326 matches
-
De la Tisa, de la Iza, de la Simeria, Vincea și Tărtăria pe Murăș Până la Troia, Frigia, toată Geția și Moesia, Până-n Mikene și Makedonia toată și toată Etruria Fiii Zeului-Om Salmoxe Moxeius Moxe-Raiter, Cavalerul Străbun, Tu ești Mirele Miresei Cosânzeana în Cosiță Floare-I Cântă Nouă împărați Ascultă, Mireasa Vieții și a Repausării Sufletului Cel ce trece-acum din Zodie-n zodie odihnindu-se Și-abia așteptând să se dea de trei ori peste cap, Ciclul Metamorfozelor ispășind bărbătească bucurie zicând, ochii de
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
ploaia, și noaptea, și necunoscutul fioros al locului, și lumina care descoperise ochi așa de mari și de negri... Fata, în rochia-i de stambă albastră, în cămașa-i albă cu altițe, încinsă tare cu brâu îngust, pieptănată strâns, cu cosițe, mă privea cu ochi de întuneric, și nu știa ce să spuie" (p. 64-65). Urmează imediat primul sărut, care face ca ochii fetei să se aprindă "într-o văpaie neagră" (p. 66), iar sentimentele se instalează într-o "boală grabnică
Cum iubesc personajele sadoveniene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12134_a_13459]
-
un dicționar de neologisme sau de un clarvăzător. Cum să vrea cineva să citească niște elucubrații ca, de exemplu, acest fragment dintro așa-zisă poezie: „Plictis papanașilor, așezarea Bilet clasa a II-a Abur Arcă. Bucătăreasă cu har ax Coasă cosiță costișă Post nas al uliu nul Nul de două ori ori gresie Oerloani abil frumușel orășelul” Nu se poate publica așa ceva, o așa inepție și multe, multe alte banalități, dacă te consideri scriitor, ai o minimă decență intelectuală și dorești
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
O să plouă. Se va adăposti sub streașina unui cireș de pe care tocmai s-a ridicat un înger. Apoi va picta toată pajiștea cu flori: Grădina va avea, în sfârșit, părul plin de Albăstrele și dediței. Un greier va răsuci o cosiță dintr-un fuior de funigel. Seara doar se va înălța la cer, spre a avea de unde să coboare atunci când va simți că se apropie visele. Negre, roz, albe, goale de orice invenție. Ca o trestie, ca un tub de sticlă
Poezie by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/13110_a_14435]
-
nu mi-a explicat că gălbenușul este cel mai apreciat șampon al blondelor naturale. Zis și făcut: către amiază, cu nevinovata viclenie a fetei ce se știe admirată și dorită, a dat numai pentru mine delicata reprezentație intimă a spălării cosiței solare în undele sărate, apoi a împrumutat inconștient cele mai statuare poziții iscate de dalta lui Canova pentru a și-o zvânta. Deși cu stomacul țiuind a gol și protestatar, nu ne mai venea să plecăm. Spre seară târziu, răzbită
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
glava tunsă chilug a unui coleg tocilar (care trebuia să strige tare ,m-am tuns dar nu mă laud" când apărea proaspăt tuns în clasă, dacă nu voia să primească zeci de palme și de ,castane" pe tigvă), ori în cosița frumos împletită în cozi regulamentare a unei drăgălășenii de fată după care le cam ticăia inima, dar pe care nu îndrăzneau s-o ,tachineze" decât așa (spre exasperarea ei). Iar dacă veți fi având impresia că mă țin de fleacuri
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
