22 matches
-
fosta baltă a Ialomiței grădina cu vița-de-vie. Lotul cu vița-de-vie se întindea pe o mică pantă înclinată deasupra canalului construit de-a lungul comunei, când s-au asanat bălțile pentru a reda agriculturii pământul ocupat cu balta. Încă mai creștea costreiul, iar smocuri de papură și stuf mai apăreau din loc în loc printre culturile de pe aceste întinse suprafețe. Folosea I.A.S.-ul erbicide pentru distrugerea lor, însă aceste toxine acționau negative asupra bobului de grâu, deci și asupra organismului uman. Cine
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1427267795.html [Corola-blog/BlogPost/341024_a_342353]
-
fosta baltă a Ialomiței grădina cu vița-de-vie. Lotul cu vița-de-vie se întindea pe o mică pantă înclinată deasupra canalului construit de-a lungul comunei, când s-au asanat bălțile pentru a reda agriculturii pământul ocupat cu balta. Încă mai creștea costreiul, iar smocuri de papură și stuf mai apăreau din loc în loc printre culturile de pe aceste întinse suprafețe. Folosea I.A.S.-ul erbicide pentru distrugerea lor, însă aceste toxine acționau negative asupra bobului de grâu, deci și asupra organismului uman. Cine
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1403539729.html [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
fosta baltă a Ialomiței grădina cu vița-de-vie. Lotul cu vița-de-vie se întindea pe o mică pantă înclinată deasupra canalului construit de-a lungul comunei, când s-au asanat bălțile pentru a reda agriculturii pământul ocupat cu balta. Încă mai creștea costreiul, iar smocuri de papură și stuf mai apăreau din loc în loc printre culturile de pe aceste întinse suprafețe. Folosea I.A.S.-ul erbicide pentru distrugerea lor, însă aceste toxine acționau negative asupra bobului de grâu, deci și asupra organismului uman. Cine
COPILARIE UITATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1392449078.html [Corola-blog/BlogPost/342091_a_343420]
-
Alte cereale A. - HRIȘCA, MEI ȘI SEMINȚE DE PHALARIS CANARENSIS Această grupa cuprinde: 1) Hrișca care aparține familiei poligonaceelor, complet diferită de familia gramineelor, de care aparțin majoritatea celorlalte cereale; aceasta poartă și numele de grâu negru. 2) Meiul sau costreiul (boabe de mei comun), rotunjit, de culoare galben păi. Cuprinde următoarele specii: Setaria spp., Pennisetum spp., Echinochloa spp., Eleusine spp. (inclusiv Eleusine coracana, Panicum spp., Digitaria sanguinalis și Eragrostis tef.). 3) Semințe de Phalaris Canarensis sau meiul lung este un
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166472_a_167801]
-
membranoase. Iarba de Sudan poate fi pășunată, dar animalele nu pot intra pe parcelă înainte ca plantele să ajungă la înălțimea de 45 de cm. Iarba de Sudan ("Sorghum sudanense"), sorgul de mături, cunoscut și ca "mătură" ("Sorgum vulgare") și costreiul ("Sorgum halopense") conțin un pricipiu toxic denumit "dhurina", care le face toxice în stare verde și, mai ales, în sezoanele ploioase. Prin uscare și însilozare, cantitatea de acid cianhidric scade. Plantele din genul Sorghum sunt toxice pentru toate speciile de
Iarbă de Sudan () [Corola-website/Science/314112_a_315441]
-
din zonele de stepa și câmpie (Animale:Vulpi,iepuri,prepelițe,fazani,dihori,gușteri,nevăstuici,lilieci,insecte,șerpi de casă,șoareci,vrăbii,rândunici,ciocârlii,căprioare,broaște țestoase și de lac, etc.; Plante și flori:Urzici,cucute,trestie,papura,păpădii,susai,mure,costrei,troscot,etc.;Arbori și arbuști:Corcoduși,pruni,salcii,plopi,salcâmi,tei,porumbac,șoc,măceș,etc.). De câmpie,jos.Clima este temperat-continentală cu 4 anotimpuri,verile sunt fierbinți,adesea cu temperaturi depășind 30 de grade Celsius,iar iernile sunt aspre cu
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]
-
sălbatice în zona noastră cresc: sulfina, drăgaica, aglicele, cimbrul, nalba, cucuta, sunătoarea, măselarița, pălămida, mărăcinele, păpădia, rodul pământului, rostopasca, iarba, cicoarea, coada șoricelului, floare paștelui,laptele cucului, rodul pământului, usturoiul sălbatic (purul), măcrișul, coada cocoșului, nalba sălbatică, untișorul, cicurașul, bozul, costreiul, osul iepurelui, mohorul, loboda, știrul, murul, pirul, troscotul, floarea țigăncii, căpșunul, ciuperca, ceapa ciorii, buretele, sorbul, fust păsăricii sau volbura, iarba mare, hreanul, scaietele, mușețelul, talpa-gâștii, coada vacii, etc. Flori: micșuneaua, mărgăritarul, vioreaua, turcaletele, brebenelul, drăgaica, aglicea, garoafa, busuiocul, călțunașul
