532 matches
-
Hărnicel a dispărut tocmai când melcii au trecut prin partea noastră de livadă. - Ruța doarme, spuse cu glas pițigăiat Ginuța sora mai mică a furnicuței roșcovane care descoperise urma melcilor, dar mi-a povestit despre ciudata urmă din livadă. Costică Cosașul, se oferi imediat să meargă să cerceteze partea cealaltă de livadă, iar Viorel Greierașul îl însoți de îndată. Ascunse printre florile de trifoi, căsuțele melcilor erau acoperite de praf și păreau părăsite. Dintr-una scoase capul la un moment dat
HĂRNICEL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1434424444.html [Corola-blog/BlogPost/374815_a_376144]
-
înfruntare multe brațe Dar se descurcă totuși cu ... proteze! FURNICA ȘI GREIERELE Respins cu hotărâre de furnică, Vrând să își schimbe soarta, greierașul Porni să cucerească-n zbor orașul, Cântând manele, demn și fără frică. Ajuns vedetă (-n duo cu cosașul), Aplaudat chiar și de turturică, Își înălță o vilă c-o amică, Spre-a-și etala, cam prea semeț, panașul. Aflând de-acest succes printr-un expert, Furnica a-ncercat, cu vitejie, Să-i ceară invitații la concert. Deci, cu
SONETE (2) de EUGEN DEUTSCH în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 by http://confluente.ro/Eugen_deutsch_arca_sonete_eugen_deutsch_1376730899.html [Corola-blog/BlogPost/340560_a_341889]
-
cucoană. Atât apucă să vadă Din ce se-ntâmplă-n ogradă. Cineva se strecură, Trei găini de înhăță Și dădu bir cu fugiții, Cu noile achiziții. În curând larma fu stinsă, Curtea de pace cuprinsă, Iar prin iarbă se-adunau Cosașii de țârâiau. Se crăpă curând de zi Și nimic nu îl opri Pe-Ioachim să cerceteze, Găinile să-și salveze. S-a plimbat în lung și-n lat, Doar-doar l-o afla în sat Pe hoțul ce-a șterpelit Trei găini
MOTANUL IOACHIM (CUMĂTRA VULPE) de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihaela_oancea_1405717245.html [Corola-blog/BlogPost/349328_a_350657]
-
aerul mirosea a gutuie coaptă și a pământ mustind a sevă, a lan de grâu care dă în pârgă și a mere domnești, a busuioc și a strugure tămâioasă. Ciripitul păsărilor, bâzâitul albinelor, zborul bondarilor și cărăbușilor, țârâitul greierilor, cântecul cosașilor îl vrăjeau ca venind din altă lume. Și deasupra întregii păduri, cobora parcă din slava cerului un cor de îngeri pentru copiii ascultători, care se spală pe mâini când se așează la masă și nu se culcă seara înainte de a
RICĂ NĂZDRĂVANUL de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Rica_nazdravanul.html [Corola-blog/BlogPost/356729_a_358058]
-
ne răcorim și mai facem câte-o glumă să ne veselim. Către seară strângem fânul și încărcăm carul, boii trag în jug alene, praful urcă-n valuri. Facem un popas și boii-i adăpăm la cișmea, ne spalăm și noi cosașii, în uluc, alăturea. Ne așteaptă-n prag bunica cu plăcinte și cu vin, ne zâmbește și ne-ndeamnă să ne odihnim. Ma adori, ți se citește gândul în privire... știu, va fi o noapte caldă plină de iubire. ROADELE NATURII
A FOST CÂNDVA... de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 129 din 09 mai 2011 by http://confluente.ro/A_fost_candva_.html [Corola-blog/BlogPost/344279_a_345608]
-
fac cu ele? - Dă-mi-le mie, le spăl ieu șî le torc! Tu ce crezi, tătuțu nu ne da nouă să lucrăm lână de-a bună, călțunii îi faceam numa din tușinături! Cu lâna ha bună facea fânu. Un cosaș de ierea măi bun, loa doauă kile de lână la zâua de coasă! I-am pus bunicii sacul în mână, bucuros că nu mai trebuia să-l duc la container. Cum bănuiam, Buna a abandonat sacul în podul cocinei. Avea
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii by https://republica.ro/z-cand-era-lumea-lume-pe-astia-ca-tine-ii-luam-de-mila-sa-nu-moara-de-foame-un-cioban-ii-spune-unui-ministru [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
