180 matches
-
stiti nu mă interesează viața particulară foarte mult al lui, mai mult cea profesională ” și replică lui mamaie ” păi lasă că mă interesează pe mine...acuma așa e la modă:babe cu băieți mai tineri ” :)) deci bucurenci : ” ți-ai găsit cosânzeana ” :)) toată treaba e să nu intre shi babutza pe blog...itzi dai seama ce mesaje ar poștă?! hmmmm da și mie îmi place de bucurenci....și sunt băiat.... mrrr. like you better în a “suav” mood, not that “dandy” și
Myself by Bumbuţ by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82829_a_84154]
-
multidisciplinară a zmeilor", este, astfel, iremediabil compromisă. În capitolele următoare, întâlnim la tot pasul simple fantezii (nu discutăm aici valoarea lor literară), care ne pun pe gânduri asupra adevăratelor intenții ale așa-zisului cercetător. Cum ar putea, de pildă, săraca cosânzeană să nască un zmeu „deja împlătoșat și cu buzduganul în mână"? Poate prin cezariană. Cine-a mai auzit de cultul tarantulelor negre din cutia toracică a zmeului sur de văgăună? Scrie Eliade despre așa ceva? Poate Delumeau? Cum îi pot fi
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
Cuprinde cu datinele-ți toată Sargeția, Sarma-Geția, Ai consacrat altare de înclinarea capului tău Zeei Geția de Sâmbra Zânei Sarma. șAnaitis,ț Sarmis ți-a dat numele la hierodula ca Venus, Mireasa Eroilor. Toți Să ne Ierte! Tu ai rămas Mirele Cosânzenei, zâna iertării, a dragostei, a înmulțirii Și-a roirii triburilor care încotro cu matca de Mare-Mamă De la Tisa, de la Iza, de la Simeria, Vincea și Tărtăria pe Murăș Până la Troia, Frigia, toată Geția și Moesia, Până-n Mikene și Makedonia toată și
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
arătos pentru a ne "reprezenta" în străinătate au dat dovadă nu doar de-o imensă mârlănie, ci și de autoiluzionare: uitați-vă pe stradă și-o să constatați că nu suntem nici pe departe o națiune de Feți-Frumoși și de Ilene Cosânzene. Mi s-a întâmplat să aud prima oară gogorița "lipsei de reprezentativitate" din gura unei femei. Persoana despre care vorbesc muncește într-o tipografie. Abia a trecut de patruzeci de ani, dar arată cu cel puțin douăzeci mai mult: are
Președinția ca voință și reprezentare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12125_a_13450]
-
niște fructe dulci-acrișoare, nemaipomenit de frumoase și de gustoase. Cartea copilăriei... Povești nemuritoare! Iubeam să evadez în lumi și să trăiesc în basme. Eram Prâslea cel voinic și merele de aur, fata moșului, Harap Alb, fata săracului cea isteața, ileana cosânzeana .. câte și mai câte. Am copilărit și am crescut la țară. Amintirile din copilărie vor sta mereu în lumina lămpii de pe noptiera mea. Asta e cartea de atunci...copilăria mea în basme!
