mea, cu dragonii deznădejdilor și cu mlaștinile neiubirii, căutând palatul Ilenei Cosânzene. După ce am ajuns, am trăit fericiți până la adânci bătrâneți. Dar Zâna Primăverii, ne-a promis că vom trăi veșnic, și ne-a transformat în ghiocei. De atunci, de fiecare dată, când natura e searbădă, când nu mai are speranță, eu
LEGENDA GHIOCELULUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 by http://confluente.ro/marina_glodici_1459007668.html [Corola-blog/BlogPost/368503_a_369832]
-
în alb cuprinse Pe care dragostea zbucnea. Mi-e dor de pletele din sălcii Plecate alb pe albul lac Rămas cu amintirea bărcii Și-a singuratecului bac. Mi-e dor de țurțuri, de troiene, De neuitatul derdeluș, De clopoței și cosânzene Îmbujorate la urcuș. Și te aștept, iubită iarnă, Cu albul pur să ne îmbraci Să-ți lași mantia să se-aștearnă Pe munți, pe văi și pe copaci! Început de iarnă Cu sărutu-ți alb și rece Ai supus toată suflarea
DE IARNĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/De_iarna_marian_malciu_1391172094.html [Corola-blog/BlogPost/363739_a_365068]
-
frontieră. Când grănicerii români îi fugăresc prin apele teritoriale pe braconierii turci împătimiți dupa calcan, i-ar putea interpela cu următoarele vorbe: fudul musafir, belea dușman! Nu de alta, dar înseamnă același lucru în graiul lui Harap Alb și al Cosânzenelor de pe carpetele cu răpirea din serai... Dat fiind faptul că, fondul comun de cuvinte este mult mai larg decât o carpetă, este de presupus că discuția dintre cele două grupuri se va relaxa treptat, alunecând spre zone de puternică elevație
POVESTEA VORBEI... de KASANDRA KALMANN-NĂSĂUDEAN, MADRID, SPANIA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Povestea_vorbei_.html [Corola-blog/BlogPost/345024_a_346353]
-
în tinda bunicilor. Mi-e dor de vorbele lor cu aromă de tei. Mi-e dor să întind mâna și să culeg struguri. Sau mere. Sau pere. Sau luceferi. Mi-e dor de Făt Frumos din vremea când eu eram Cosânzeană. Mi-e dor de Zmeul Zmeilor. Și de Muma Pădurii mi-e dor... Mi-e dor să chem ploaia. Mi-e dor să-mblânzesc vântul. Să încalec fluturi ca să fur cheile Raiului. Mi-e dor de mirosul de gutui. Mi-
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1445786642.html [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
după ce am devenit adulți și am făcut cunoștință cu imaginarul colectiv, cu resursele sale și cu moștenirea sa, adânc impregnată în ființa noastră, imaginile din basme devin simboluri, devin reprezentări a altceva, în funcție de basm, relația dintre feți frumoși și Ilene Cosânzene își pierde din inocență, întunericul codrilor relevă secrete întunecate ale imaginarului propriu și colectiv, lupta dintre bine și rău capătă cu totul alte dimensiuni și alte înțelesuri, totul se întâmplă acum într-un plan superior, metafizic, în care putem să
CONSUELA STOICESCU SCRIE ŞI TRADUCE VERSURI PE MUZICĂ DE VIVALDI ŞI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Consuela_stoicescu_scrie_si_traduce_versuri_pe_muzica_de_vivaldi_si_debussy_.html [Corola-blog/BlogPost/355891_a_357220]
-
țărilor amarul /Mâniei tale-nfricoșate.// Cum tresăreau încremenite,/ În jocurile lor buiestre,/ Oștiri cu coifuri de aramă/ Și roibi cu aur pe căpestre/ Când la strângerea ta de tată/ Grăbeau din codri la poiene,/ Strângând săcuri la subțioară,/ Feciorii mândrei Cosânzene.// Zdrobită-n praf, murea arama,/ Și codrul chiotea, viteazul;/ Iar tu, frăține, mare meșter,/ Biruitor frângeai zăgazul/ Și-nbujorându-te la față,/ Treceai prin văile afunde,/ Înconvoindu-ți îndărătnic/ Mărețul tău grumaz de unde.// Slăvite fărmituri a vremii,/ De mult v-am îngropat văleatul
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