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
Dianthus carthusianorum"), sulfina, chimul, ochiul boului, pojarnița, sunătoarea, arnica, păpădia, clopoțeii și bujorii. Prin ogoare și miriști cresc: iarba roșie, trei frați pătați, traista ciobanului, urda vacii, rocoina, rapița sălbatica, neghina, cicoarea, cocoșeii, știrul, loboda, „purecii” (turița), pălămida, volbura, mohorul, costreiul, pirul, ceapa ciorii, laptele câinelui, susaiul, „iarba scumpă” (colilia) și cânechioara. Specifice pentru lunca Oltului sunt: macul, iarba lui tati ("Pulmonaria augustifolia"), codâia, lintița, inărița, crinul de baltă (stânjenelul galben), rogozul, trestia și papura. Pe marginea drumului, la adăpostul gardurilor
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
de lunca, anin și foarte putin salcâm, se găsește pe suprafețe foarte mici neîngrijite și predispuse distrugerii în permanență. În zona de deal se întâlnesc salcâmul sub aceleași aspecte că și la lunca.<br> Vegetația ierboasa este alcătuită din: pir, costrei, loboda, știr, limbarița, stânjenel, coada vulpii și alte multe ierburi. <br> În zona de lunca unde este umiditate mai mare se întâlnesc trestia, paura, rogozul, pătlagina,etc. Pe suprafața zonei de lunca de la Sud la Nord vegetația ierboasa ( trestia, papura
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
în deosebit pe terenurile intens pășunate: iarbă vântului, păiușul roșu, toposica, dar și firuța, trifoiul alb, trifoiu roșu, ghizdeiul. Este frecvență și leurda, salvia, vânărița, colțișor, plămânărița, murul. În culturile agricole cresc numeroase buruieni: nemțișorul de câmp, neghina, mohorul, pălămida, costreiul, susaiul, volbura etc. Pe terenurile umede cresc plante hidrofile și mezohidrofile: rugina, rogozul, păiușul de lacuri umede, coada vulpii, pălămida. Există o bogată vegetație ierboasa cu calități terapeutice, utilizată doar pe plan local. Hotarul așezării este populat de o fauna
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
pe terenurile intens și irațional pășunate: iarba vântului, păiușul roșu, toposica, dar și firuța, trifoiul alb, trifoiu roșu, ghizdeiul. Este frecventă și leurda, salvia, vinarița, colțișor, plămânărița, murul. În culturile agricole cresc numeroase buruieni: nemțișorul de câmp, neghina, mohorul, pălămida, costreiul, susaiul, volbura etc. Pe terenurile umede cresc plante hidrofile și mezohidrofile: rugina,rogozul, păiușul de lacuri umede, coada vulpii, pălămida. Există o bogată vegetație ierboasă cu calități terapeutice,care este utilizată doar pe plan local. Hotarul comunei este populat de
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
pă malu’ Dunării și transferați dincolo, În Balta Brăilei, În niște bacuri, vizavi de Țăndărei, și puși să plivim orezu’... Acolo erau niște lacuri artificiale, adânci de 40-50 de centimetri, În care noi trebuia să intrăm să plivim orezu’ de costrei 3 și de alte buruieni. Ni s-a arătat la Început cum arăta costreiu’ și cum arăta orezu’, dar sigur că era greu să distingi permanent... Și trebuia să stăm aplecați, numai În indispensabili și cămașă. După aceea, trebuia dus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
3 și de alte buruieni. Ni s-a arătat la Început cum arăta costreiu’ și cum arăta orezu’, dar sigur că era greu să distingi permanent... Și trebuia să stăm aplecați, numai În indispensabili și cămașă. După aceea, trebuia dus costreiul la marginea bazinului, unde te verifica, și dacă găsea boabe de orez, de cele mai multe ori te bătea... „Cum mă”, zice, „și afară și Înăuntru sabotezi!?” Mi-aduc aminte că era un preot slab de tot și bolnav... domne, ce l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
malu’ Dunării și transferați dincolo, în Balta Brăilei, în niște bac-uri, vizavi de Țăndărei, și puși să plivim orezu’... Acolo erau niște lacuri artificiale, adânci de 40-50 de centimetri, în care noi trebuia să intrăm să plivim orezu’ de costrei și de alte buruieni. Ni s-a arătat la început cum arăta costreiu’ și cum arăta orezu’, dar sigur că era greu să distingi permanent... Și trebuia să stăm aplecați, numai în indispensabili și cămașă. După aceea, trebuia dus costreiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
costrei și de alte buruieni. Ni s-a arătat la început cum arăta costreiu’ și cum arăta orezu’, dar sigur că era greu să distingi permanent... Și trebuia să stăm aplecați, numai în indispensabili și cămașă. După aceea, trebuia dus costreiul la marginea bazinului, unde te verifica și dacă găsea boabe de orez de cele mai multe ori te bătea... Cum mă, zice, și afară și înăuntru sabotezi!? Mi-aduc aminte că era un preot slab de tot și bolnav... domne’, ce l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
