55 matches
-
spre finele războiului rece, primele discuții despre Statul Unitar, terorism, ș.a.m.d. Paul Virilio - Spațiul critic, prefață de Bogdan Ghiu, Idea Design & Print, colecția Panoptikon, Cluj-Napoca, 96 p., f.p. Atașat Cetății, Ciprian Mihali încearcă să afle în ce constă cotidianitatea în perspectiva ei temporală, după ce o altă lucrare a sa, Sensus communis. Pentru o hermeneutică a cotidianului se ocupa de semnificațiile filosofice ale termenului. "Cotidianul este prin excelență locul de trecere", aflat "la intersecția unor coordonate spațiale și temporale care
Despre Cetate și timpurile ei by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15533_a_16858]
-
este pînă la..., cît timp a trecut de la...". Pentru că din punctul de vedere al filosofiei culturii, ceasornicul și calendarul transmit un mesaj care "privește poziția individului și a comunității în vastul flux al devenirii". Rutina și repetiția timpului ciclic, caracteristice cotidianității, nu sînt concepte negative, ele anihilînd efectele devastatoare ale timpului ireversibil: prin rutină anihilăm noutatea destabilizatoare, repetiția "este șansa memoriei și a diferenței", ea "impune momentul reflexiv". Analiza evenimentului și a sensului în legătura lor cu timpul cotidian reașează sensul
Despre Cetate și timpurile ei by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15533_a_16858]
-
zi atât de grea - în spatele Timpului nu se află nimic. Este o zi atât de grea, de parcă și-ar fi prins un colț sub un scaun. Parisul a făcut ca omul să fie lup pentru om. Citeam ceva ușor - "Analiza cotidianității Dasein-ului". Are televiziunea, care te apucă precum o trompă de elefant sătul, dreptul la libertate? Nu vreau să aflu acum nori de adevăruri. Mai târziu, pe la ora cinci. Nu am avut brad Nu am avut brad ca o curte de
Poeme prozaice by Ion Stratan () [Corola-journal/Imaginative/11971_a_13296]
-
forță venită parcă din filiera disperării cioraniene conține secțiunea "La zodiac, birjar! Iubirea și Orientul". Semnalăm poeme gen "Cu 10.004", "Vilegiatura", "Apologia", ș.a. Cităm din ultimul, două secvențe, semnificative pentru modul de a opera al poetului, între procesul-verbal al cotidianității și procesarea acesteia, ridicarea biograficului și anecdoticului la puterea alegoriei filosofice: "Pahare, discuri, furculițe, șervețele, flori, casete/ foi de salată reflectorizante/ toate ne-așteaptă în perfectă ordine,/ gata să ne umilească/ iar conversația sare direct/ la noile cupluri printre cunoștințele
Horoscop baroc by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16682_a_18007]
-
bolii, a răului care te afectează. Idealul de în-sine sub care ni se constituie trecutul îl vedem deseori sub chipul unei statui. O formă contemporană de nemurire: prin statuia noastră. Utilizarea cotidiană a limbajului creează structuri (să le numim structurile cotidianității) ce opun rezistență la abordările metafizice. Această rezistență este vizibilă îndeobște în dificultățile cu care accedem la un text filosofic, la deschiderea către un alt mod de-a vedea. Asta și pentru că înțelegerea presupune schimbarea, fie și temporară, a modului
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
că semne există și pe fața noastră. Și pe amândoi ne-a avut timpul. Un posibil câștig al filosofiei: îți permite să-ți depășești propriile obișnuințe perceptive. Astfel, lumea se descompune și se recompune după alte criterii decât cele ale cotidianității. Lumea devine lumi; iar tu, văzându-ți posibilitățile, devii mulțime: începi să-ți zărești toate variantele pe care le-ai conturat și la care ai renunțat cu fiecare alegere. Sufletul ne minte în privința vârstei pe care-o avem; trebuie să
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
social. Mingea de meci i-a revenit unui rudimentar ca Genosse. Nici după "căderea tablourilor" nu se dumirise: "Stați liniștiți. A căzut Ceaușescu, nu Partidu'!", zice-se că striga prin redacție. Acuma are manager literar în Franța, pentru un documentar: Cotidianitatea sub dictatură. Cornel Șoitu profita de orice perioadă de relaxare ideologică să mai strecoare o semnătură de valoare, interzisă pînă atunci, alte teme decît Marxismul-umanist integral ori Partinitate și actualitate. Era mereu în ring: lovea și încasa. Sigur că mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
ca o formă de respectare a demnității celuilalt, a copilului și adultului. Copiii nu trebuie să fie considerați parteneri ai educatorilor, pe baza unei interpretări naiv romantice a educației, ci trebuie să fie educați de adulți în procesul dificil al cotidianității. Însă copiii nu există doar în funcție de educator, nici educatorul în funcție de elevi. Educatorii nu trebuie să-i domine tiranic sau să-i exploateze pe copii, și reciproca fiind valabilă. Înțelegem că educatorii nu trebuie să-și impună voința copiilor în mod
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
