3 matches
-
sl. roșa, rușa, „trandafir, măceș“ sau rŭȘî „secară“ + -iște), Macoviște (< sl. macŭ, „mac“ + oviște), Scroviștea (< sl. sŭkroviște, „ascunzătoare, vizuină“), Staniște (< sl. staniște, „loc de popas“), Văriștea (< magh. vár, „oraș“ + iște), Ziliște (< sl. Șiliște, „locuință, așezare“), Coșuștea (< koșuta, „căprioară“ sau Koș, „cositură“ + iște). Sufixul a fost adoptat de romîni și atașat la teme (apelative) romînești, formația fiind de cele mai multe ori transparentă și pentru vorbitorul nespecializat: Ariște (< arie + iște), Arsiștea, Cărbuniști, Căprăriște, Cărpiniște, Cînipiște, Coloniște, Curechiș tea, Fasoliștea, Făuriștea (< faur, „fierar“ + iște), Gîrliște
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Neculai a Lolăi Costea Andronic Lohan Căliman a făcut năvod de oameni Iftodie Salomia Cueaghiuc podvezi p. domnie Albu Antimia găzduire de oșteni Drăgălina Condrea Măricuța jold-îndatorire de Negru Costânda a sluji în leafă Măgdălina reparare de cetăți Roșu Tudosia cositură de fân Nicula Fulger Anghelina cărătură de vin domnesc Gheorghiță Plotnu Toader Hârea Cujbă Cristina Zamfira Ilisafta Anisia Pelin Marghita Prohira Mălina Stan Păstrăv Grigorașcu Jora Pascalina Ionașcu Aramă Onofrei Anghelușa Ștefan Mertic Candachie Herța Iosip a Soficăi Isac Balica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Alexandru Ghica din 1851 recunoștea dreptul țăranului asupra casei, curții și grădinii - 10 prăjini - pentru care nu era dator cu dijmă și clacă. Pentru folosință primea 1,5 fălci de arătură, 40 de prăjini de fâneață și 40 prăjini de cositură și, peste acestea, și se acorda suplimentar pentru fiecare pereche de boi sau cai „un sprijin”. Așezământul din 1851 intitulat „pentru reciprocile drepturi și îndatoriri ale proprietarului și lucrătorului pământului” recunoaște dreptul de proprietar deplin al boierului, iar săteanul este
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]