546 matches
-
lui T.M. erau înfipte în tradiția binelui și frumosului, el respingea organic cultul rasei, retorica superiorității ariene. În pofida imensei reputații, nu fusese menajat, ci smuls de pe piedestal, tratat drept o sperietoare, un trădător al națiunii, un agent al decadenței și cosmopolitismului. În pas de galop i s-au retras privilegiile, a fost anulat titlul de Doctor Honoris Causa în filosofie, a fost preparat actul de Ausbürgerung (abrogarea cetățeniei). După primele runde ale încăierării, T.M. nu se dezmeticise total, n-a putut
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
la alta. În ce credea, cu adevărat, pamfletarul, care părea să nu creadă în nimic? Ștefan Melancu relevă atitudinea lui Arghezi față de Rusia, Germania, Austria, față de maghiari, în probleme sensibile. Există sugestii despre felul în care vedea pamfletarul naționalismul și cosmopolitismul. Se face însă numai o explorare parțială, vizând doar sectorul - totuși limitat - al pamfletului. Un efort de sistematizare a viziunii politice argheziene s-ar impune pentru întreaga operă publicistică a lui Arghezi, lăsată de prea multă vreme în voia haosului
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
preparativele lui. Are față de sine un exagerat respect documentar. În sfârșit, să mai remarc depășirea unei discuții stricte despre un postmodernism literar spre o dezbatere mai amplă despre postmodernitate ca epocă istorică și societate post-industrială. Globalizarea înăbușă naționalismele și consacră cosmopolitismul. Un democratism euforic decretează o iluzorie (după părerea mea) egalitate între culturile mari și culturile mici. Privilegiul unui centru dispare, înlocuit de un pluralism creator. Puritatea și gratuitatea valorilor sunt înlocuite de interferența și utilitarismul lor. Cultura de divertisment devine
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
fundamental al omului postmodern, la începutul secolului XXI Mădălina Virginia ANTONESCU 309 Islamizarea generației a doua. De la Europa all-inclusive la jihad Georgeta CONDUR 329 RECENZII Emilia Șercan, Cultul secretului. Mecanismele cenzurii în presa comunistă Ioana Cristea DRĂGULIN 347 Ciprian Nițu, Cosmopolitismul. Către o nouă paradigmă în teoria politică Emanuel COPILAȘ 351 Teodora Prelipcean, Utopia. Imaginarul social între proiecție și realitate Cristian BOCANCEA 355 Eric Voegelin, Religiile politice Nicolae DRĂGUȘIN 359 Notes on the contributors 367 Instrucțiuni pentru autori 375 Instructions to
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
politicii pronataliste în ultimii ani ai regimului comunist", în Alină Hurubean (coord), Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată, Editura Institutul European, Iași, 2015, p. 146. Paradigmă cosmopolita: o introducere (The cosmopolite paradigm: an introduction) Ciprian Nițu, Cosmopolitismul. Către o nouă paradigmă în teoria politică, Editura Adenium, Iași, 2014 Construită pe o ireproșabila structura științifică și metodologica, lucrarea tânărului politolog timișorean Ciprian Nițu propune o reexaminare de anvergură a mănunchiului de teorii politice reunite generic sub numele de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Către o nouă paradigmă în teoria politică, Editura Adenium, Iași, 2014 Construită pe o ireproșabila structura științifică și metodologica, lucrarea tânărului politolog timișorean Ciprian Nițu propune o reexaminare de anvergură a mănunchiului de teorii politice reunite generic sub numele de cosmopolitism. Pentru a demara acest proces analitic, autorul începe cu reconsiderarea conceptului de paradigmă propus de Thomas Kuhn și devenit deja clasic. În accepțiunea lui Kuhn, o paradigmă reprezintă o teorie care se impune lent în cadrul comunității științifice, reușind să facă
