41 matches
-
Întrebările îmi amintesc de unele similare adresate poeziei barbiene. Mai precis: caută Paul Neagu să-și traducă într-o altă limbă căutările plastice? Aventura lecturii devine o probă de rezistență la inefabilele capcane ale poetului, capabil să-ți ofere mirajul cosmicității unui fir de praf. Și călătoria nu-i deloc confortabilă, căci materia este asaltată, zdruncinată, iar noi trecem razant pe lîngă pragul apocalipsului. Cine dorește să-l înțeleagă pe sculptorul Paul Neagu, ar trebui să-i citească poezia, aș zice
Artistul lumilor multiple by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11708_a_13033]
-
universului infinit". Pe de altă parte, în virtutea condiției sale cosmotice, poemul e construcție absolută:"nici un element nu poate fi deplasat sau alterat fără a atrage după sine ruina întregului edificiu de sunete". Acest edificiu e construit însă de un subiect. Cosmicitatea poemului e asigurată de coerența și unitatea acestuia, de un unic punct de fugă situat în subiect, firește. Subiectul liric își asumă o perspectivă ireductibilă, rezultat al unei selecții. El e definit ca vedere, diferită de privire. Funcția privirii e
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
liniare, muzica a părut a se naște în conformitate cu procesul construcție/deconstrucție, tipic evoluției Universului. Era ca și cum s-ar fi confruntat două epoci diametral opuse, întâlnite însă pe axa spațio-temporalității într-o simultaneitate amiabilă: preclasicismul - reprezentat de timbrul clavecinului - și era cosmicității prin excelență, reprezentată de mediul computerizat! Abia în final, după epuizarea erupțiilor ritmice se instalează repaosul, revelând, printr-o linearitate sonoră plutitoare, magia aproape esoterică a grădinii secrete. Piesa Sur les pointes (Pe vârfuri), pentru clavecin, a irlandezului Gerald Barry
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
astfel încât, cultura elenă trebuie receptată în termeni de etică unită cu frumosul, baza și năzuința întregii ei gândiri și înfăptuiri. "Cunoaște-te pe tine și vei cunoaște pe zei" exprimă conștiința unității cosmice, cer-pământ. Pe de altă parte, amintim expresia cosmicității în artă: secțiunea divină sau proporțiile de aur, care realiza o formulă ideală a armoniei materiale în arhitectură, sculptură, ceramică. Prin această formulă, frumosul a devenit sublima înfăptuire, neîntrecută ulterior, a grecilor antici. Frumosul devine logosul ideal al formelor, al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
poetică este o încântare a sufletului și a spiritului. Aceasta pentru că este o meditație asupra valorii existenței, unită cu nostalgia unui alte formule de viață, așa cum apare expresiv în Melancolie. Poezia Strigoii, deși pune în temă moartea, biruitoare până la urmă, cosmicitatea viziunii, forța intelectivă a acestei viziuni: învingerea morții de către sublimitatea iubirii de dincolo, din postviață totul ne înalță emoțional, spiritual deasupra stihiei negative, Albia modelatoare a liricii lui Rabindranath Tagore a fost diada din viziunea Indiei pe de o parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
are un fel de metafizică de poșetă. O extrage din când în când dintre un pieptene și un creion dermatograf și o folosește fără complexe, pentru a-și compune o expresie de femeie cosmică. Acest mod prozaic-dezinvolt de a realiza cosmicitatea, această familiaritate cu mari simboluri ale poeziei universale nu sunt de bun-gust. Inadecvarea strică totul. Este ca și cum cineva ar folosi sabia lui Ștefan cel Mare la bucătărie, pentru a tăia ceapa. Să o urmărim pe autoare mai îndeaproape, practicând, surâzătoare
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