prin lucruri își descheie). Ca și: "deșertăciune și struguri.../ un sân.../ timpul nu e pentru găsirea acului/ în fân/ bruma nu-i pentru sandale// ca o subsoară/ dealul se sprijină pe mosorele/ care-au luat-o la vale,/ prin flori// cosița lor moale.../ umbrele și cerbul târziu..." (de unde venise cu ce umbre). Un aspect relevant: jocul dintre substanță și iluzie, dintre materie și umbră, cu rostul de-a sugera irealitatea substanței ce ar avea ca rezultat relativizarea damnării. E încă o
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
fundamentală pe care i-o dă calul eroului (sau eroinei) din unele basme românești: "Dacă o vei lua, te vei căi, dacă n-o vei lua, iar te vei căi; însă mai bine este să o iei". Pietricica, frunza sau cosița pe care a pierdut-o Cosînzeana. Sau orice le apare în cale, pe parcurs. Să-ți cunoști limitele, dar să le și transcenzi neîncetat - iată unul dintre paradoxurile ce marchează scurta noastră trecere. Cît despre diavolul care te duce în
Faust, cavalerul și struțocămila by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17343_a_18668]
-
șilor colonei de sub pulpana lui Pleșiță, Vlad și Postelnicu? Să intre ei în concurență cinstită cu legile de fier ale Uniunii Europene? Dar ce, sunt nebuni?! Decât modelul occidental în economie, mai bine modelul sovietic în justiție! Ideea ieșită de sub cosițele fluturânde ale d-nei Stănoiu - lărgirea posibilităților de a declara recurs în anulare de către procurorul general - înseamnă a trece, practic, întreaga putere din România în mâinile unui singur om, dl. Joiță Tănase. Care om, la rândul său, e doar pseudonimul celor
Integrarea cu silicoane by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16169_a_17494]
-
scutură salcia. Se scutură plopii./ Se scutură frunza:/ este ca și cum ne-ar fi răzuite sufletele/ de solzii lor de mrene sărite pe uscat" (Începe tangoul. Începe valsul). Ca și: "Acest manuscris ce se preschimbă mereu într-o apă, asemenea lungilor/ cosițe ale fetelor în ramuri subțiri de răchită" (Această viață, această poveste). Grație unor asemenea iluminate conexiuni, Mircea Bârsilă se arată apt de o iubire fertilă în act (poetic). Mircea Bârsilă - O linie aproape neagră, Ed. AMB, 112 pag., preț neprecizat
Un univers erotizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16205_a_17530]
-
mi-o rumenit“29 sau în altă variantă: „- Spune fiic-adevărat / Unie mă-ta te-o băiat? (...) - La luncile Soarelui / Roșu Soare-o răsărit / Drept în față m-o lovit / De fața mi-o rumenit“.30 Tot Soarele i-a îngălbenit „cosița“ (chica) spun cele două variante amintite. Din găteala capului femeilor nu lipsesc: cerceii 31, Cununa 32, „peana lată, fluturată“33 și „salba-i dalbă din bani vechi“.34 Din inventarul vestimentației tradiționale al femeii nu lipsesc „baiera“ (brâul)35 și
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
din antropomorf spre lumea vegetală amintește de unele picturi ale lui Sabin Bălașa. La fântâna grecilor pândește junele neînsurat și, ce vede? Cum vin fetele: „Vine una, vine două / Vine fata cea mai mare / Cea mai mare și frumoasă / Cu cosița-și cea mai groasă / D’in cosița, rourită / Jos pe brață, iarba creață / la ochișori, doi bujori / Sus la păr, îi calapar 38 / La sprâncene, două pene / Jos la cionc 39 ’i busuioc“.40 Despre costumul popular al bărbaților avem
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
unele picturi ale lui Sabin Bălașa. La fântâna grecilor pândește junele neînsurat și, ce vede? Cum vin fetele: „Vine una, vine două / Vine fata cea mai mare / Cea mai mare și frumoasă / Cu cosița-și cea mai groasă / D’in cosița, rourită / Jos pe brață, iarba creață / la ochișori, doi bujori / Sus la păr, îi calapar 38 / La sprâncene, două pene / Jos la cionc 39 ’i busuioc“.40 Despre costumul popular al bărbaților avem o informație destul de confuză în următoarele versuri
