47 matches
-
dura până la Ziua Reformei lui Martin Luther (31 octombrie 2014). „Biserica Evanghelică C. A. din România, fiind o biserică deschisă, asteaptă cu nerăbdare oameni din întreaga lume care doresc să cunoască cultura noastră și valorile noastre”, spune preotul Dr. Stefan Cosoroabă, inițiatorul proiectului Descoperă Sufletul Transilvaniei. În anul acesta se încearcă promovarea nu numai a obiectivelor deja cunoscute, ci și a unora care până acum au trecut neobservate, precum biserica medievală din Reghin (jud. Mureș), bisericile fortificate din Curciu, Axente Sever
Vizitătorii români şi străini descoperă sufletul Transilvaniei by http://www.zilesinopti.ro/articole/6601/vizitatorii-romani-si-straini-descopera-sufletul-transilvaniei [Corola-blog/BlogPost/98785_a_100077]
-
Jiu, str. Republicii, bl. 10, sc. 1, ap. 2 9699 CIOBOTEA ELENĂ (n. 1956) Musetesti, Sat Barconiu țel: 272597 23132 CÎRSTOIU MIRELA EMILIA (n. 1973) Tg. Jiu, str. A. I. Cuza, bl. 26, sc. 2, ap. 5 țel: 215223; 0723230253 6378 COSOROABA VICTORIA (n. 1956) Tg. Jiu, str. Panduri nr. 66 țel: 225339 24040 DEACONESCU RODICA Tg. Jiu, str. Tismana nr. 29 țel: 238521; 0788169295 23133 DELCEA ANA (n. 1963) Rovinari, str. Tineretului, bl. G2, sc. 2, ap. 32 țel: 371095 20013
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
cu domiciliul actual în Germania, Heinrich-Ottostr. nr. 57, Wendlingen. 75. Hihu Rosemarie, născută la data de 1 aprilie 1954 în Cîlnic, județul Alba, România, fiica lui Mihail și Maria, cu domiciliul actual în Germania, Heinrich-Ottostr. nr. 57, Wendlingen. 76. Burlan Cosoroaba Domnica, născută la data de 8 ianuarie 1934 în Mediaș, județul Sibiu, România, fiica lui Ovid și Magdalena Viorica, cu domiciliul actual în Suedia, Malmo, Norra Skolgattan nr. 3. 77. Fogarasi Zoltan, născut la data de 11 ianuarie 1942 în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200225_a_201554]
-
det. 5, 6, 8 din Anexă 3. În scopul reducerii efectului defavorabil al punților termice de pe conturul planșeului de pește ultimul nivel, este foarte important a se lua măsuri de "îmbrăcare" cu un strat termoizolant a parapetelor pe care reazemă cosoroabele, conform detaliilor din Anexă 3 - fig. A3.2. [] Izolarea termică a planșeelor peste subsol La planșeul peste subsolul neîncălzit, se recomandă soluția executării unui strat termoizolant pe suprafața inferioară a planșeului (la tavanul subsolului), în una din următoarele variante: - fixarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186983_a_188312]
-
stratul de protecție existent peste umplutura termoizolanta existența. Parapet de înălțime redusă, complet "îmbrăcat" cu un strat termoizolant. Peretele exterior nu este termoizolat decât în zona streșinii. 8. Strat termoizolant nou, montat pe planșeul din beton armat, existent. Fără parapet, cosoroaba existența fiind montată direct pe Centura din beton armat. A3.3. Planșeu peste subsol 9. Strat termoizolant nou, montat la tavanul subsolului și pe fata interioară a soclului. Pardoseala existența, fără strat termoizolant. 10. Strat termoizolant nou, din spumă poliuretanica