Cartea copilăriei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82596_a_83921]
-
ere. acum, c-am spus la lume cine ești eu te-aș ruga să nu îmbătrânești; privește toate florile de-afară; tu esti simbol frumos de primăvară. mai ai de mers spre viața, măi vâlcene. te-așteaptă pajiști mari cu cosânzene și-ți cresc nepoți cu zbenghiuri peste frunți; ține-te drept, c-o să le joci la nunți și dac-o fi bătrân - și o să fii, sunt și pe-acolo flori de bucurii, dar pân-atunci, ia umple râs, paharul; să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ere. acum, c-am spus la lume cine ești eu te-aș ruga să nu îmbătrânești; privește toate florile de-afară; tu esti simbol frumos de primăvară. mai ai de mers spre viața, măi vâlcene. te-așteaptă pajiști mari cu cosânzene și-ți cresc nepoți cu zbenghiuri peste frunți; ține-te drept, c-o să le joci la nunți și dac-o fi bătrân - și o să fii, sunt și pe-acolo flori de bucurii, dar pân-atunci, ia umple râs, paharul; să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
protestul vehement, revolta pe față, ci una discretă, umorescă, sporește neîndoios efectul rechizitoriului. Iată un portret al Chișinăului actual, în care mondenitatea nu ezită a-și da în vileag valențele excesive, caricaturale, jocul (etern?) al formelor fără fond: "Feți și Cosînzene cu părul de aur merg la frizerii special/ amenajate/ la Ministerul de Interne sau la Banca Națională pentru/ ca tunsoarea-le să sporească rezervele de valută forte/(tare) a statului. Respectivii Feți și Cosînzene au gardă/ de corp (mai ales
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
al formelor fără fond: "Feți și Cosînzene cu părul de aur merg la frizerii special/ amenajate/ la Ministerul de Interne sau la Banca Națională pentru/ ca tunsoarea-le să sporească rezervele de valută forte/(tare) a statului. Respectivii Feți și Cosînzene au gardă/ de corp (mai ales dînsele...) și/ poartă obligatoriu cască sau perucă de camuflaj/ în vederea - lesne de înțeles/ preîntîmpinării vreunui/ jaf prin păruială. Poliția municipală...Ba nu/ nu e cazul să intre și ea pe rol și deci/ rectific
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
camuflaj/ în vederea - lesne de înțeles/ preîntîmpinării vreunui/ jaf prin păruială. Poliția municipală...Ba nu/ nu e cazul să intre și ea pe rol și deci/ rectific: în fiece școală din Chișinău/ basmele populare românești ce au de protagoniști/ Feții și Cosînzenele cu părul de aur/ se studiază la orele de alchimie economie politică și/ bussines. Uluitor interes! Cîteva ore de atare povești/ includ și programa de educație sexuală a adolescenților/ ore la care se analizează posibilitatea depistării/ partenerilor patrioți care ar
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
de la Sibiu, cel mai important festival de teatru din România și cel de al 3-lea din lume. Pornind de la basmele românești, trupele Crispus și Cobzality construiesc un univers în care ființele fantastice coexistă. Zmeii, balaurii, Feții Frumoși împreună cu Ilene Cosânzene se întâlnesc într-un dans inițiatic, care rupe bariera dintre cele două lumi: cea a basmului și cea a realității de zi cu zi. Este dansul focului în care fiecare își arată puterile fabuloase. Trecerea se face cu ajutorul muzicii, melodii
“Dansul zmeilor” – un spectacol inedit în premieră la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu 2013 [Corola-blog/BlogPost/97721_a_99013]
-
tradițională românească, pe care le transpune în sonorități moderne. Rezultatul este o muzică puternică, impresionantă, atemporală...Străvechiul ritual al focului, sacru și profan totodată, reînvie sub ochii publicului de la Sibiu. Mânuitorii lui par ființe supranaturale, zmei, balauri, Feți Frumoși, Ilene Cosânzene - ființe care pot stăpâni năvalnicul foc. Crispus și Cobzality reînvie tradiția românească într-un spectacol modern și inedit, pe 14 iunie, în Piața Mare, la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu. Efectele special vor fi asigurate de echipa PyroEvents. Cea