morală. Nu se schimbă și nici nu se scutură nimic. Decât, cel mult, monotonia lenoasă a zilei. Vorbăria e înlocuitor perfect și comod al faptei și înfăptuirii. Nu e de mirare că a ajuns o modă și a intrat în cotidianitate: vezi „polemica zilei"! Fiecare ins „își dă cu părerea", îmbătat de propriile dezlănțuiri de cuvinte. Orice mișcare a celuilalt e întoarsă pe toate fețele, cântărită, suspectată de motive perverse. Cu țâfnă și ifose, fapta e făcută harcea-parcea. Și de-ar
Divagări (in)utile: Mai bun decât tăcerea by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/6525_a_7850]
-
dezlănțui, dând la iveală o furie reprimată îndelung, cu toate suferințele ei date în pârg. Da, puștoaica aceasta nihilistă - despre care maică-sa, da, catastrofa de maică-sa, tot o ține una și bună, ca în bolgiile infernului, extins în cotidianitate, că e rea, rea, rea, deșteaptă și sălbatică, pornită să miște lumea din loc, și va suferi, va suferi negreșit, plătind mai târziu, plătind, de fapt, toată viața - așadar, dihania asta de fată are forța de a așeza lucrurile în
Tăcerea care ne umple de dangătul tuturor clopotelor by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/4731_a_6056]
-
detașat: „Captiv în labirintul supraviețuirii,/ atras de nebănuite himere“. Sedus de mirajul imaginarului livresc, dar și de aventura formelor concretului mundan, Constantin M. Popa comentează, în paginile sale, teme de mare impact asupra gândirii contemporane (toposul identitar, diversitatea culturală, dilemele cotidianității și ale socialului), prin intermediul unei scriituri disponibile, ce glisează de la notația nudă la ceremonialul reveriei fascinate de relieful propriilor rememorări.
Obsesia identității by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3288_a_4613]
-
fiului. Moartea celor doi Marcu nu are nimic cristic în ea, în ciuda conexiunii biblice favorizate de titlul romanului. Numai suferința mamei îngăduie o asemenea comparație. Altfel, romanul se menține într-un registru banal al vieții, chiar într-o euforie a cotidianității, și nu-și supralicitează niciodată semnificațiile în sens biblic sau mitic. Situația e mai complicată decât am sugerat-o. Dintre cronicarii literari ai momentului, cel mai bine a înțeles-o Valeriu Cristea (cronica lui a fost reluată în volumul Modestie
O narațiune rizomatică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10785_a_12110]
-
interpretarea pornind de la circumscrierea anarhetipului mi se pare foarte provocatoare. Văd În aceasta un prim pas spre o explorare aplicată a imaginarului. Modul În care s-ar putea interpreta constrângerea și autoconstrângerea culturală, „structurile structurante” ale vieții sociale, de la nivelul cotidianității la cel artistic, politic, mass-media etc., este poate cel mai interesant aspect, cel puțin ca promisiune, ca sens al unei cercetări. De ce? Asistăm la un proces de naturalizare vs denaturalizare, legitimare vs relegitimare, postmodernitatea destramă cu viteză vechile consensuri, creează
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
rezistent, ceea ce spunea Mihaela, cu alte cuvinte, să Încercăm să ieșim dintr-o posibilă fundătură. Eu aș vedea o eventuală aplicare a anarhetipului, așteptând desigur explicații ulterioare, care vor acoperi probabil multe puncte albe, ducând spre ceea ce aș numi praxisul cotidianității. Cotidianitatea Îmi pare a fi un teritoriu reglat de consens, habitudini tari, care are Însă destul spațiu pentru schimbări conflictuale, neașteptate. Constrângerile necesare unui consens ar putea fi privite din unghiul unor dezvoltări anarhetipice, În pofida unor habitudini ce par foarte
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ceea ce spunea Mihaela, cu alte cuvinte, să Încercăm să ieșim dintr-o posibilă fundătură. Eu aș vedea o eventuală aplicare a anarhetipului, așteptând desigur explicații ulterioare, care vor acoperi probabil multe puncte albe, ducând spre ceea ce aș numi praxisul cotidianității. Cotidianitatea Îmi pare a fi un teritoriu reglat de consens, habitudini tari, care are Însă destul spațiu pentru schimbări conflictuale, neașteptate. Constrângerile necesare unui consens ar putea fi privite din unghiul unor dezvoltări anarhetipice, În pofida unor habitudini ce par foarte solid
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mai precis, pentru Heidegger I, cel atât de aproape de o Înțelegere a timpului și totuși atât de Îndepărtat de o Înțelegere a alterității și a felului În care aceasta se disipează, se rezolvă -, lucrarea-Împreună este mai ales cea așezată sub cotidianitatea lui se, acea legare impersonală a ființelor până la dezindividualizarea lor totală, pierdere ce nu lasă urme vii, ci instituie iluzorii și impersonale categorii comune. Eu cred Însă În texte umede, cu acea umezeală pe care o are pielea ce a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de înaltă nu-i deloc întâmplător, fiind doar efectul direct al acestui conflict în desfășurare. Consecințele lui se repercutează diferit asupra celor doi parteneri. Să reluăm premisele. Bărbații sunt dependenți sexual și emoțional de femei în tot ceea ce ține de cotidianitatea vieții de familie. În tipul de familie cu două surse de venituri, dependența economică a soției față de soț a fost suspendată. Ca atare, conform practicilor prevalente, în condiții de divorț, femeile rămân cu copiii, cu propriul venit și cu cel