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sau să le invalideze, paradigmă supraviețuiește. În caz contrar, este înlocuită de o nouă paradigmă. Ciprin Nițu consideră paradigmă kuhniană prea "tare" pentru a fi aplicată fără adjustări în câmpul științelor socio-umane. Astfel, știința politică, cea care găzduiește conceptul de cosmopolitism, progresează prin acumulări "laterale", nu "verticale"; nu există, cu alte cuvinte, o paradigmă dominantă în cadrul acesteia, care să îi subordoneze întreg spectrul discursiv. Dimpotrivă, știința politică beneficiază de un "statut multiparadigmatic" (p. 29). Pe cale de consecință, fertilitatea să științifică și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
paradigmă este eșalonata pe trei nivele de analiză: principiile fundamentale, teorii, ipoteze și metodologii specifice, respectiv aplicabilitate, capacitatea paradigmei de a își testa cu succes ipotezele pe filiera empirica. De-a lungul lucrării, autorul demonstrează consecvent statutul de paradigmă al cosmopolitismului pornind de la primul nivel de analiză și terminând cu ultimul. Astfel, pentru nivelul întâi de analiză, principiul fundamental al cosmopolitismului rezidă în considerarea tuturor ființelor umane ca fiind egale din punct de vedere moral. La cel de-al doilea nivel
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a își testa cu succes ipotezele pe filiera empirica. De-a lungul lucrării, autorul demonstrează consecvent statutul de paradigmă al cosmopolitismului pornind de la primul nivel de analiză și terminând cu ultimul. Astfel, pentru nivelul întâi de analiză, principiul fundamental al cosmopolitismului rezidă în considerarea tuturor ființelor umane ca fiind egale din punct de vedere moral. La cel de-al doilea nivel de analiză, ipoteze că autonomia individuală și responsabilitatea morală și politica globală a indivizilor, nelimitată de grupurile particulare din care
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
egale din punct de vedere moral. La cel de-al doilea nivel de analiză, ipoteze că autonomia individuală și responsabilitatea morală și politica globală a indivizilor, nelimitată de grupurile particulare din care fac parte - conturează un set de probleme specifice cosmopolitismului. În sfârșit, soluțiile propuse de cosmopolitism constau în instituții internaționale competențe, care să ofere o mai mare consistentă dreptului internațional, estompând astfel distincția conservatoare și egoistă dintre politică internă și politica externă a unui stat. În termeni ideologici, principalul inamic
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
La cel de-al doilea nivel de analiză, ipoteze că autonomia individuală și responsabilitatea morală și politica globală a indivizilor, nelimitată de grupurile particulare din care fac parte - conturează un set de probleme specifice cosmopolitismului. În sfârșit, soluțiile propuse de cosmopolitism constau în instituții internaționale competențe, care să ofere o mai mare consistentă dreptului internațional, estompând astfel distincția conservatoare și egoistă dintre politică internă și politica externă a unui stat. În termeni ideologici, principalul inamic al cosmopolitismului îl reprezină realismul politic
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sfârșit, soluțiile propuse de cosmopolitism constau în instituții internaționale competențe, care să ofere o mai mare consistentă dreptului internațional, estompând astfel distincția conservatoare și egoistă dintre politică internă și politica externă a unui stat. În termeni ideologici, principalul inamic al cosmopolitismului îl reprezină realismul politic. Ambele paradigme își fac simțită prezența atât în politica internă cât și în cea externă, diferența fundamentală dintre ele fiind dată de fpatul că realismul consideră că moralitatea se limitează la prima, în tim ce cosmopolitismul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cosmopolitismului îl reprezină realismul politic. Ambele paradigme își fac simțită prezența atât în politica internă cât și în cea externă, diferența fundamentală dintre ele fiind dată de fpatul că realismul consideră că moralitatea se limitează la prima, în tim ce cosmopolitismul o înțelege ca fiind uiversală. Consideră naiv și iresponsabil de către realism, cosmopolitismul