565 matches
-
o zi acolo, dacă or mai fi zile... Răsfățul de la Ismail era ceva minor. Îmi amintesc cu multă căldură în suflet de bunica, de colțunașii făcuți cu atâta pricepere de mâinile ei... de nopțile când mă întorceam cu harabaua de la cosit, cu hățurile în mână, bunicul cu ai săi cai cumpărați pe sprânceană de la nemții de la Șaba, unchii și mătușile mele lăudându-se cu ,,ruda de la oraș”, cu verișoarele și verii mei ,,de la țară”, gata să-mi intre în voie, de
INTERVIU DE EMILIA ŢUŢUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424359225.html [Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520]
-
comuna Olteni, din Teleorman, la 20 noiembrie 1956, într-o familie de gospodari de frunte ai așezării. Nu voi uita niciodată anii copilăriei, cei mai frumoși ani. Mergeam împreună cu părinții și sora mea la câmp, la arat, la semănat, la cosit, cu nelipsitul car cu boi. Îmi plăcea să aud cucul cântând, îmi plăcea să mă urc în nucul de la vie și să cânt din toate puterile mele. Nu voi uita niciodată acești ani. Mulți vor să cânte folclor, dar, pe lângă
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404506876.html [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
Îți amintești iubito când coseam pe luncă, fânul mare, încâlcit? Știam că numai noi îl călcam seara, când târziu, ne-ntâlneam pentru iubit! Îți amintești iubito, când veneai pe la amiază, cu un coș cu mâncare? Eu, mă lăsam atunci de la cosit, și te intâmpinam, c-o sărutare. Îți amintești iubito cum greblam, fânul uscat, ca să îl facem claie? Și uneori ne ascundeam sub car, ca să scăpăm de grindină și ploaie. Îți amintești iubito, seri de vară când te rugam cu mine
FRÎNTURI DE GÂND (POEZII) de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 by http://confluente.ro/ioan_carja_1457347262.html [Corola-blog/BlogPost/369230_a_370559]
-
o seară Poarta inimii îmi va ramane deschisă Să intri când vrei să rămâi necuprinsă De nici un mănunchi de gânduri ascunse Să fim doar noi vise din ceruri trimise Când vorbele mele se vor usca în cerneală Și pe ogor cositul se va sfărșit Noi vom ști că iubirea ne a fost o comoară Și-o vom lăsa amintire celor ce vor iubi De anghel zamfir dan,azed Referință Bibliografică: vino / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1855
VINO de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1454073354.html [Corola-blog/BlogPost/384008_a_385337]
-
opera artistică. Și în acest volum majoritatea întâmplărilor se petrece în Rebra, localitatea natală a autoarei, evocată cu duioșie, solicitând întreaga atenție: Soarele pe timpul verii mângâie pădurea, încălzește poienile cu flori, îl dogorește plăcut pe gospodarul întârziat de amiază la cositul ierbii pe coasta abrupt, dă amețeli animalelor ce aleargă în pădure și se tolănesc la umbra deasă a acesteia. Vântul nu-și face simțită prezența, iar liniștea locului este atât de profundă, încât clipocitul unui pârâu îți dă senzația zgomotului
ROMANUL DOREI ALINA ROMANESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1405224979.html [Corola-blog/BlogPost/374425_a_375754]
-
un pat, cu toate cele necesare traiului acolo. Merse-n recunoaștere prin clădirea mare a școlii, apoi prin curte și grădină, seara căzând istovit într-un somn profund. La infirmerie stătea mai mult noaptea, fiindcă munca la culesul merelor, la cositul și strânsul strugurilor brumați din vie, îl acapară. Trăia într-o stare de beatitudine continuă, încercând să-și închipuie viitorul apropiat de elev și, mai îndepărtat, de învățător.. După începerea școlii, primi un pat în dormitorul celor de clasa a