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
păsăresc, Ce din văzduh coboară lin. Vâlcelele se-mpodobesc Cu-amenți de sălcii și anin Și albăstrele se-mbulzesc Să-și spele chipul cu senin... În cânt din graiul păsăresc. Renaștere Aștept să vină primăvara, Să-ți împletesc cu flori cosițe, Să ne-alergăm prin poienițe De dimineața până seara. În răsărit să ne sărute Izvorul de lumină fruntea Și-mbrățișați să trecem puntea În ciclu nou de zile nenăscute. La asfințit să-mi scald privirea În ochii-ți plini de
INVOCÂND PRIMĂVARA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381786_a_383115]
-
Ai fost și vatră veche de credință, Ai tăi întâi creștini cu biruință Și-au dus cu cinste crucea lor de piatră, Îngenunchiați prin vremuri să răzbată. Ți-a dat apoi un nume Dobrotiță, Ori poate fiica lui cu grea cosiță De grâne aurii cu unde line, Sub briza mării-albastre și senine. Iar Mircea cel Bătrân te-a înălțat, Cetăți de apărare el ți-a dat, Dar vântul Semilunei te-a găsit, Sub iatagane de spahii te-ai prăbușit. Sultanul cel
DOBROGEI LA ZI ANIVERSARĂ de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384242_a_385571]
-
inima-mi saltă în amintirea ta Ca un străjer pătruns de insomnie; Te cheamă, geamănă, ca s-o asculți așa Cum numai tu știai sub flori de iasomie! Ce noapte plină de romanță, ce trăiri Avut-am noi, cu șoapte în cosiță ! De sus ploua cu raze a căror licăriri Plângeau duios pe galbena-ți rochiță. Eram visul scânteietor scăldat de lună (Martorul tainic al nopților senine!) Priveam în ochii tăi și inima-mi nebună Sărea din cercu-i de foc și de
CÂT TE ADOR... de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380202_a_381531]
-
munte, Un mesager astral trimis să-nfrunte Întârziate pâlcuri de ninsoare. Le poartă blând spre veșnicii polare Lăsând în urmă calde alizee Să-mbrace lumea în veșmânt de fee, Pământu-n toporași, pomii în floare. Și încântat de-atâtea noi ispite, Cosițe de codane răscolește, Le flutură rochița ștrengărește, Neobrăzat alint pe coapse-albite. Și fuge-apoi; se culcușește seara Sub curcubeie desenând crepuscul. Prin iarba crudă, greierul minuscul Cri-cri-ul toarce: vine primăvara! *** Ciclul "Primăvara" Volumul "Surori metrese timpului" Referință Bibliografică: neobrăzat alint / Ovidiu
NEOBRĂZAT ALINT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377260_a_378589]
-
simțit că ATITUDINEA face totul. Ceva nou față de ieri, în gest, în prezentare și imediat atrage atenția. Iar scepticelor, temătoarelor le voi spune că nu este deloc greu! Îmbrăcați haina tinereții care sigur toate o aveți la îndemână, puneți în cosița gândului zâmbetul subtil al înțelepciunii pe care toate îl posedați și cu pălăria roșie a dragului de viață pășiți încrezătoare. Iar cine nu observă ceea ce sunteți, hai să fim foarte sincere, chiar merită să luați în seama? Dar va asigur
DAR de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377252_a_378581]
-
Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1512 din 20 februarie 2015 Toate Articolele Autorului mi-aduc aminte... mi-aduc aminte prin răstoacă adeseori te urmăream erai copila ce din joacă în zâna bună o schimbam pândeam parfumul din cosiță de undeva ascuns în fân doream să văd lângă căpiță mijindu-ți mugurul de sân și doamne, ce mai zarvă mare a fost când eu lângă pârâu m-am apropiat de scalda-n care te adânceai ca macu-n grâu e