în culori acrilice, panouri cu variante la tema principală, prezentă așa cum am spus mai înainte, în singura tapiserie prezentă în expoziție. Variante care decelează structuri ale unui paradis subacvatic descărnat, simbolizat doar, ca într-un osuar de vis, peste care cosmicitatea revarsă singurătatea. Mi-ar fi plăcut să-l văd mai îndrăzneț, pentru că substanța gândirii plastice i-o permite; chiar și la gândul că într-o bună zi tiparele s-ar putea materializa în tapiserii demne de păstrat, măcar într-o
Din provincie la Paris și retur by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/4755_a_6080]
-
lucru, mănânci, te uiți la TV, adormi, te trezești, iarăși mergi la lucru. E anost. Universul e mai vast decât atât. Privitul cerului implică poezie, pe lângă minime cunoștințe științifice. Te simți aparte, sub cerul liber, ești deosebit. Senzația de infinit, cosmicitatea sunt omniprezente“, ne-a spus timișoreanul, vânător de corpuri cerești cu telescopul și camera de fotografiat la Astroclubul Altair. Cei care doresc să se alăture echipei de astronomi amatori timișoreni sunt așteptați să o facă la adresa de e-mail laurentiu. alimpie
Agenda2005-34-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284110_a_285439]
-
invenții a dovedit-o faptul că, după aterizare, în capsula lui Robertson a fost descoperit și citit, în hazul general, un memoriu în care pilotul cerea, printre altele, ziua de lucru de trei ore, creșterea salariului cu 80%, spor de cosmicitate, dreptul de a ieși în imponderabilitate când vrea și cum vrea, oprirea emancipării femeii și piscină. Lucruri asemănătoare solicitau și cosmonauții francezi. Revendicările lui Kudașvili n-au fost date publicității. 5) Starea de revoltă este imediat urmată de un acut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
soare,/ La ziua-n revărsare,/ Când pipăi sufletul meu" (Paznicii). ă...î Poezia lui Ion Barbu este o închinare la misterul care Naște și dă drumul în univers la o Bucurie exprimată prin însuși actul de contemplare poetică în perspectiva cosmicității eului. E o rugă pentru împlinire și pentru veșnica desmărginire: "La lămpi de gheață, supt zăpezi,/ Tot polul meu un vis visează./ Greu taler scump, cu margini verzi,/ De aur, visu-i cercetează" (Idem). ă...î Poezia lui Ion Barbu conjugă
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Aviv-ul, pentru el, nu e un oraș, e un cosmos adeseori haotic, o armonie uneori dezarmonică, o covârșitoare lume-nelume. Roni Căciularu hiperbolizează în buna tradiție a scrisului românesc, de la Calistrat Hogaș la Geo Bogza. Iată una din fațetele încărcate de cosmicitate ale Tel Avivului: „...nisipul plajei te absoarbe în căldura lui cosmică și te face insignifiant și absent la tot ce nu-i contopirea omului cu cerul, cu apa și pământul, în clipa bucuriei de a fi parte din Existență.Atât
UN DAR DE LA RONI CĂCIULARU de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362509_a_363838]
-
z.eului **** cam astea sunt lemnele semnele focului trăirii ardere de tot prea puțin ca să fie ceva prea mult ca să fie totul ******************************** ******************************** via amor sacer perspectiva verticală planeta ridicării pe .I. axa de rotație eliptică .I. coaxialitate .I. revoluție .I. cosmicitate .I. comuniune .I. unitate .I. împlinire .I. nădejde de sublim .I.II.III ridicarea din genunile orbe.căirii genunchii puși în genunchi cu aripi de strigare sufletul pocal deschis eliberat de plinăciune întinăciune golire de sine și încrucișarea brațelor ființei
POEM HIERATIC XXXIII = DRAGO.STELE SAU METAMATICA UNIRII de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344127_a_345456]
-
spune) vitejia în fața ei. Omului nu-i rămâne decât să înțeleagă adevărul relevat o dată pentru totdeauna, desigur unul consolator: ,, moartea trece drept o renaștere, dar în condiții mult mai grele, în sensul că trecerea se face spre lumea nevăzutelor, în cosmicitate”. (pag. 178). Când i se vorbește despre moarte, păstorul carpatic nu se gândește la sine. Dacă ar fi procedat astfel, ne spune autorul, el ar fi transformat moartea, dintr-o problemă gravă și de interes universal, într-un accident rezolvabil