îngropată" flori de hârtie - caprele groparului nefericite vânător dormind - pe țeava puștii la taifas două vrăbii pescar pe baltă - sunetul mobilului gonește peștii la vânătoare - mă întorc cu tolba plină de haiku-uri căpiță cu fân - la umbra ei un cosaș țipă-n celular gânduri de cioban - cred c-o să fac o baie, este an bisect capul șefului - proiectat pe zid are umbra pătrată pe ring lovituri - pe podea două umbre îmbrățișate talk show cultural - doi poeți vorbesc aprins despre picioare
ZICE-UN POKERIST: BĂDIE, SUNT UN AS ÎN MESERIE de DAN NOREA în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1403851092.html [Corola-blog/BlogPost/349747_a_351076]
-
Suntem niște zei când visăm și niște cerșetori când gândim. (Holderlin, citat de E. Sabato) - Tușa, cum se rugau bătrânii? Tușa Anuța umblă prin fan cu o grebla îndemânatica tare. Greierii tăceau la trecerea ei, cosașii se dădeau deoparte în semn de respect. Grebla mea trecea prin polog precum un tanc sovietic. - Cum să să roage? După cum le ierea de trabuință. Am șciut o rugăciune de la mamă da am uitat-o... - Ce rugăciune? - Cu Maica Domnului
Povestea ca viață. Veniți de luați Lumină by https://republica.ro/povestea-ca-viata-veniti-de-luati-lumina-ztusa-cum-se-rugau-batranii [Corola-blog/BlogPost/338474_a_339803]
-
în tabla de aluminiu cu inscripția: „Nu conturbați liniștea ce v-o oferă natura, ascultați muzica ce v-o oferă păsările și vântul. Nu murdăriți covorul natural de iarbă și flori!” Deseori vânzolindu-mă prin zonă întâlneam un cuplu de cosași, soț și soție, oameni harnici, care tăiau iarba proaspătă și grasă pentru a o duce la animalele din gospodăria lor. În acea zi când prin cap îmi treceau năzdrăvănii cu crocodili încastrați. Nu „castrați”! Să nu înțelegem greșit! (Sic!). Potrivit
BANCA AMINTIRILOR (8) OUL, ŞOPÂRLA ŞI MAMA SOACRĂ de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/george_goldhammer_1425824153.html [Corola-blog/BlogPost/369655_a_370984]
-
totalitate. Prin urmare scoaterea „din strofă” a candidatului este cea mai eficientă și rapidă formă de a sonda toleranța la stres și reacția candidatului în situații dificile pentru el. Deunăzi, am cerut unui posibil viitor coleg să citească următoarea încurcă-limbă: „Cosașul Sașa când cosește cât șase sași sasul cosește. Și însuși Sașa-i sas cât șase, și-n sus și-n jos la casa sa, cosește Sașa și-n șosea. Și șase case Sașa-și știe. Ce șansă, Sașa-și spuse sieși!” În text
Dacă un telefon costă la raft 100 de lei, cât e TVA-ul? Ce răspuns am primit de la 9 din 10 candidați pentru un job managerial by https://republica.ro/daca-un-telefon-costa-la-raft-100-de-lei-cat-e-tva-ul-ce-raspuns-am-primit-de-la-9-din-10-candidati-pentru [Corola-blog/BlogPost/338083_a_339412]
-
aici și aici. Și mi-am zis că, dacă și ei au greșit, măcar sunt în buna companie. super, mulțumim că ai împărtășit cu noi un strop din intimitatea cuibului tău Dragoș, se pare ca insectă este denumită la noi cosașul verde (în engleză “green bush cricket”) și face parte, alături de lăcuste și greieri, din ordinul Orthoptera... uite aici imagini și câteva infos de pe wikipedia http://en.wikipedia.org/wiki/Bush cricket sigur găsești și vizitatorul tău nocturn aici oricum, eu credeam
Vizitatorii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82839_a_84164]
-
en.wikipedia.org/wiki/Bush cricket sigur găsești și vizitatorul tău nocturn aici oricum, eu credeam că este lăcusta, așa că am învățat și eu cu tine cu ocazia asta dragoș, se pare ca insectă aceasta se numește în dulcea limba românească “cosașul verde” și face parte, alături de greiere și lăcusta, din ordinul Orthoptera... uite aici câteva imagini și infos de pe wikipedia http://en.wikipedia.org/wiki/Katydid foarte tare mi se pare explicația denumirii cosașului verde în engleză americană (“katydid” ... sigur găsești
Vizitatorii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82839_a_84164]
-