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pradă”, nu vom da naștere decât unui scris traumatic, recalcitrant, cacofonic și infantil. Să fie oare trăncăneala, și nu mirarea originară a filozofiei antidotul pentru nevroza unei umanități postistorice? Eseistica postmodernă pare un aspirator fără filtru al celei mai vulgare cotidianități. Când posteritatea devine o banală posterioritate, dispare și harul nostalgiei. Dar nici nostalgia nu mai este ce era odinioară... În plină boemă futuristă, trădarea lui Socrate continuă. Memoria adolescenței sub comunismtc "Memoria adolescenței sub comunism" Sous l’histoire, la mémoire
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
De aceea, sfinții se socotesc responsabili pentru păcatele tuturor. Omenește vorbind, aceasta este o sarcină imposibil de purtat. Totuși, o experiență de acest tip nu este cu totul străină istoricului, jurnalistului sau chiar omului politic marcat de accidentele funeste ale cotidianității. Într-un ceas de profundă neliniște sau îndoială, toți aceștia contemplă melancolic lumea în totalitatea ei. Pentru sfinții ancorați într-o perspectivă liturgică și eshatologică, întâlnirea cu lumea ca totalitate nu este melancolică, ci pascală. Ea necesită „pogorârea la iad
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
căreia un astfel de gest religios este un instrument de comunicare, mai mult, de comuniune. Atitudinea devine astfel obicei întrucât geneza interioară se extinde spre comportamentul colectiv. În experiența de fiecare zi și în cultura de astăzi, tot mai conectată cotidianității, putem să sesizăm semnele unor atitudini ca cele descrise și cărora vom încerca să le dăm o interpretare. Am dori înainte de toate să subliniem acele aspecte care în structura actului religios accentuează momentul de fractură și de disensiune și în
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
nu numai singur dar și neînțeles. El se percepe, într-adevăr, drept un exilat în existență deoarece simte profunda inadvertență ontică dintre persoana sa din acest moment și cromatismul lumii, incapacitatea de a-și mai ancora pulsația propriei ființe în cotidianitatea optimismului banal. De asemenea, el se resimte și drept un exilat în cunoaștere, suferința sa determinându-i un neinteres primordial, o apatie generalizată în raport cu multitudinea cunoștiințelor proiectate dinspre lume către sinele său îndurerat. Această retragere vitală se cuplează metafizic cu
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
strident în uniformitatea apatiei sociale, suferința individuală trebuie estompată și rezolvată în sensul normalizării, reintegrării în firescul mundan a permetrului ontic afectat de către ea. Acea regiune întunecată trebuie reluminată de focul pal ce exclude artificial prezența umbrelor existențiale din planul cotidianității banalului efemer. Desigur, la nivelul unui astfel de plan, suferința ca fenomen real, concret nu este anulată dispariția ei fiind un pisc al perspectivelor utopice dar sfera unei îndurerări individuale poate fi ușor restrânsă cât mai mult astfel încât efectele sale
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
și potența demiurgică a transcendenței. Această irumpere-ecou împresoară banalitatea și optimismul naivității cotidiene cu agitația prefacerilor de zi cu zi, cu efervescența și sonoritate stridentă a pașilor ce-și proiectează alergarea întru temporalitate. Vindecarea sau exilarea suferindului este aici pentru cotidianitate un demers ce vizează propria vindecare și automenținerea în sine și pentru sine. Prin acest demers posibilitatea destabilizărilor în interiorul mundanului de zi cu zi, al spargerilor metafizice ce trimit spre abisul unui dincolo absolut este redusă considerabil. Primejdia înălțătoare a
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
abisul unui dincolo absolut este redusă considerabil. Primejdia înălțătoare a transcendenței este astfel proiectată dincolo de orizontul cotidianului ce percepe suferindul și drama sa drept o eroare funcțională în propria dinamică, o alterare ontică insulară ce trebuie remediată sau exclusă definitiv. Cotidianitatea vulgului mundan este astfel menținută iar suferinței umane nu îi este acordată recunoașterea sa drept una dintre experiențele fundamentale prin care omul se deschide transcendenței și își asumă abisul acesteia întru final. Ratarea sesizării valențelor profunde ale îndurerării contribuie la
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
ales să facem, fără a ne lăsa învinși de patimi ori de deprimare, trăind într-o dăruire care necesită echilibru și determinare, în concordanță cu un stil de viață caracterizat mai degrabă de perseveranță decât de o continuă întrerupere a cotidianității. Din păcate, de-a lungul secolelor, insistența excesivă asupra fantomei sexualității a dus la concentrarea întregii atenții - până la forme obsesive și malefice - asupra mortificării în sens negativ și umilitor, concretizată prin negarea trupului, al cărui scop, în calitatea sa de
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]