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186983_a_188312]
-
din clasele AFL(*), BFL (*), CFL (*). Ansamblu de izolație contra vibrațiilor și a zgomotului pentru pereți (ref. EOTA 06.01/09): Pentru toate utilizările cu excepția celor supuse reglementării privind reacția la foc a produselor din materiale din clasele A(*), B(*), C(*). Cosoroabe din oțel inoxidabil (ref. EOTA 06.0/.04) Ansamblu separator de apă uzată (ref. EOTA 07.04/04). ANEXA II Ansamblu de izolare contra vibrațiilor și a zgomotelor de șoc pentru planșee flotante (ref. EOTA 05.03/03): Pentru utilizări
jrc4450as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89615_a_90402]
-
EOTA 06.01.01) Ansamblu de ancoraj chimic (ref. EOTA 06.01/11) Pentru ancorări -- 1 Ansamblu de ancoraj din beton epoxi/poliester armat cu fibre de sticlă/mortar epoxi (ref. EOTA 06.03/03) Pentru reparații de construcții -- 1 Cosoroabe din oțel inoxidabil (ref. EOTA 06.04/04) Pentru ziduri -- 3 Ansamblu de izolație contra vibrațiilor si a zgomotelor de soc pentru planșeuri flotante (ref. EOTA 06.01/09) Pentru reparații în interiorul clădirilor -- 3 Ansamblu separator de apă uzată (ref
jrc4450as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89615_a_90402]
-
4, ap.18, jud. Gorj țel: 0723897583 9699 CIOBOTEA ELENĂ (n.1956) Musetesti, Sat Barconiu, jud.Gorj țel: 0253272597 10933 COCORANU GHEORGHE (n. 1962) Tg.Jiu, str.Victoriei, bl.229, sc.1, ap.2, jud. Gorj țel: 0253228420 0722947458 6378 COSOROABA VICTORIA (n.1956) Tg. Jiu, str. Panduri nr. 66, jud. Gorj țel: 0253225339 24040 DEACONESCU RODICA (n.1972) Tg.Jiu, str.Tismana, nr.29, jud. Gorj țel: 0253238521 0730160122 23133 DELCEA ANA (n.1963) Rovinari, str. Tineretului bl. G2, sc.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
cu stâlpi de susținere deși și excepțional ornamentați, din talpă în cununa târnațului, fixați sus cu contrafișe strânse. Acoperișul este unitar peste pronaos și naos și are căpriorii dinspre sud așezați pe cununa prispei, iar cei dinspre nord pe o cosoroabă ce se susține pe consolele formate din capetele ultimelor bârne din pereții transversali, astfel încât se diminuează puțin din simetria pierdută a celor două ape longitudinale ale acoperișului. Peste pronaosul bine tăvănit se ridică stâlpii turnului, până deasupra galeriei deschise, cu
Biserica de lemn din Tămașa () [Corola-website/Science/309840_a_311169]
-
0,25x0,45 m). Bolta altarului este o calotă octogonală, cu laturile ușor inegale. Printre elementele decorative ale monumentului se află console formate din câte trei bârne în retragere, rotunjite la terminații. Consola superioară are lungimea de un metru, susținând cosoroaba, iar celelalte două au doar rol decorativ.