ripostează acuzând realismul de reducționism și obstinație politică; în secolul XXI, conflictele militare și problemele ecologice, pentru a oferi doar două exemple, nu mai reprezintă apanajul politicii de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în politica internă cât și în cea externă, diferența fundamentală dintre ele fiind dată de fpatul că realismul consideră că moralitatea se limitează la prima, în tim ce cosmopolitismul o înțelege ca fiind uiversală. Consideră naiv și iresponsabil de către realism, cosmopolitismul ripostează acuzând realismul de reducționism și obstinație politică; în secolul XXI, conflictele militare și problemele ecologice, pentru a oferi doar două exemple, nu mai reprezintă apanajul politicii de stat, ci sunt probleme realmente internaționale, a căror soluții, pentru a fi
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
conflictele militare și problemele ecologice, pentru a oferi doar două exemple, nu mai reprezintă apanajul politicii de stat, ci sunt probleme realmente internaționale, a căror soluții, pentru a fi eficiente, trebuie să fie globale, nu locale. Autorul distinge între un cosmopolitism de tip vechi, kantian în esență, bazat pe primatul republicanismului în organizarea politică, respectiv pe liberă circulație a ideilor, persoanelor și mărfurilor - și un cosmopolitism de tip nou, "încercând să îmbine constrângerile comunității și autonomia individuală, loialitatea față de națiune sau
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
soluții, pentru a fi eficiente, trebuie să fie globale, nu locale. Autorul distinge între un cosmopolitism de tip vechi, kantian în esență, bazat pe primatul republicanismului în organizarea politică, respectiv pe liberă circulație a ideilor, persoanelor și mărfurilor - și un cosmopolitism de tip nou, "încercând să îmbine constrângerile comunității și autonomia individuală, loialitatea față de națiune sau grupul etnocultural și solidaritatea față de umanitate și fiecare individ în parte, indiferent de grupul căruia îi aparține" (p. 131). Noul cosmopolitism încearcă să fie o
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și mărfurilor - și un cosmopolitism de tip nou, "încercând să îmbine constrângerile comunității și autonomia individuală, loialitatea față de națiune sau grupul etnocultural și solidaritatea față de umanitate și fiecare individ în parte, indiferent de grupul căruia îi aparține" (p. 131). Noul cosmopolitism încearcă să fie o sinteză între comunitarianism, înțeles că forma "aerisita" de conservatorism (Charles Taylor), având însă și pronunțate valente de stânga (Michael Walzer) - si cosmopolitismul clasic, kantian, aspirând, la modul ideal, spre o "pace eternă". Bineînțeles, provocările teoretice și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și fiecare individ în parte, indiferent de grupul căruia îi aparține" (p. 131). Noul cosmopolitism încearcă să fie o sinteză între comunitarianism, înțeles că forma "aerisita" de conservatorism (Charles Taylor), având însă și pronunțate valente de stânga (Michael Walzer) - si cosmopolitismul clasic, kantian, aspirând, la modul ideal, spre o "pace eternă". Bineînțeles, provocările teoretice și practice căruia trebuie să îi facă față noul cosmopolitism, chiar și după ce și-a dovedit calitatea de paradigmă, sunt multiple. Un efort în această direcție îl
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
că forma "aerisita" de conservatorism (Charles Taylor), având însă și pronunțate valente de stânga (Michael Walzer) - si cosmopolitismul clasic, kantian, aspirând, la modul ideal, spre o "pace eternă". Bineînțeles, provocările teoretice și practice căruia trebuie să îi facă față noul cosmopolitism, chiar și după ce și-a dovedit calitatea de paradigmă, sunt multiple. Un efort în această direcție îl reprezintă încercarea de a dezambiguiza presupusa relație egalitate sau cel puțin de continuitate dintre cosmopolitism și neoliberalism: "în ciuda faptului că termenul "cosmopolitism" este
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