“Dansul zmeilor” – un spectacol inedit în premieră la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu 2013 [Corola-blog/BlogPost/97721_a_99013]
-
preferată ( care sună ca un sentiment, pentru cunoscători ) și dai frâu liber imaginației pe foaia albă, mereu la fel de onestă. Fascinant lucru imaginația, lipsită de formă sau substanță, poate crea o nouă limbă, poate făuri văi, râuri, castele, feți-frumoși și Ilene Cosânzene, poate da naștere unei noi lumi, însufleți un întreg univers. Sunt convins că mulți dintre noi vor scrie despre provocarea de a scrie acest eseu sau despre provocarea de a-ți împrăștia gândurile pe o bucată de hârtie în general
Premiantul Taberei „ Ştefan Naciu ” [Corola-blog/BlogPost/94185_a_95477]
-
Povestea e ca toate poveștile cu început ,, a fost odată” și cu final ,, și totul a durat trei zile și trei nopți și trăiesc fericiți dacă... ”Dacă ce? Nici un dacă. Povestea e fără antiteze, fără personaje, doar cu o Ileană Cosânzeană și un Făt Frumos.Ea s-a scris singură, într-o noapte caldă de sfârșit de iarnă. Povestea cu gâdilici de primăvară va fi rescrisă pentru viitoarele amintiri, pentru armonia toamnelor târzii. * Mă uit în oglindă și mă văd fără
RHEA de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378257_a_379586]
-
roșie în păr. Se opri în prag rîzînd. Apoi își duse repede amîndouă mîinile la ochi și începu să suspine. Această trecere neașteptată de la rîs la plîns nu făcu decît să stîrnească un hohot general de rîs. Ce ai, frumoasă Cosînzeană, de plîngi? Și străinul porni spre ea cu brațele deschise. O prinse de umeri, o sărută pe frunte, apoi o trase pe un scaun lîngă el oferindu-i o ciocolată. Poftim, și te rog să nu mai plîngi. Doar ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
cu buza de sus roșie și cu buza de jos neagră/ cu gura mea dulce șiroind de sînge și de vin din struguri albaștri crescuți/ pe coapse de sirene-n mediterane fabuloase am plîns cu lacrimi de elefant în rafale" (cosînzeana cu pulpele cele mai vînjoase și curajoase). Așijderea "domnița poesie" face obiectul unei asimilări concupiscent-decorative: "era mută și foarte frumoasă și-n loc de ochi și de sîni avea unele cu altele-mbrățișate multe văzduhuri albastre/ și prin pulpele ei se
Un nou avatar al avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9029_a_10354]
-
se coborî să dea strălucirea ei bătrânului lac. Însă, înaintea steluței, luna își trimise ea razele de argint înspre misterioasa baltă. Privind înainte, luciul de cristal al lacului mă fermeca. Părea o apă din poveștile fermecate unde Feți-Frumoși și Ilene Cosânzene se scăldau la lumina binefăcătoare a lunii. Și iată că între cărările luminate de văpaia lunii chiar își făcuseră apariția doi tineri: un prinț și o prințesă de aici, de pe tărâmul nostru. Veniseră și ei să admire frumusețile lacului, să
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
În lumea aceasta minunată, poți pătrunde numai citind. Acolo, întâlnești multe personaje cu care te poți obișnui și pe care începi chiar să le iubești. Zmeii, balaurii, nu sunt greu de învins de cei voinici și drepți ca Feți-Frumoșii. Ilenele Cosânzene se trezesc din visul cel urât, atunci când ei îi înving pe zmeii cei răi. Când un personaj îndrăgit moare, închid cartea și încep a mă gândi cum ar putea el să se trezească și să se lupte din nou cu
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
cele cu caracter autobiografic, care ar presupune o anumită sfială, sunt concepute în stil declamativ-emfatic: „Eu m-am născut pe țărmuri legendare / În strigăte sinistre de furtună, / Când bolta, clătinată, își adună / Comorile de jar, fremătătoare. // Am încolțit în trupul Cosânzenei, / Când Făt Frumos o-mbrățișă la râu. / Și port stigmatul purului desfrâu, / Cu tot suspinul hărăzit Ilenei.“ (Autobiografie) Cu alte cuvinte, Augustin Popescu este fiul lui Făt-Frumos și al Ilenei Cosânzeana! Din nefericire pentru el, orice critic literar îi are
