131 matches
-
totodată, și o mărturie de epocă adresată tinerelor generații sau criticii profesionale; vreunei alte istorii a literaturii privită din alte unghiuri... Întâmplarea a făcut ca o astfel de scrisoare să depășească orice fel de interes personal, ori de școală, de coterie. Cu M.H.S., cum îi spun uneori telegrafic, nu am fost niciodată un prieten încercat. Așa a vrut soarta. Târgoviște-i altceva decât Bărăganul. Ce știam sigur însă și ce știu și acum și voi ști întotdeauna e că lucrăm, amândoi
Ghergheful by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15541_a_16866]
-
Tudorel Urian Spirit justițiar, departe (la propriu, dat fiind prelungitul său exil la Tîrgu Jiu, dar și la figurat) de coteriile literare și politice, neobosit partizan al revizuirilor, polemist fără teamă și prihană, Gheorghe Grigurcu este un soi de călăreț singuratic în critica românească de azi. El apare mereu acolo unde nu te aștepți pentru a amenda impostura, obsecviozitatea, demisiile morale
Gheorghe Grigurcu par lui même by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14105_a_15430]
-
locului, oricând dispuși să împărtășească celor dispuși să îi asculte, ultimele bîrfe din viața literară bucureșteană și să explice „boicotul mediatic" și lipsa de recunoaștere a valorii operei lor la scară națională prin refuzul demn de a lua parte la coteriile care domină lumea literară. Altminteri, nu au simțul măsurii, nici al ridicolului, și-i poți adesea auzi - din înălțimea celor vreo douăzeci de plachete publicate - rostind sentențios sub privirile topite de admirație ale elevelor de la Liceul Sanitar: „Ce se face
Turnirul diletanților by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14163_a_15488]
-
în care se țin discursuri politice și eventual „se dau” focuri de artificii. În rest, nimic special. O solemnitate de mucava prezidează această zi care în loc să fie prilej de sărbătoare populară a devenit, pe an ce a trecut, una de coterie politică și de zîmbete mînzești pentru uzul televiziunilor. Un fel de „Hai s-o facem și pe-asta!” animă autoritățile, în vreme ce omul de rînd pare să aibă tot mai puțină legătură cu ceea ce se întîmplă. Nu există un tipic, ci
Ziua Națională by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13354_a_14679]
-
ministrul sănătății în decembrie 2005 acum sunt dați afară; adie dinspre mai multe reportaje de televiziune (ah, reporterii ăștia indiscreți!...) vestea că intră în scenă și în forță competențele (pe alocuri profesionale), că își fac încălzirea, deocamdată la marginea terenului, coteriile pe criterii politico-subterane etc.; un reportaj tv ne amintește o strigare către patrie cum că: "Azi la Timișoara, (mâine-n toată țara!") cad primele victime la cozile de la farmacii, ministrul Nicolăescu jubilează tăcând ca o vietate în păpușoi, telespectatorii exultă
Ce mai parade! by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10565_a_11890]
-
literară "lupi în blană de oaie". Prorogarea mecanică în fruntea unui comitet de asociație sau în componență unui consiliu de administrație (tinicheaua obligă, deși nu mai reprezintă pe nimeni, decît nocivitatea falimentului neasumat) este, la rîndu-i, un atu eficace al coteriei devenite agresivă după ce s-a mulțumit să stea nouă ani, complice și profitabil, în umbră arhitecților falimentului. De o modestie a mijloacelor care ar fi înduioșătoare, daca tenacitatea uzurpărilor n-ar fi feroce, clientelismul cameleonic merită comentat în continuare, privindu
Falimentul cinematografiei buftene si sfîrsitul criticii cameleonice by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17667_a_18992]
-
Mihăilescu este că Dolezel ar fi "un aristotelic prin temperament și, prin menire, un critic riguros angajat în opera de supraviețuire a structuralismului". Nimic mai adevărat. Păcat, însă, ca aceasta supraviețuire Dolezel, ca și alți colegi de-ai săi de coterie intelectuală, o vede drept pledoarie pro domo. Structuralismul ar supraviețui mai degrabă dacă promotorii lui ar izbuti să migreze spre teritorii de gîndire noi, purtînd cu ei un minim instrumentar teoretic format sub auspicii structuraliste. Sau, cel putin structuraliștii ar
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
În al doilea, vor participa doar cei despre care știi că nu vor fi huiduiți de plătitorii de bilete (ceea ce e decent). „Echipele naționale muzicale” sunt, după cum se dovedește an de an, rezultatul mișmașurilor interne, al corupției, excrescența scenică a coteriilor și deversarea multicoloră a intereselor de grup. Trupele independente, neavând altă șansă, își vor da, la fiecare spectacol, sufletul pe scenă. Dacă nu smulg aplauzele publicului, nu există garanții că vor fi invitate și data viitoare. În timp ce Eurovisionul merge înainte
Cu mult regret, despre Brasil 2014 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2448_a_3773]
-
literatură, cu puțină viață în ele, cu multe cunoștințe, deșteptăciune (afișare). Creatorii noștri cred în continuare că am avea cea mai bună poezie din lume, dar adevărul este parțial. Da, avem, dar în mare măsură o poezie universitară, grupată pe coterii, până într-acolo încât poezia se apreciază nu după valoarea ei, ci după apartenența poetului la o anumită asociere, coterie. În schimb, tot mai interesantă e poezia celor care au plecat nu de mult din țară în căutarea unui loc