aceasta se numește în dulcea limba românească “cosașul verde” și face parte, alături de greiere și lăcusta, din ordinul Orthoptera... uite aici câteva imagini și infos de pe wikipedia http://en.wikipedia.org/wiki/Katydid foarte tare mi se pare explicația denumirii cosașului verde în engleză americană (“katydid” ... sigur găsești printre imaginile astea și pe vizitatorul tău nocturn... oricum, eu credeam că este vorba despre lăcusta, așa că am învățat cu ocazia asta amândoi yup. e cosaș. am și eu unu între geamuri Eu
Vizitatorii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82839_a_84164]
-
foarte tare mi se pare explicația denumirii cosașului verde în engleză americană (“katydid” ... sigur găsești printre imaginile astea și pe vizitatorul tău nocturn... oricum, eu credeam că este vorba despre lăcusta, așa că am învățat cu ocazia asta amândoi yup. e cosaș. am și eu unu între geamuri Eu am 20 de porumbei - jur. M-am trezit într-o zi că am 20 de pet-uri - adica mă trezesc în fiecare dimineatza le dau de mâncare - stau pe pervazele de la băi - și
Vizitatorii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82839_a_84164]
-
Trece vremea conștiinței de sine Celui ce în viața asta n-a gândit Dacă se desparte răul de bine PSALMUL 24 Către Tine Doamne urc sufletul meu Să nu fiu rușinat în veac de vrăjmași Cum este tăiată iarba de cosași M-ai învățat cum să fug de un ateu Nu pomeni ale mele păcate Din tinerețe și din neștiință Cu harul Tău hrănești orice ființă Mila și adevărul sub lăcate Cată spre mine și mă miluiește Că unul născut și
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (1) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 by http://confluente.ro/aurel_m_buricea_1427177236.html [Corola-blog/BlogPost/357804_a_359133]
-
parlamentar la noua curte. Proaspătul politician, primește o delegație democrată din Occident. Inspirat și dorind să surprindă, să epateze, pleacă cu delegația prin frumoasa zonă de vis a Mehedințului. Și taman bine, era vară și vede un veritabil detașament de cosași destul de vârstnici, dar foarte îndemânatici și încă verzi... Le face semn să se apropie. Cosașii în cămeși de in, își lasă coasele pe polog și vin către mașini, grăbind, gândind că-s niscaiva ajutoare... Până s-au apropiat, demnitarul pregătește
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1419432375.html [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
să surprindă, să epateze, pleacă cu delegația prin frumoasa zonă de vis a Mehedințului. Și taman bine, era vară și vede un veritabil detașament de cosași destul de vârstnici, dar foarte îndemânatici și încă verzi... Le face semn să se apropie. Cosașii în cămeși de in, își lasă coasele pe polog și vin către mașini, grăbind, gândind că-s niscaiva ajutoare... Până s-au apropiat, demnitarul pregătește numeroasa sa delegație spunându-le: - O să vedeți cât de bine s-au integrat țăranii români
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1419432375.html [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
brâu, câte cămăși aveai în trecut? - Șapte, a răspuns luminat țăranul. - Și dumneata ? la întrebat pe altul de lângă cel mai în vârstă. - Cinci, a răspuns acesta. - Dumneata? îl întreabă pe al treilea. - Opt, răspunde cel întrebat. Și întrebînd în continuare cosașii răspund: - Șapte, nouă, șase, cinci, nouă, șapte, opt, nouă, șapte, opt, opt, nouă, șase, cinci, șapte, opt..., răspund toți cei 30 și ceva de țărani. - Dar acum câte cămeși aveți oameni buni? - Câte una și asta cârpită, răspund toți în
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1419432375.html [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
cerul pe verdele crud Locul ÎI - Oana Bold Nasul clovnului pe masa din culise - pauză de râs Locul III - Valeria Tamâș până și cucul la azilul de bătrâni - pădurea arsă... Mențiune - Valeria Tamâș ceas de odihnă - alungita pe iarbă umbră cosașului Mențiune - Ioan Marinescu-Puiu Cocori în zare întristând asfințitul - noi mai rămânem Mențiune - Corneliu Beldiman Lipită de geam privește curioasă floarea de cireș Etapă 74 - 20 IV 2009 Locul I - Ioan Marinescu-Puiu Prima zi de Paști - chiar și sperietoarea are zdrențe
