10 matches
-
Cresc depărtările, Detună crestele, Mugesc pădurile, Lunecă zările, Se zburlesc tufele: Vin avântate Ploile, ploile! Umbresc cărările, Croncăne ciorile, Își pleacă, florile, Mândre petalele. Dăngănesc clopotele, Sar balamalele Din toate porțile. Fug sumețite Fetele, fetele! Urlă văioagele, Zboară poloagele, Gem costoroabele, Se-nchină babele, Răpăie streșinile, Cântă ulucele, Stau toate-n panică Galinaceele. Se scaldă-n șanțuri Rațele, gâștele. Au pierit, oare, Muștele, muștele? Se prăvălesc apele, Apele slobode! Vin, vin la vale Cu-nverșunare, Rupând în cale Drum și cărare
DRUM LIN SPRE CER… FILUŞ JULEA! (UN OM… UN ZBOR… UN ÎNGER) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1448124694.html [Corola-blog/BlogPost/369888_a_371217]
-
construit. Mergând printre copaci, vorbea / Cu sine însuși și-și spunea: „Ăst lemn e pentru amânare; / Cel’lalt de tălpi îi bun, îmi pare; Ăsta-i de grinzi ori e de drugi, / Iar ăla-i pentru tumurugi; Ăla-i de costoroabe bun, / Cela la toacă am să-l pun.” Pe când vorbea în acest fel, / Iaca, apare lângă el Un drac, cari tocmai a ieșit / Din iazu-n care și-a zvârlit Dănilă Prepeleac, toporul. / Dracul, văzând că muritorul Acela singur dondănește, / În fața
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1449202252.html [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
paie, de fîn sau un tîrș*, ca să nu se apropie rălele de ea. Niciodată să nu acoperi case ori edificii în zi de vineri, că-și fac cuiburi în ele paserile. Cînd se intră în casă nouă, se pune în costoroabe* la toate patru cornuri cîte-un ban, ca să aibă casa noroc. Casa nouă nu se văruiește toată, ci se lasă un petec nevăruit, ca să nu moară cineva. Să nu se înnădească casa nouă de alta veche, căci e rău de moarte
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
între posturi clombă - creangă coardă - grindă cocăi (a) - a moțăi cociorvă - unealtă de scos jarul din vatră coinăcelele-cotoiului - buruiană colastră - coraslă, primul lapte muls după ce vaca/oaia a fătat colăcer - însoțitorul mirelui (rostește orația de nuntă) colțun - ciorap corn - colț costoroabă - bîrna pe care se sprijină căpriorii coșăr - coșară, îngrăditură de nuiele de adăpostit animale; pătul, hambar cot - colț crac - ramificație cracană - prăjină bifurcată crasnic - drac creițar - monedă de aramă de mică valoare crijmă - pînza în care se înfășoară copilul după
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de cel care voia o casă, de regulă un tânăr care voia să-și întemeieze o familie și nu voia să stea la un loc cu părinții. Când scheletul casei era gata, pe vârful acoperișului, la îmbinarea căpriorilor așezați pe costoroabe, se punea o cruce de lemn cu buchete de busuioc. Era încheiată o primă etapă în construcția casei. În fiecare încăpere se punea „năsipeala”, pământ de umplutură, până la nivelul tălpilor, se bătea bine și se lăsa să se usuce. În
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
risipit. O altă modalitate de a obține o construcție rezistentă din lemn constă în aceea că lemnul finisat superficial, chiar despicat, este secționat la dimensiunile determinate de distanța dintre „amânarii” dispuși vertical în talpa casei și prinși prin întapare în costoroabe. Pentru întaparea lemnului de umplutură se folosea sistemul mai vechi de „șănțuire” a amânarilor, cu toporul, barda și dalta. În funcție de locul ocupat de amânari, „șănțuirea” se făcea pe două sau trei părți unde întaparea lemnului, dispusă de josă în sus
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
grâie și porumburi fără sfârșit. Pe vremea aceea s-a așezat în țarină un holtei mărunt, spânatic, durându-și casă pe măsura lui. într-un car tras de boi pòrumbi fură aduse de la o casă risipită din sat amânarele, căpriorii, costoroabele și haizașul vechi. Fratele cel mare al holteiului stupi în palmă, înșfăcă o bărdoaie lată și porunci să i se dea la mână. Zidi în cele patru colțuri, din lespezi late, picioare de piatră pe care le legă cu lut
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
care le legă cu lut. Pe ele fură așezați urșii, patru grinzi groase de ulm, pe sub care holteiul umplu cu bolovani temelia. în unghiul urșilor fratele mai mare ridică popii prinși cu scoabe făcute la țigan, iar deasupra lor așeză costoroabele. Când ajunse la acoperiș, puse scaun pentru haizaș și legă într-o prăjină lungă prosopul cu fire de busuioc, semn că se ridică casă nouă. S-a băut atuncea un șip cu rachiu tare de curcudele. De scaun, costoroabele au
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
așeză costoroabele. Când ajunse la acoperiș, puse scaun pentru haizaș și legă într-o prăjină lungă prosopul cu fire de busuioc, semn că se ridică casă nouă. S-a băut atuncea un șip cu rachiu tare de curcudele. De scaun, costoroabele au fost prinse apoi cu căpriori pieziși pe care fu înălțat pe prăjini, cu mari sforțări și hăulituri lungi, haizașul de la casa veche, peste care s-au așternut paie noi. între amânari locuința a fost înfundată apoi cu bucăți de
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
pajiștea asta, să se ducă vestea-n lume. Iac-așa. Securea-i ici, copacii alături. Numai să-i chitesc și să-i cioplesc. Mă uit și zic: ista-i bun de amânare, cela de tălpi, ista de tumurugi, cela de costoroabe, istalalt de toacă. Scuipă-n palme, Dănilă, fă-ți o cruce și la treabă! (se închină, apucă securea. De după buturugă, scoate capul Codârlic) CODÂRLIC (ironic): Bagă samă să nu te lovești... DĂNILĂ (se întoarce, îl vede): Hait! Iaca și dracu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]