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Instrainarea_partea_i.html [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
să-și facă singuri de păpică. Sigur, e foarte posibil ca două-trei-patru soții de muncitor sau țăran să și-o fure, ca urmare directă a difuzării acestui spot. Imaginați-vă că vine nea Nelu acasă, cu coasa pe umăr (de la cosit vine deci, că doar nu de la bibliotecă) și-o găsește pe tanti Marița, nevastă-sa, cocoțată-n vârful patului. “Mi-e foame, fă, muiere, ce mâncăm azi?”, o să zică nea Nelu. “Îmi pare rău, dar am programul prea încărcat. Mă
Un bărbat epuizat e întotdeauna mai puternic decât o femeie odihnită by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20926_a_22251]
-
în plâns de groaza depărtării. Repartiția a banalizat repede depărtările, însă dorul a căpătat puteri și sunt, în carte, rânduri, rânduri de dor de „Vili, vili, mă...”, de „vramnița” dintre ocol și grădină sau de cea de la uliță, dor de cosit, dor de „toptilă”, de „hecelit” și „zdrăvălit”, dor de Cârna sau de Herleșu. Istoria familială/locală cuprinsă în marea istorie a Țării este tema celor două părți ale volumului, și bătălia cu tot ce amenință liniștea, și remedii, după caz
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 by http://confluente.ro/Salamandrofobie_si_emotia_locomotivei_la_ceapa_din_vecini.html [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
și plecă repede spre beci. Nea Ion, mai galben ca lămâia, dar mai negru ca fundul ceaunului, se dădea acum important: - Ai văzut că am avut dreptate, femeia lui Dumnezeu? Ți-am spus că o să mergeți în șase luni la cosit? - Să trăiești domn doctor, nici nu am crezut că-l mai văd eu pe picioare! Doamne, mare e puterea ta! Trei zile au au sărbătorit evenimentul. Păcat că nea Ghiță s-a dus. Nu știu dacă a mâncat pensie doi
SĂ TRĂIEŞTI, DOMN DOCTOR! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sa_traiesti_domn_doctor_george_safir_1361009676.html [Corola-blog/BlogPost/351910_a_353239]
-
plugărie: Ară badea cu plugu’ / Câtu-i câmpu’ de-a lungu’ / Și ară și samănă / Și din gură cuvântă: / Să te faci, grâule, faci / Ca iarba printre copaci, / Să stai bine la tăiat / Ca mândra la sărutat, / Să stai bine la cosit, / Ca mândruța la iubit. „Îmi amintesc de un cosaș de la noi din sat, căruia i se zicea Dacul; când era vremea fânului, venea la noi câteva zile să ne cosească iarba, și-n timp ce trăgea din greu la coasă
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
anumită candoare, și de jocurile copilăriei petrecute la țară - sărmane improvizații, ca și viața lor mereu bântuită de nevoi, din care cu greu puteau să rupă fărâma lor de bucurie (pag. 22), de “făcutul lemnelor” pentru foc (pag. 18), de cosit, de clacă (“Furca”!), de miturile și eresurile locale. Sunt pagini memorabile, de aspect monografic, despre o lume care parcă s-ar grăbi să alunece-n uitare. De aceea, repet, această carte este o mărturie și o lecție pentru generațiile ce
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1474414228.html [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
n-oi fi dat eu cu zarurile înainte de a se întâmpla nenorocirea? se întreba, amărât, Tinică. Poate mi-ar fi spus ele că urmează să vină ceva rău pentru ăl bătrân și poate îl opream să se ducă singur la cosit.” A fost momentul din care a început să folosească zarurile în loc de bobi, de cărți, de ghioc, de tot ce avea legătură cu ghicitul, cu viitorul, deși muntenii săi îl învățaseră să se ocupe de carte, de gospodărie, de animale, să
DUMITRU DĂNĂILĂ de TEO CABEL în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Robul_zarului_dumitru_danaila_teo_cabel_1354803150.html [Corola-blog/BlogPost/365785_a_367114]
-