DULCI AMINTIRI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377280_a_378609]
-
iubesc ! Ce e păcatul ? Ce e păcatul? Nu-i parfumul florii! Deși, nici ea, străină nu-i de asta, Căci prea ades mi-a-ndestulat fiorii, Din plin făcând să îmi atrag năpasta. Ce e păcatul? Nu-i o adiere! Deși zburând, cosițe înfioară, Stârnind în mine gând de mângâiere Și dor de-a reveni a câta oară. Ce e păcatul? Sigur nu-i femeia! Deși, mereu, a fost și ea prezentă, Încătușând cu nurii pe aceia, Prea des cuprinși de patima ardentă
ÎNTREBĂRI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377299_a_378628]
-
PALMĂ ... Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Te-am memorat în fiecare palmă ... Doar eu te văd acolo, ghemuită, Seducător curgeai în noaptea calmă, În visu-mi și'n trezie împletită. Cosița-ntâi, obrajii, apoi gura ... M-au subjugat ca blânde adieri, Și fiecare a primit arsura Sărutului venit de nicăieri. În urmă simt, pe pieptul meu, fierbinte Împunsătură, sfârcul întărit, Flămânde-așteaptă buze să-l alinte, Se zbate când e strașnic crâmpoțit
TE-AM MEMORAT ÎN FIECARE PALMĂ … de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382284_a_383613]
-
despre tress-passingul cromozomilor, fără a-ți promite în schimb vreo fată de împărat sau vreun Făt-Frumos... pe vremea aceea s-a înfiripat prima și cea mai îndrăgită poveste din viețile noastre... Personajele distribuite acolo n-aveau nevoie de zestre sau cosițe ca aurul, dacă erau Sânziene, și nici de zmei de bătut sau cai zburători, dacă se întâmpla să fie Harapi-Albi... Povestea aceea nu era așa... chiar dacă adesea trăgeai paloșul pentru câte o idee, te luptai cu câte un zmeu, cucereai
E by ELENA TELESA () [Corola-journal/Journalistic/84105_a_85430]
-
rău pe Verdeș-Împărat (oricine-ar fi fost el). Ei bine... și atunci despre ce e vorba?!... A fost odată ca niciodată... ținutul „a-douăsprezecea-E”- ului din Împărăția CNER... Și trăiau acolo într-o armonie (adesea șchioapă și întotdeauna perfectibilă) fete cu cosițe mai lungi ori mai scurte și flăcăi care creșteau sau nu într-un an cât alții în doi... Și povestea lor e că, în fiecare an deveneau tot mai mult și mai vizibil... OAMENI. Aveau pentru trebușoara asta ajutoarele lor
E by ELENA TELESA () [Corola-journal/Journalistic/84105_a_85430]
-
spada. Una avea o paloare neobișnuită la o asemenea vârstă, cealaltă ar fi putut trăi o săptămână fără somn. Una era brunetă, fragilă și roasă în permanență de o mâhnire fără leac, cealaltă avea un păr blond, împletit în două cosițe ca niște cercei uriași, și părea nerăbdătoare să descopere viața în toate tonurile și culorile ei. Cine nu le cunoștea pe cele două fete și le vedea pentru prima oară ar fi jurat că Ines era viitoarea soție a prințului
Cu inima smulsă din piept by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/8429_a_9754]
-
O culoare minunată și bucle rebele, pe care cu greu reușeam să le domolesc. În timp, s-a închis la culoare și s-a îndreptat. Mi-aduc aminte că atunci când am tuns-o pentru prima oară, a plâns. Am păstrat cosița. Cea mai dulce amintire de atunci. Mama Mariei vorbea încet, aproape șoptit, ca și cum ar fi vrut să nu tulbure somnul cuiva. Privea fotografia fiicei sale cu ochii plini de lumina dragostei materne. - După cum cred că ți-ai dat seama, asta
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]