Povestea e ca toate poveștile cu început ,, a fost odată” și cu final ,, și totul a durat trei zile și trei nopți și trăiesc fericiți dacă... ”Dacă ce? Nici un dacă. Povestea e fără antiteze, fără personaje, doar cu o Ileană Cosânzeană și un Făt Frumos.Ea s-a scris singură, într-o noapte caldă de sfârșit de iarnă. Povestea cu gâdilici de primăvară va fi rescrisă pentru viitoarele amintiri, pentru armonia toamnelor târzii. * Mă uit în oglindă și mă văd fără
RHEA de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 by http://confluente.ro/elena_spiridon_1455825784.html [Corola-blog/BlogPost/378257_a_379586]
-
privirile lor semețe urmăreau cum dispar și ultimele raze ale soarelui. Să nu fie prinși de aripile nopții pe vreun coclau, își instalară tabăra într-un loc pitoresc. Pe aceste plaiuri de o frumusețe rară au împărățit zâne și Ilene Cosânzene și s-au războit feți - frumoși cu zmei fioroși. Între timp, câțiva oșteni urmăriră un cerb pe care îl săgetară. Aprinseră un foc mare și-l puseră la proțap. Se ospătară pe îndelete și într-un târziu se culcară pe
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1421825040.html [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
pe bolta cerească, ca apoi să vă transformați în gingașa Lakme, iar clopoțeii de argint ai unei voci serafice sunau cu atâta claritate, răspândeau lumină, chemare, dăruire, căci eram cucerit de sensibilitatea unei zâne din basmele cu Feți-Frumoși alături de Ilene Cosânzene. Cât a durat această feerie... nu-mi pot da seama, dar ce fantastică poate fi memoria, că abia în momentul când îi aduceați un prietenesc omagiu distinsului prof. dr. Alexandru Bădulesc la cei 85 de ani... mi-am dat seama
SILVIA VOINEA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1441963762.html [Corola-blog/BlogPost/372211_a_373540]
-
iernile ce vin, Plictisul să-l alunge din viscolul ce geme, Savoare să îi dea și unei căni cu vin! Poveștile se spun la gura sobei Din jar se-aprind obrajii unui măr, Eu tot mai cred în prinți și Cosânzene, Și torc poem de suflet cu firele de dor. foto internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Fire de dor / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1355, Anul IV, 16 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Camelia Cristea : Toate
FIRE DE DOR de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1355 din 16 septembrie 2014 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1410839353.html [Corola-blog/BlogPost/353803_a_355132]
-
în lan secerători Trudind din greu pe drumul pâinii Să-și umple casa cu comori Făcute doar prin truda mâinii. Au alergat pe câmp cu flori, Cules-au flori de sânziene Și si-au aflat mândrii feciori, A lor Ilene Cosânzene. Au fost nunți mari ca în povesti În care-a petrecut tot natul, Cu mese mari împărătești Cinstit-au socrii mari tot satul. Și-apoi venit-au rând pe rând, Copiii - razele de soare - Ce-au luminat al lor cămin
LITURGHIE DE SEARĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Liturghie_de_seara.html [Corola-blog/BlogPost/367275_a_368604]
-
-i doar alb pe coala cea-nghețată, poetul a-nmuiat-o-n doruri și a pus și dragostea lui toată, Apoi a pus din nou cuvinte pe fila albă să-se-nșire, croind povestea lui cuminte și-nmiresmată de iubire... De-atunci Ilene Cosânzene, cu plete fluturând în vânt. așteaptă doruri din cuvinte la poarta inimii bătând Și ursitoare vin în grabă cu ale lor calești de foc și pun sub perne, la domnițe, fir fermecat de busuioc. Și, tot de-atunci, poetul pune
LA SCRISUL VORBELOR de LEONID IACOB în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 by http://confluente.ro/La_scrisul_vorbelor_leonid_iacob_1361119539.html [Corola-blog/BlogPost/351920_a_353249]
-