puterea brațelor și a minții.Accesoriul principal - amintit mai sus - rămâne chimirul, prevăzut cu un lăcaș gen portmoneu, unde erau păstrați banii, dar și alte spații delimitate, folositoare de pildă pentru gresia (o piatră tare) cu care ascuțeau coasele de cosit fânul etc. Mulți detractori ai neamului nostru, de-a lungul vremurilor au contestat ideea continuității populației Daciei. De altfel cred că acest fapt l-a determinat și pe savantil Bogdan Petriceicu Hașdeu nu numai să se întrebe în cadrul omui dialog
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
în toată firea. Și astfel, copiii crescuseră mari, frumoși. Milan era deja un flăcău puternic și chipeș, fiind foarte harnic, era sprijinul cel mai de seamă pentru părinți, pe care îi ajuta cu toată inima în gospodărie. Era neîntrecut la cosit, la strâns fân pentru iarnă, căci aveau vite multe. Știa să doboare doar cu câteva lovituri de topor câte un copac mare din pădure. Tatăl său se mândrea cu el. Fetele lui Vlahovic, de asemenea, crescură mari și mândre, deja
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1438833536.html [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
Fiind de origine ardelean dar „plantat” în Banat, nu am uitat niciodată de țara moților și de locul de obârșie al părinților mei, comuna Avram Iancu. Socrii mei erau tot de acolo și-i ajutam în fiecare an, la vremea cositului. Fânul, cădea atunci în brazde lungi, secerat de coasa pe care o mânuiam cu mare dibăcie ca pe o jucărie, dar care șuiera nimicitor, în mâinele mele. Era greu în munți să cosești pe pante abrupte și să aduni apoi
PARTEA ÎNTĂIA de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ioan_carja_1461124010.html [Corola-blog/BlogPost/380918_a_382247]
-
mâinele mele. Era greu în munți să cosești pe pante abrupte și să aduni apoi fânul uscat în clăi. N-am să uit însă niciodată, momentele de liniște, când mă odihneam la umbra brazilor, după o oră sau două de cosit, și mâncam toți plăcinte ardelenești cu brânză, calde, apoi ne răcoream cu lapte rece. Nu a existat nici un an, ca eu singur, sau cu familia, să nu fiu prezent la „Târgul de Fete” de pe muntele Găina, de lângă comuna Avram Iancu
PARTEA ÎNTĂIA de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ioan_carja_1461124010.html [Corola-blog/BlogPost/380918_a_382247]
-
La merișoare Venise toamna. Sezonul de afine și zmeură trecu de mult. Și lucrul la cositul și strânsul fânului s-a cam terminat pe țarinile di-mprejurul casei. Până la cositul otavei au mai rămas câteva zile. Cineva ne-a spus că a fost la munte și a văzut niște merișoare grozave. Merișoarele seamănă cu afinele, ca formă
LA MERIŞOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1403001724.html [Corola-blog/BlogPost/349786_a_351115]
-
La merișoare Venise toamna. Sezonul de afine și zmeură trecu de mult. Și lucrul la cositul și strânsul fânului s-a cam terminat pe țarinile di-mprejurul casei. Până la cositul otavei au mai rămas câteva zile. Cineva ne-a spus că a fost la munte și a văzut niște merișoare grozave. Merișoarele seamănă cu afinele, ca formă și mărime, doar că sunt roșii când sunt coapte, sau alb cu roșu
LA MERIŞOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1403001724.html [Corola-blog/BlogPost/349786_a_351115]
-
de tei, Curcubeu boltit colorat pe zare, Răsăritul lunii, asfințit de soare. Ploaia mănoasa căzută-n zi de vară, Florile de câmp din lanul de secara, Grâul copt în holde să-l văd aurit, Unduind că marea când e de cosit. Să văd pâinea bună în spicul de grâu Și sămânță vieții în apă din râu Pe Iisus să-l văd răstignit pe Cruce În prescura care la altar s-aduce. Curășește-mi gândul inima o spală, Să nu am în gură