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]
-
marcat de opt stâlpi, fixați jos în talpă, iar sus, în cununa târnațului, care împreună cu contrafișele formează arcade decorative semicirculare, ce lasă o bună impresie ochiului atent la proporționări. Acoperișul este unitar pentru întreaga construcție, căpriorii fiind fixați pe o cosoroabă solidă ce se sprijină, la rândul ei, pe console mai alcătuite din bârnele mai lungi din partea superioară. Pereții exteriori au fost acoperiți cu șindrilă protectoare împotriva intemperiilor, această tehnică fiind probabil „invenția” târzie a unui meșter local, întrucât o întâlnim
Biserica de lemn din Dângău Mare () [Corola-website/Science/313196_a_314525]
-
ce-și păstrează inima în ele. Bârnele au fost încheiate la colțuri în cheotori netede, bisericești, în coadă de rândunică. Bârnele sunt întărite pe verticală cu cepuri, pentru a opri deformările în perete. Se remarcă semnele de mutare de pe grinzi, cosoroabele streșinilor și chiar de pe căpriorii acoperișului. Din punct de vedere artistic, se remarcă în principal tâmpla bogat și filigranat sculptată a iconostasului, care amintește oarecât atât prin decor cât și prin pictură bisericile de lemn din Valea Cucii și Izbășești
Biserica de lemn din Drăcești () [Corola-website/Science/323172_a_324501]
-
de pe pereții laterali și susținută de un arc cu dublou. Drept cheie de boltă observăm o bârnă sculptată. Și deasupra altarului există o boltă semicilindrică pe porțiunea pereților paraleli. Acoperișul este unitar pentru întreaga construcție și are căpriorii fixați pe cosoroabe așezate, de jur-împrejur, pe capetele bârnelor-cunună și ale celor transversale. Decorul sculptat: Biserica a primit decor sculptat prin incizie la nivelul bârnelor ancadramentului de intrare în biserică și la nivelul cheii de boltă. Pictura: Biserica din satul Someșu Rece, a
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
metri se află câte un „șoș” în care se prind capetele bârnelor orizontale. Toate bârnele din perete sunt tăiate numai cu toporul. Cu toporul au fost făcute și „vișuiturile”, un fel de uluc, în care se prind „coarnele” acoperișului de cosoroabă. Când construcția a fost gata, pereții au fost lipiți în exterior, ca și o parte a suprafețelor din interior, cu „tină”, adică pământ amestecat cu pleavă; a urmat apoi „văcălitul”, așternerea unui strat subțire de „ceamur”, argilă amestecată cu pleavă
Biserica de lemn din Ciuntești () [Corola-website/Science/317692_a_319021]
-
axa cărora s-a amplasat câte o fereastră. El are o boltă semicilindrică care se înalță până la 5.60 metri (cheia bolții), iar absidele laterale sunt acoperite cu un tavan drept. Deasupra naosului se află o turlă. În dreptul absidelor laterale, cosoroaba este susținută de o multiconsolă cioplită în triplu „cap de cal”, decorată cu rozete pe ambele fețe. Altarul are o absidă de formă pentagonală (3.30x3.85 metri), decroșată, cu o fereastră dreptunghiulară (0.40x0.90 metri) în axa absidei
Biserica de lemn din Iacobești () [Corola-website/Science/317154_a_318483]
-
și câte două pe arcul de acoladă. Materialul de construcție este piatra brută, la muchiile zidurilor fiind folosite și blocuri de piatră fățuită pentru regularizare. Un desen din secolul XVIII înfățișează pe latura vestică a turnului-clopotniță un mic pridvor cu cosoroabe și stâlpi de lemn, la vremea respectivă întregul edificiu fiind acoperit cu șindrilă. În secolul XIX pridvorul de lemn a fost înlocuit cu o tindă de zid. În altar pe peretele de răsărit, de-o parte și de alta a
Ribița, Hunedoara () [Corola-website/Science/300557_a_301886]
-
încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul situat în partea de sud-vest datează din aceeași perioadă cu biserica. El are o formă dreptunghiulară și este deschis pe trei laturi, având un parapet median din scânduri. Stâlpi cu secțiunea pătrată susțin cosoroaba și sunt racordați la grinda superioară prin câte două umerașe cu decupaj geometric. Pridvorul este acoperit cu un tavan casetat. Intrarea în pridvor se realizează printr-o ușă aflată pe latura sudică, de înălțimea parapetului median. Ușa prezintă la partea
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
care se sprijină două tălpi masive de stejar. Edificiul este înconjurat pe exterior de un brâu de lemn în formă de torsadă. Acoperișul este din draniță, bătută în „solzi”, cu o ușoară rupere în pantă, racordându-se cu învelitoarea pridvorului. Cosoroaba se sprijină pe console largi, cu tăieturi. Monumentul are plan dreptunghiular, de tip navă, cu absida altarului pentagonală decroșată, contraabsidă de aceeași formă și pridvor închis pe latura de sud-vest. Deasupra pridvorului se află un turn clopotniță. Vechimea construcției este
Biserica de lemn din Drăgușeni () [Corola-website/Science/317124_a_318453]
-
Turnul este original, cu forma pătrată, de dimensiuni relativ mari, și este protejat de un mic coif piramidal. Din punct de vedere artistic, se remarcă în principal formele sobre, aproape lipsite de orice ornament. În exterior, doar stâlpii pridvorului și cosoroabele pridvorului arată o tratare decorativă minimală, dar nu lipsită de efect. Intrarea își păstrează dimensiunile modeste și trăsăturile inițiale simple.