practice căruia trebuie să îi facă față noul cosmopolitism, chiar și după ce și-a dovedit calitatea de paradigmă, sunt multiple. Un efort în această direcție îl reprezintă încercarea de a dezambiguiza presupusa relație egalitate sau cel puțin de continuitate dintre cosmopolitism și neoliberalism: "în ciuda faptului că termenul "cosmopolitism" este asociat uneori cu cel de "neoliberalism" și criticat totodată pentru pretinse culpe ce revin în realitate ultimului (cum ar fi pretenția de universalitate a valorilor promovate, occidentalo-centrismul, tendințele colonialiste sau promovarea globalizării
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
noul cosmopolitism, chiar și după ce și-a dovedit calitatea de paradigmă, sunt multiple. Un efort în această direcție îl reprezintă încercarea de a dezambiguiza presupusa relație egalitate sau cel puțin de continuitate dintre cosmopolitism și neoliberalism: "în ciuda faptului că termenul "cosmopolitism" este asociat uneori cu cel de "neoliberalism" și criticat totodată pentru pretinse culpe ce revin în realitate ultimului (cum ar fi pretenția de universalitate a valorilor promovate, occidentalo-centrismul, tendințele colonialiste sau promovarea globalizării economice), cosmopolitismul manifestă de fapt o puternică
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
neoliberalism: "în ciuda faptului că termenul "cosmopolitism" este asociat uneori cu cel de "neoliberalism" și criticat totodată pentru pretinse culpe ce revin în realitate ultimului (cum ar fi pretenția de universalitate a valorilor promovate, occidentalo-centrismul, tendințele colonialiste sau promovarea globalizării economice), cosmopolitismul manifestă de fapt o puternică rezistență față de neoliberalism. Accentul pus pe interesele și nevoile grupurilor sociale marginale ale societăților "periferice", pe diversitate și solidaritate situează cosmopolitismul în raport de opoziție cu neoliberalismul" (p. 243). Pe termen lung însă, noile probleme
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
fi pretenția de universalitate a valorilor promovate, occidentalo-centrismul, tendințele colonialiste sau promovarea globalizării economice), cosmopolitismul manifestă de fapt o puternică rezistență față de neoliberalism. Accentul pus pe interesele și nevoile grupurilor sociale marginale ale societăților "periferice", pe diversitate și solidaritate situează cosmopolitismul în raport de opoziție cu neoliberalismul" (p. 243). Pe termen lung însă, noile probleme globale ale omenirii reclamă un nou tip de politică, la rândul ei globală, neînchistată în particularități politice și culturale, fără a neglijă însă aceste realități. Cosmopolitismul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cosmopolitismul în raport de opoziție cu neoliberalismul" (p. 243). Pe termen lung însă, noile probleme globale ale omenirii reclamă un nou tip de politică, la rândul ei globală, neînchistată în particularități politice și culturale, fără a neglijă însă aceste realități. Cosmopolitismul are toate șansele să devină acest nou tip de politică. Emanuel COPILAȘ Prin "gigantică bibliotecă a utopiei" (Through "the gigantic library of utopia") Teodora Prelipcean, Utopia. Imaginarul social între proiecție și realitate, Editura Adenium, Iași, 2015. Utopiile n-au avut
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Mai sunt apoi imprecațiile corespondentului de război văzând ororile, înjurând ca noi. Scrisul, stufos, febril, încărcat de atâtea referiri la cultura, la arta, literatura europeană, are în el o scumpă urzeală aristocratică. Discuțiile scriitorului cu nobilimea italiană, germană, franceză, poloneză, cosmopolitismul textului, un adevărat tur de forță pentru traducător, fraze întregi în engleză, germană, rusă, poloneză, în latinește și chiar și în finlandeză... Numai când este supărat sau înduioșat la culme, altceva Malaparte nu găsește să spună decât ce spunem și
Un joc al întâmplării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14436_a_15761]