OCHIUL CURAT de DORINA STOICA în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1436793698.html [Corola-blog/BlogPost/380525_a_381854]
-
de zmeură, toată suflarea satului o roia spre pădure, cu găleți, coșerci, oale, copii, femei, chiar și bătrâne. Vedeai uneori și bărbați la cules de zmeură, mai ales dintre cei care nu erau plecați la lucru prin pădure sau la cosit. Nu numai din satul nostru veneau la cules, veneau și din alte localități, chiar și din alte județe, de pe la șes, de prin județele Botoșani sau Iași. Era vremea unui fel de El Dorado al câștigurilor frumușele, dar cu destulă trudă
ZMEURARII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Zmeurarii_viorel_darie_1387527973.html [Corola-blog/BlogPost/353172_a_354501]
-
mă lăsa aici singur! Erau ceva probleme cu copilul mic în pădure. Mai mult încurca decât ajuta la culesul de zmeură. Pe noi tata ne lăsa să umblăm la zmeură chiar de la începutul sezonului, el având mult de lucru la cosit și la strâns fânul. Îl apuca, în schimb, hărnicia spre sfârșitul sezonului, când zmeura se mai rărea, când mai găseai zmeură mare și frumoasă doar prin huciuri, pe la umbră, în locuri mai greu accesibile. Atunci, nu știu de ce, îi plăcea
ZMEURARII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Zmeurarii_viorel_darie_1387527973.html [Corola-blog/BlogPost/353172_a_354501]
-
trunchiul semăna cu un os de curcan, așa cum văzuse el ultima oară când mâncase ca un spart la pomana lu' Ghiborțea, un fost coleg de pușcărie din vremea când, tineri fiind, foloseau în comun fetele răpite din horă, sau de pe la cosit. Curios, râcâi cu briceagul și se convinse. Era un os! Însă unul uriaș, cam de înălțimea lui, deși nu se putea spune că Bidel era vreo cruce de român, ci mai mult dimpotrivă, nedepășind el cu mult înălțimea unui măgar
OSUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Osul.html [Corola-blog/BlogPost/366656_a_367985]
-
de tei, Curcubeu boltit colorat pe zare, Răsăritul lunii, asfințit de soare. Ploaia mănoasă căzută-n zi de vară, Florile de câmp din lanul de secară, Grăul copt în holde să-l văd aurit, Unduind ca marea când e de cosit. Să văd pâinea bună în spicul de grâu Și sămânța vieții în apa din râu Pe Iisus să-l văd rastignit pe Cruce In prescura care la altar s-aduce. Curășește-mi gândul inima o spală, Să nu am în gură
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dorina_stoica/canal [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
de tei,Curcubeu boltit colorat pe zare,Răsăritul lunii, asfințit de soare.Ploaia mănoasă căzută-n zi de vară, Florile de câmp din lanul de secară,Grăul copt în holde să-l văd aurit,Unduind ca marea când e de cosit.Să văd pâinea bună în spicul de grâuși sămânța vieții în apa din râuPe Iisus să-l văd rastignit pe CruceIn prescura care la altar s-aduce.Curășește-mi gândul inima o spală,Să nu am în gură vorbe se ocară
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dorina_stoica/canal [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
băuturi alcoolice, fumând și... alte multe drăcovenii. Mirabela plimbă zilnic două-trei ore cele 25 de capre pe care le are. - Măi, Nicolae, tu prea muncești copiii ăștia ! - Nu, domn profesor, le place lor. Mă ajută la toate muncile; vara la cosit, la strânsul și căratul fânului... Se joacă cu vițeii, cu iezii; ei le pun numele... Se simt bine aici, la casa lor. Mănâncă numai produse ecologice; sunt robuști și sănătoși. Rar vezi copii ca ai mei. Mă mândresc cu ei
ORA DE DIRIGENȚIE ȚINUTĂ PE LINIA GRAJDULUI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1452692903.html [Corola-blog/BlogPost/340357_a_341686]