“Dacă n-ar fi fost Premiul Nobel, Milosz ar fi fost la marginile literaturii“ by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2397_a_3722]
-
mai bună poezie din lume, dar adevărul este parțial. Da, avem, dar în mare măsură o poezie universitară, grupată pe coterii, până într-acolo încât poezia se apreciază nu după valoarea ei, ci după apartenența poetului la o anumită asociere, coterie. În schimb, tot mai interesantă e poezia celor care au plecat nu de mult din țară în căutarea unui loc de muncă. S-au găsit într-un mediu străin, deci s-a născut în ei nevoia unei articulări creatoare a
“Dacă n-ar fi fost Premiul Nobel, Milosz ar fi fost la marginile literaturii“ by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2397_a_3722]
-
numai de consecvența, demnitatea, rigoarea morală și profesională, dar și de justețea, clarviziunea și patosul implicit al unui nedezmințit cult al valorii, al adevărului, în slujba culturii naționale. Regman este și astăzi aceeași „pasăre rară” a criticii literare, neafiliat niciunei coterii, niciunui grup, ignorând cu aceeași tărie și seninătate, cu aceeași severă conștiin- ță, a menirii omului de condei și a magistraturii critice, cu același necruțător (și dezvantajos) surâs - bonom și arțăgos în același timp - toate interesele („practice”, de culise, de
Cornel Regman în documente semnate de Geo Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/2409_a_3734]
-
de un "mecanicism" stilistic supărător". Ori imaginea suficientă a lui Al. Ivasiuc: "Figură prosperă, infatuată, cu un aer de mare personaj. Spunea că a venit pentru cîteva zile la Cluj spre a se recrea, fiind dezgustat de numeroasele intrigi ale coteriilor scriitoricești din capitală. Sper că va petrece clipe de reală destindere alături de mai tînărul său prieten, eruditul Mircea Vaida, spirit prob și dezinteresat". Ori, în aceeași notă, portretul lui Augustin Buzura: "Buzura, aferat ca de obicei, plin de sentimentul valorii
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
tocmai pentru că promit scurtături miraculoase în hățișul des și deseori dezorientant al gîndirii contemporane. Peste Ocean, în plus, asemenea cărți au succes garantat datorită exotismului lor: Dosse oferă o mini-istorie (și o sociologie, ceea ce e cu atît mai apetisant) a coteriilor intelectuale din Franța, tărîmul spiritual de care Noua Lume nu încetează să se minuneze și să se teamă. Autorul volumului nu poate fi acuzat de vreo deformare sau supra-simplificare a teoriilor pe care le prezintă. Prezentarea lui are acuratețe, discernămînt
Generozitatea filozofilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17063_a_18388]
-
7-8 (pusă eventual în oglindă cu alte grupări literare care au precedat-o sau intersectat-o, cum ar fi, spre exemplu, Cercul literar de la Sibiu, Grupul de la Târgoviște, Grupul oniric. Echinoxul a fost o mișcare culturală de anvergură, nu o coterie, o reafirmare a esteticului împotriva ideologiei comuniste, a literaturii "angajate", teziste și mincinoase, în fapt. În revista studenților clujeni a apărut Heidegger în 1968, eseul său din 1929, Ce este metafizica?, Teilhard de Chardin (comentat de Andrei Marga), poezie occidentală
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
Andreea Deciu Zilele de glorie ale postmodernismului par să fi apus aproape de tot. În ciuda reputației de care se bucură Jacques Derrida în Europa și peste ocean, de pildă, ori de succesele Juliei Kristeva în coteriile feministe și psihanaliste, o certă neglijență metodologică, poticneli de judecată și toleranță față de amatorism ori chiar impostură intelectuală care din păcate caracterizează orientarea numită în disciplinele umaniste generic "postmodernism" sînt vicii imposibil de ascuns la nesfîrșit. Postmodernismul piere pre limba
Păcatele postmodernismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17080_a_18405]
-
dacă-i scriitor, și scrie, veșnic stropit de agheazma lui Eugen Simion, (catolicul) poate ieși, din ce se pune grăbit pe hârtie, un bruion buimac... Un prozator mare nu se supără foc niciodată, dacă vreun critic de treabă, fără nici o coterie, pune deștul pe buboi. Știu. Doare-al naibii! Și pe mine mă pipăiră insuportabil unii critici se-veri, de valoare. Mă ofticai. Dar, finalmente, scosei pălăria. Nu pot să trec sub tăcere că politica nesinceră și fals onestă a acestui
Franchețea naște ura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15846_a_17171]
-
tot atît de sigur, nu sînt un scriitor american! Ce șansă credeți că are literatura română în lumea mare? Eu nu înțeleg ce se vrea de la această întrebare, reiterată de atîtea și atîtea ori! Atîta vreme cît există numai mici "coterii" care să prezinte ici și colo (nici măcar nu zic să "impună") un poetaș sau un romancieraș, într-un tiraj derizoriu, atîta vreme cît, pe de altă parte, se așteaptă ca "lumea mare" să se prosterneze în fața unei istorii lungi și
Dumitru Radu Popa: "Sansele nu se asteaptă ca o pară mălăiată" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15907_a_17232]
-
poate spune și pentru PDSR și pentru PNȚCD că fiecare doarme pe ce își așterne, numitorul comun ar fi însă acela că nici după 11 ani de politică partidele din România nu izbutesc să depășească faza relațiilor personale și a coteriilor, pentru a face o politică matură de partid.