DOSARUL MITOLOGIC AL UNEI CAPODOPERE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376052_a_377381]
-
Cine ridică baltagul nu rezolvă problema morții. Eroul a ales, în locul violenței, curajul întrebării: ,,Asemenea oricărui ins din marea colectivitate care poartă pe umeri povara universală a tradiției, el respectă consensul secolelor, acela de a se retrage cu nostalgie în cosmicitate, de a redeveni congener cu elementele, punct de plecare al tuturor renașterilor.” (pag. 255). Sintagma a redeveni congener cu elementele lasă deschis drumul și spre o altă ipoteză. Așadar, înțelegem că moartea nu trebuie interpretată ca un ritual al morții
DOSARUL MITOLOGIC AL UNEI CAPODOPERE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376052_a_377381]
-
137-138, n. 115). Adjectivul "unornamented" al lui Blake vrea astfel să accentueze (în contextul pitagoreic menționat) fie simplitatea geometrica/geocosmică a mișcării, fie o anume tendința spre non-cosmicitate, adică o miscare adăugată, "rebela", haotică, ce se sustrage armoniei perfecte a cosmicității absolute, instituind o parte de haos, cu rezultanta nașterea a ceea ce Deleuze numea "caosmos", o combinație de ordine și dezordine, de genul celei anticipate de John Clare în conceptul "disorderly divine", dezordine divină, i.e. o ordine vie, fremătînd de viață
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
texte care să dea sevă teoriei, deși eseistul evită divagația sau zăbovirea în ipotetic. Materialul analitic și bibliografic din teza de doctorat este dublu valorizat, prin strategia recombinării capitolelor, în monografia Nichita Stănescu și în Viziunile „învinsului de profesie” Nichita (Cosmicitate în lirica stănesciană), ambele apărute în 2003. Cu un limbaj prețios și o hermeneutică ostentativă, S. pare să aibă în atenție, mai mult decât anterior, exercițiul diversității metodelor de interpretare - de la decriptarea, în linia Bachelard - Durand, a simbolurilor imaginarului până la
SPIRIDON-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289832_a_291161]
-
Stănescu, încearcă să explice mecanismele „clasicizării premature” și ale „mitizării” poetului ori deplânge aviditatea acestuia în a-și irosi timpul în singura politică profesată, aceea a amicițiilor. SCRIERI: Cuprinderi, București, 1993; Nichita Stănescu, Brașov, 2003; Viziunile „învinsului de profesie” Nichita (Cosmicitate în lirica stănesciană), Iași, 2003. Repere bibliografice: Anton Horvath, „Cuprinderi”, ST, 1993, 12; Ioana Bot, Schimbare de voce, TR, 1994, 10; Dan Silviu Boerescu, Modelul Eugen Simion, LCF, 1994, 13; Emil Manu, „Cuprinderi” critice, VR, 1995, 3-4; Prangati, Dicț. oamenilor
SPIRIDON-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289832_a_291161]
-
nouă”, 1946, 232; Ion Oarcăsu, „Franța în patru anotimpuri”, TR, 1967, 21; Al. Piru, După douăzeci de ani, GL, 1967, 49; Constantin Cubleșan, „Viscolul și armonia”, TR, 1967, 52; Florin Muscalu, „Viscolul și armonia”, TMS, 1968, 2; M. N. Rusu, Cosmicitatea, LCF, 1968, 15; Piru, Panorama, 157-158; Constantinescu, Scrieri, V, 131-135; Caraion, Duelul, 163-166; Piru, Poezia, I, 317-322; Caraion, Pălărierul, 312-316; Manu, Eseu, 99-104; Lit. rom. cont., I, 378-380; Francisc Păcurariu, Un profil liric inconfundabil, RL, 1982, 52; Francisc Păcurariu, Semnele
TORYNOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290233_a_291562]
-
Tupan, Discursul postmodern, București, 2002, passim; Cassian Maria Spiridon, Etic și estetic la Nichita Stănescu, CL, 2003, 4,5; Alex. Ștefănescu, Nichita Stănescu, RL, 2003, 32, 33; Vasile Spiridon, Nichita Stănescu, Brașov, 2003; Vasile Spiridon, Viziunile „învinsului de profesie” Nichita (Cosmicitate în lirica stănesciană), Iași, 2003. E. S.