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
pe obrazul alb ca luna... Copiii, îndeobște, n-au umor, care (vorba lui Wilde) e „politețea disperării”. Copiii vor, dacă se poate, să primeze: uitați-vă la fete, mai cu seamă (și la mămicile acestora, desigur), care se vor prințese, cosânzene ș.a.m.d., refuzând să joace în Cenușăreasa (care are, totuși, happyend). Neputând face diferența dintre realitate și ficțiune, copiii (ca și destui maturi, de altfel) sunt, de obicei, veleitari, visându-se vedete și campioni. Mici cabotini, de obicei, își
Șerban Foarță by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/5914_a_7239]
-
președinția României. Ni-l putem, de altfel, imagina, scandând la microfon, în fața unei mulțimi fremătătoare: Eu m-am născut pe țărmuri legendare/ În strigăte sinistre de furtună,/ Când bolta, clătinată, își adună/ Comorile de jar, fremătătoare.// Am încolțit în trupul Cosânzenei,/ Când Făt-Frumos o-mbrățișă la râu./ Și port stigmatul purului desfrâu,/ Cu tot suspinul hărăzit Ilenei." Criticului literar, intimidat de acest mod de a scrie declamativ-emfatic, nu-i mai rămâne decât să scandeze odată cu mulțimea: Au-gus-tin Po-pes-cu! Au-gus-tin Po-pes-cu! Din
Tichia de mărgăritar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/6660_a_7985]
-
al naționalismului șovin în linia A. C. Cuza - Goga, a ajuns, la sfârșitul anilor ’30, subsecretar de stat în guvernul celui din urmă. În 1950 e arestat de regimul comunist și piere în închisoarea de la Sighet la 16 iulie 1953. Revista „Cosânzeana” (tipărită între 1911 și 1928) dovedește, în prea multe pagini, caracterul malign al naționalismului agresiv, adoptat de o întreagă generație după Marea Unire. Destoinicul Sebastian Bornemisa n-a făcut, din nefericire, excepție de la regulă. Asemeni tinerilor fascinați (și virusați) de
Cum se scrântesc intelectualii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4726_a_6051]
-
inventarul miturilor, câteva focuri sacre. Și, deopotrivă, misterioase. Pâlpâind în preajma comorilor, ori a marilor întâmplă ri, revelatoare. De felul lor e lumina pe care o cântă Blaga. Încă de la debut, din Poemele luminii, apărute în 1919, la Biroul de Imprimate „Cosânzeana”, din Sibiu. Începutul și sfârșitul, intrarea și ieșirea din lumea luminată, cum o numește tradiția, care l-au preocupat ades în versuri, i se întâlnesc, aproape zi pe zi, în mai 1895 și în mai 1961. Coincidență? Destin? Un destin
Taine și lumini by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4674_a_5999]
-
ere. acum, c-am spus la lume cine ești eu te-aș ruga să nu îmbătrânești; privește toate florile de-afară; tu esti simbol frumos de primăvară. mai ai de mers spre viața, măi vâlcene. te-așteaptă pajiști mari cu cosânzene și-ți cresc nepoți cu zbenghiuri peste frunți; ține-te drept, c-o să le joci la nunți și dac-o fi bătrân - și o să fii, sunt și pe-acolo flori de bucurii, dar pân-atunci, ia umple râs, paharul; să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
poveste simplă, este o saga, un basm fără de sfîrșit, de roman cu peripeții, care te poartă pe unde nici cu mintea nu gîndești, acolo unde nu există decît pitici-prichindei și pitici-prichinduțe. Nu există nici oameni mari, nici Gulliver, nici zîne cosînzene, nici Zmeul Zmeilor, nici Făt-Frumos. Sau există toți aceștia bine pitiți în prichindeii noștrii. Am recitit cartea de curînd, împreună cu fiul meu - a fost publicată în 2003 la Humanitas, în traducerea Ninei Gafița, cu ilustrațiile originale ale lui Laptev - sedus
Orașul de basm by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10933_a_12258]