Maturitatea la partide by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16497_a_17822]
-
ar trebui luate la cercetat cu atenție. Zeci de intelectuali ieșeni respectabili îi atrag atenția Monei Muscă asupra politicii clientelare pe care a dus-o fostul ministru al Culturii, la Iași. Nu e vorba de o scrisoare deschisă a unei coterii locale, ci de un mesaj exasperat venit din partea unor personalități respectabile al căror unic defect e că n-au căzut la pace cu guvernul Năstase. Mai mult însă, semnatarii afirmă că, la Iași, cam aceleași persoane care au diriguit destinele
Scrisori deschise către Mona Muscă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11963_a_13288]
-
70, când i-am oferit volumul de Poeme pe care le-am transpus în românește, la Editura Junimea de la Iași, grație poetului Corneliu Sturzu și a înțelegerii dovedite de editorul Mircea Radu Iacoban, că personal n-a suportat și detestă coteriile literare din capitală; a preferat, mi-a spus, climatul din Wroclaw. Personal mi-a atras atenția asupra versurilor respective, care erau actuale (vai!) nu numai la Varșovia. Se bucura când îi enumeram sau îi spuneam (uneori telefonic) despre poemele sale
Despărțirea de Rózewicz by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2566_a_3891]
-
până târziu, Richi). În rest, tânăra Maria Banuș pare să respire alt aer. În volumul al doilea al Însemnărilor..., lucrurile intră pe un făgaș mai firesc. Acum, poeta începe să se bucure de onoruri și să participe la cozeriile și coteriile republicii literelor. Revelionul din 1962 și-l face la Sinaia, împreună cu Dan Deșliu, amuzânduse de calambururile acestuia („twist, dar adevărat”, glosează autorul Minerilor din Maramureș de pe marginea ringului de dans). Cu doi ani înainte, era prezentă la cenaclul Labiș, unde
Chestiuni de conștiință by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2574_a_3899]
-
generații de exegeți: "Mișto idee! Păcat că banii pe care i-aș primi nu mi-ar ajunge nici pentru un drum la coafor!" În fine, câțiva critici din generațiile mature au încuviințat solemn din cap, continuând să-și vadă de coteriile și angaralele culturale. Într-o vreme când personalizarea a atins cote isterice (nouăzeci la sută din reclamele din ziare și de la televiziuni se bazează pe interpelarea agresivă, la persoana a doua: "Poți fi și tu câștigătorul premiului cutare...", "La tine
De ce nu se scriu biografii ale scriitorilor români? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8277_a_9602]
-
este unul dintre prozatorii foarte importanți de astăzi. Romanul său, Stalin, cu sapa-nainte o dovedește fără putință de tăgadă. Din păcate, ca și în cazul altor autori cu domiciliul în provincie, sau care se țin departe de bârfele și coteriile literare (Dan Perșa sau Alexandru Ecovoiu, de pildă), despre cărțile sale se vorbește mult mai puțin decât ar merita. Cu siguranță locul său (și al romancierilor menționați) în proza românească de după căderea comunismului ar trebui reevaluat.
Cu Stalin printre manele by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7084_a_8409]
-
instanță, în ieșirea la lumină a unei noi promoții, dar nu pot să nu observ că ele implică - dacă nu sunt rapid abandonate - reciprocități avantajoase și varii compromisuri, în sfera valorii, de dragul "cauzei". Or, nici o cauză nu merită aranjamentul și coteria, minciuna grosieră sau pioasă. Iar capacitatea receptivă a criticului, disponibilitatea lui pentru înregistrarea și calificarea celor mai diverse formule estetice, îl împing, nolens-volens, către o situare în afara oricărei generații. Tocmai pentru a putea rămâne în interiorul întregii noastre literaturi. Este motivul
Milenarism by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9376_a_10701]
-
A, ăsta e Săveanu din Valea Brândușelor, bagă-l în pagină, Valea Brândușelor e un oraș frumos." Crăp! Auzi? Crăp, pentru că articolele prin care spun ceva, mă iau în colți cu alte păreri ce le simt venind de la membrii vreunei coterii, nu mi le bagă. Iar tovarășii noștri de la teatru se supără. Cînd aud de integrare în viața spirituală a orașului sar cu toții în sus, că ei, care au luat premii... Poftim, ei, premiații: "Ora solstițiului", un ciubuc al regizorului... Jumătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]