2000, p. 131. Localitate în județul Satu Mare. Gheorghe Cristescu Plăpumaru, fost prim-secretar al P.C.R. în perioada 1921-1924, deținut atât înainte cât și după 1944. Titu Jubleanu a fost executat la închisoarea Jilava în noapte de 18/19 iunie 1959. Costrei conform DEX, plantă erbacee, cea mai dăunătoare buruiană din culturile agricole. Cunoscută și sub numele de iarbă-bărboasă, iarbă-ghimpoasă, mohor-gros, bălur, mohor, pir-gros. Localitate în județul Ilfov. Localitate în județul Dolj, în apropiere de Giurgița. Fost monah la Mănăstrirea Vladimirești, condamnat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Cehoslovacia și URSS. I. Pop o semnalează în România în 1962, iar I. Pop și Corina Tușa (1966) delimitează aria de răspândire a virusului, care se găsește în culturile de porumb și sorg din sud-estul și sud-vestul țării unde și costreiul este mai răspândit. Simptome. Boala apare când plantele au 50-60 cm înălțime, sub forma unor pete mici, punctiforme, de culoare verde-deschis, situate în spațiile dintre nervurile frunzelor tinere. Petele se unesc ceva mai târziu și formează dungi late de decolorare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
chiar benzi verzi-deschis sau gălbui ce cuprind zone mari din suprafața frunzelor. Înălțimea plantelor virotice este redusă cu 40 % iar producția scade cu 43-44 %. La sorg simptomele sunt asemănătoare, iar la unele soiuri striurile se colorează în roșu-ruginiu datorită arsurilor. Costreiul virozat are pe limbul frunzelor dungi decolorate, paralele cu nervurile, însoțite de înroșiri ușoare sau de arsuri. Plante gazdă. Virusul poate infecta porumbul, sorgul, iarba de Sudan, costreiul și numeroase alte specii de graminee. Transmitere-răspândire.În natură virusul se răspândește
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
asemănătoare, iar la unele soiuri striurile se colorează în roșu-ruginiu datorită arsurilor. Costreiul virozat are pe limbul frunzelor dungi decolorate, paralele cu nervurile, însoțite de înroșiri ușoare sau de arsuri. Plante gazdă. Virusul poate infecta porumbul, sorgul, iarba de Sudan, costreiul și numeroase alte specii de graminee. Transmitere-răspândire.În natură virusul se răspândește prin afidele care iau virusul în 1-2 minute de hrănire și apoi acesta persistă timp de 2-6 ore în corpul lor. Persistența în natură a virusului este asigurată
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
numeroase alte specii de graminee. Transmitere-răspândire.În natură virusul se răspândește prin afidele care iau virusul în 1-2 minute de hrănire și apoi acesta persistă timp de 2-6 ore în corpul lor. Persistența în natură a virusului este asigurată de costrei.În rizomii lui, virusul rezistă peste iarnă și de acolo afidele îl vor achiziționa și retransmite în primăvară (fig. 25). Prevenire și combatere. Ca măsură obligatorie de prevenire a atacului virusului pe porumb, se recomandă distrugerea prin măsuri agrotehnice și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
rezistă peste iarnă și de acolo afidele îl vor achiziționa și retransmite în primăvară (fig. 25). Prevenire și combatere. Ca măsură obligatorie de prevenire a atacului virusului pe porumb, se recomandă distrugerea prin măsuri agrotehnice și erbicidare a buruienii gazdă (costrei) de pe tarlalele unde urmează să semănăm porumbul sau sorgul și de pe marginea drumurilor sau de pe taluzurile canalelor de irigație. Însămânțarea timpurie a porumbului reduce posibilitățile de infecție cu acest virus, datorită numărului mic de afide prezent la începutul primăverii. Cercetările
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
oferă și variante naturale care conferă rezistență la diverși factori și atunci în ultimii ani noi am lucrat la identificarea unei linii de porumb care rezistă la ierbicidul quizalofop-p-etil, care în mod normal ar omorî porumbul și omoară orice graminee, costreiul, etc. Acest ierbicid e destinat culturii florii soarelui în mod normal. Cu porumbul Q-TEK avem niște avantaje foarte clare, pentru că ierbicidele convenționale pe care noi le dăm pentru a omorî gramineele din cultura de porumb, afectează și porumbul într-o
Cercetătorii români scot pe piață o plantă hibridă. "Este super-rezistentă" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/62801_a_64126]