Biserica de lemn din Puranii de Sus () [Corola-website/Science/322958_a_324287]
-
ridicată din bârne de stejar atent fățuite, încheiate la capete în cheotori netede bisericești, în coadă de rândunică. Capetele bârnelor din partea superioară a pereților sunt lăsate să iasă în exterior, în formă de console profilate, cu scopul de a susține cosoroabele. Acestea din urmă formează talpa de sprijin a acoperișului protector.
Biserica de lemn din Drăguțești, Argeș () [Corola-website/Science/321265_a_322594]
-
de est a absidei altarului se mai află încă o fereastră, mai mică. În partea de est a bisericii, la colțuri, datorită îngustării absidei altarului, acoperișul se sprijină pe doi stâlpi, ornamentați diferit, care fac legătura dintre talpa bisericii și cosoroabă, o soluție asemănătoare putând fi regăsită și la o altă biserică din zonă, biserica de lemn din Buzaș. În turnul-clopotniță se află două clopote. Unul dintre acestea poartă inscripția: ”"Turnătoria Emil Anca Cluj"”. Fără a fi menționat în inscripție anul
Biserica de lemn din Măleni () [Corola-website/Science/324646_a_325975]
-
dublou, cu rozetă, în locul „cheii’ superioare, bolta bisericii din Berind este o reușită arhitectonică. Unitar peste întreaga construcție, acoperișul are deasupra altarului forma interesantă a trei triunghiuri isoscele, ce se întâlnesc („lovesc”) la coamă, căpriorii fiind fixați pe câte o cosoroabă așezată pe consolele formate de capetele mai lungi ale ultimelor bârne din pereți. Pictura murală, care se păstrează fragmentar, a fost realizată în 1841 de pictorul Simion Mărincan, ceea ce reiese din inscripția aflată deasupra ferestrei de sud-est a naosului: „S-
Biserica de lemn din Berindu Deal () [Corola-website/Science/312950_a_314279]
-
din România, și a fost introdusă în naos tocmai pentru a sublinia prezența lumii cerești și sacralitatea acestui spațiu. Bolta arcuită peste navă, "„cerimea”", nu a permis descărcarea acoperișului direct pe pereți. Din acest motiv la noi au fost necesare cosoroabe așezate pe console în exteriorul pereților care să susțină și să descarce acoperișul. Această rezolvare, care a condus în timp la o adevarată artă a aripilor de console și la adăpostirea atâtor mese pentru moși, s-a potrivit la micile
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
fost realizată este fără liant. Acoperișul în patru ape are o învelitoare trasă la cuțitoaie și îmbinată în nut și fede. Șarpanta în patru ape cu turlă (și 4 turnulețe) este realizată în lemn de brad prin căpriori fixați pe cosoroabe. Biserica are podea din scânduri și pereți realizați în tehnica cioplitului și îmbinarea bârnelor de stejar. Muzeograful Georgeta Stoica a afirmat: Biserica de lemn din Turea este monument istoric, ea având codul B-II-a-A-18994 (biserica face parte din ansamblul Muzeului Satului
Biserica de lemn din Turea () [Corola-website/Science/314118_a_315447]
-
în pereții laterali ai naosului). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul are formă dreptunghiulară (3.00x3.50 metri) și este deschis, având un parapet median din bârne. Stâlpi cu secțiunea pătrată susțin cosoroaba și sunt racordați la grinda superioară prin câte două umerașe cu decupaj geometric, fixate în cuie de lemn. Intrarea în biserică se face pe o ușă (0.95x2.00 metri) situată în peretele sudic al pronaosului. Pronaosul are formă dreptunghiulară
Biserica de lemn din Horodnic de Sus () [Corola-website/Science/317136_a_318465]