nepoțică, Draga noastră floricică, Floarea tatii, floară rară, Pentru bunicuți comoară Principesa noastră mică. Noi cu toții te iubim, Sănătate îți dorim Viață lungă, fericire În dragoste și iubire, Moș Crăciun, de Anul Nou, Ne-ai făcut un scump cadou, Mândra Cosânzeană-a noastră, Cea mai luminoasă astră! Moș Crăciun Moș Crăciun, Moș Crăciun! Bunul nostru bunic bun Te iubim și te-așteptăm Cu dragoste îți cântăm: Refren: Bunic bun, bunic bun Scumpul nostru Moș Crăciun! Moșul nostru, moș-strămoș Cel mai mândru
POEZII LA SFÂRŞIT DE AN... de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2187 din 26 decembrie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1482768544.html [Corola-blog/BlogPost/362135_a_363464]
-
un spirit înălțător, Odată cu; Hristos a Înviat! *** DE UNDE? Unde pui atâta soare? De unde ai luat culoarea? Cu nuanță de bujor, Zâmbetul deschis ca floarea. De unde le ai tu oare? De la zei din alte ere, Sau din plaiuri pământene, Cu Ilene Cosânzene. Referință Bibliografică: EL ESTE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 266, Anul I, 23 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
EL ESTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/El_este.html [Corola-blog/BlogPost/355875_a_357204]
-
Acasa > Strofe > Atasament > DRAGOBETE - CINE E EA? [PARTEA A II-A] Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1872 din 15 februarie 2016 Toate Articolele Autorului CINE E EA? (partea a II-a) cosânzeană geană geană și sprânceană gură mură cu arsură ochi în ochi pentru deochi sân cu sân și eu hapsân mă vrăjesc mă amăgesc și de dor mă prăpădesc *** Alcătuire dinspre zenit spre colb (ghicitori ritmate) lăcaș de flori de busuioc
CINE E EA? [PARTEA A II-A] de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1455516323.html [Corola-blog/BlogPost/384034_a_385363]
-
2017 Toate Articolele Autorului Am pierdut prin viorele și prin gingași brebenei, Pașii mei,copilărie,basmele cu zâne bune, Nu știu când râsul meu s-a ascuns prin flori de tei, Bucuria din obraji au furat-o doi bujori,iar Cosânzene Sunt la padina-n pădure,printre foile de mure, Tresărind scânteie zarea,o mireasma mă cuprinde, Adiind ușor prin ramuri,vântul canta-o amintire, E bunica pe poteca,fetița cu ochi albaștri o mânuța îi întinde. Și în jocul sau
PADUREA MEA de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cristiana_iliuta_1492887040.html [Corola-blog/BlogPost/382893_a_384222]
-
cocoș, miresme de tămâie, îngrijorări de bunici, frunți de poet, strângeri de mână, clipe de fericire, adieri de zefir, tristeți de părinți părăsiți, tristeți de copii părăsiți, lumini de fulger, mătănii de pustnic, cai de Feți Frumoși, cosițe de Ilene Cosânzene, nostalgii de copilărie, vorbe de încurajare, răni de iubire, daruri de la Moș Nicolae, doruri de locuri natale, zile de naștere, foșnete de frunze veștede, sărbători naționale, clipociri de izvoare reci, mustrări de duhovnic, ciripituri de păsărele, plânsete de copii avortați
PIESE DE COLECŢIE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1476782067.html [Corola-blog/BlogPost/379126_a_380455]
-
nu am auzit încă. - Cum ați descrie capitala Belgiei, privită prin ochii dvs., de român? - Frumosul Bruxelles, cu clădiri seculare și o bogată istorie, în care se află palatul regelui, real și vizibil, nu că în poveștile cu Feți-Frumoși și Cosânzene, e plin de străini. În piețe nu auzi niciodată vorbindu-se franțuzește sau flamanda, ci arabă, românește, rusește, poloneză... Un oraș cu peste un milion de locuitori, condensat pe o suprafata mică (165 km²), cochet și mistic, dar suferind de
UN TALENT ROMANESC IN CAPITALA BELGIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 2 din 02 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Un_talent_romanesc_in_capitala_belgiei.html [Corola-blog/BlogPost/345010_a_346339]