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
este definitiv mutat din albia confesiunii în aceea a formulării dense, lucid alcătuită pe temeiul aluziilor și al sugestiilor intelectuale. Diafanitățile și edulcorările romantice se contaminează de viziunea și expresia baudelairiană, virusate de „urâtul” estetizat. Venită tot din romantism, pasiunea cosmicității, fără a-și micșora cu nimic intensitatea, este formalizată în spirit expresionist. Ceva transcende în permanență elementele alcătuitoare ale lumii celeste și terestre, punându-le pe toate sub semnul fiorului metafizic, dar și al unei spaime existențiale nelămurite. Mineralitatea, infinitul
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
heideggeriene - stare de neascundere, clivaj al adevărului care conține o negație, nu negarea adevărului însuși, însă - drept„depărtare”). P.-M. urmărește îndeaproape și modurile poetice ale exprimării/ transfigurării „iluminatoare” a erosului eminescian, care depășește „grația naturală” a dragostei românești prin „cosmicitatea categoriei departelui”. În secțiunea mitopoetică, dedicată Luceafărului, premisa e curioasă („ieșit din credințele populare ale patrimoniului zeiței Dochia, Zburătorul eminescian [...] se proiectează în personaje ca Sarmis legendarul ori ca istoricul Mușat”), iar excursul critic derutează nu rareori prin fuga pe
PALEOLOGU-MATTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288627_a_289956]
-
la unirea într-o singură ființă. Alta este situația la geto-daci. Funcțiile se împart între preot și rege, ambii considerîndu-se a fi frați gemelari și ajutîndu-se reciproc în punerea în practică a unui program unitar de guvernare, cu deschidere spre cosmicitate. Regula de aur și, oarecum, osiriană era că preotului i se îngăduia să preia funcția regelui, în caz de forță majoră, nu și invers. La Herodot găsim știrea arhicunoscută că dacii erau „cei mai drepți și mai viteji dintre traci
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
pămîntenilor. Înmormîntarea preia, la rîndul ei, scenarii anterioare, în curgere firească și pe un traseu predestinat. Așa că moartea trece și ea drept o renaștere, dar în condiții mult mai grele, în sensul că „trecerea” se face spre lumea nevăzutelor, în cosmicitate. Ca să se integreze în acest nou cuprins, printre „ai săi”, dalbul de pribeag poartă cu sine semne menite recunoașterii. Moartea privită „de sus”, cu ochi sufletești, este o renaștere ce trece prin proba recunoaștere. Pe lîngă secvențele repetitive (scalda, masa
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
spune Mircea Eliade, stă calea care duce la ideea de „petrecere” a dalbului de pribeag și, totodată, la înțelegerea unei mitologii a morții în variantă mioritică. c). Participare: actorii și spectatorii se întrunesc în funcție de imperativele deschiderii/închiderii spre și în cosmicitate și pe care le numim naștere-nuntă-moarte. Nașterea, judecată după aspectele „văzute”, se mărginește la cadrul aparent familial; cu nunta se încearcă mai insistent forțarea imediatului, ca să capete sens de trecere și de renaștere. Dar amîndouă sunt evident pregătitoare pentru moarte
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
complice în taina nașterii, ia copilul din mîinile „mamei” și-l „arată”, complet gol, spre cele patru zări ale lumii: Răsărit, Apus, Miazăzi și Miazănoapte, în chip de cruce și rostind o urare. Este primul gest simbolic de inițiere în cosmicitate. „Zările” îl preiau și-l recunosc de stăpîn în perspectivă, pe toate hotarele, de „împărat”. Mirele din „vînătoarea ritualică” (voievodul din balada de curte feudală, păstorul din Miorița) poartă deja însemne împărătești însușite prin ritualul ridicatului. Moașa dă mamei copilul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]