DIMINEŢILE COCORILOR (71 -80) de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Diminetile_cocorilor_71_80_.html [Corola-blog/BlogPost/364641_a_365970]
-
nu mai văd tortul Locul ÎI - Corneliu Beldiman dăruindu-și flori - pe strada îngustă doar pomii și vântul Locul III - Doina Bogdan În coadă sapei, pălăria la uscat - clopot de amiaz’ Mențiune - Corneliu Traian Atanasiu c-un smoc de iarbă cosașul șterge coasă - soarele-n zenit Mențiune - Dan Norea seară de-ntâi mai - printre peturi și hârtii o păpădie Mențiune - Valeria Tamâș o cruce nouă - câinele groparului tot mai așteaptă... Mențiune - Victoria Chitoveanu Un corn de luna tremurând printre frunze - în
DIMINEŢILE COCORILOR (71 -80) de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Diminetile_cocorilor_71_80_.html [Corola-blog/BlogPost/364641_a_365970]
-
tenía que hacer pară hallar el gran Boorthana en Thakun. No mucho más tarde, otro didgeridoo respondió de vuelta, era Boorthana. El mensaje era pară que él se acercarse más. Booboonga saludó al mago y le contó todas las malas cosaș que habían estado sucediendo últimamente. Boorthana escuchó atentamente y susurró unasn palabas mágicas. Luego, el silenció se estableció de nuevo, las mágicas palabras habían sido “Ba-Ba-Bu”. El jefe había estado diciéndoles todas maneras de volver pară que ellos no pudieran
AYEYE DAGUL ATYEYE de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ayeye_dagul_a_george_r_roca_1362996754.html [Corola-blog/BlogPost/342267_a_343596]
-
ésta misión con éxito. Solo ellas Cabramatta, Parramatta y Coolangatta eran lo suficientemente fuertes pară desafiar al monstruo. Cabramatta tenía que llevar el bamal (tierra), Parramatta, el badu (agua) y Coolangatta una bolsa de burrumarrimil (semillas de eucalipto). Todas estas cosaș ayudarían a destruir a Muntha, con solo una condición que las chicas nunca no mirasen a sus ojos. A la llegada de Booboonga a casă, toda los habitantes del poblado estaban muy tristes porque pensaban que el cruel monstruo podría
AYEYE DAGUL ATYEYE de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ayeye_dagul_a_george_r_roca_1362996754.html [Corola-blog/BlogPost/342267_a_343596]
-
peste-a mea Și-i simt neodihna și neîmplinirea la capătul răbdării? Pășesc cu grijă pe un câmp minat de neîncredere Aș vrea întâi să ar, apoi să semăn iubire în pieptul tău firav Dar mi-e teamă că vine cosașul și-mi cosește toată truda Și iar mă întorc de unde mai ieri am plecat ... Referință Bibliografică: Cu prudență / Vasilica Ilie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 412, Anul II, 16 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Vasilica Ilie : Toate
CU PRUDENŢĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 by http://confluente.ro/Cu_prudenta_vasilica_ilie_1329381213.html [Corola-blog/BlogPost/345071_a_346400]
-
lungu’ / Și ară și samănă / Și din gură cuvântă: / Să te faci, grâule, faci / Ca iarba printre copaci, / Să stai bine la tăiat / Ca mândra la sărutat, / Să stai bine la cosit, / Ca mândruța la iubit. „Îmi amintesc de un cosaș de la noi din sat, căruia i se zicea Dacul; când era vremea fânului, venea la noi câteva zile să ne cosească iarba, și-n timp ce trăgea din greu la coasă cânta un cântec care suna cam așa: Plânge valea
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
dejun erau prunele pe jumătate coapte din livezile întinse pe malul apei, câteva mere pădurețe sau covrigii cumpărați în drumul lor prin satele mici înșirate de-a lungul cursului de apă. Strategiile privind momeala erau chiar și mai grozave. Prinsul cosașilor prin fânețe o distra cel mai mult, cu toate că la partea în care pescarii trebuiau să le smulgă picioarele din spate ar fi preferat să nu asiste. - Acolo stă puterea lor și pot scăpa imediat din cârlig, îi explicase tata. Putea
SECRETUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1429175146.html [Corola-blog/BlogPost/357723_a_359052]