205 matches
-
tracologie, căutînd să ne convingă că locuitorii din partea noastră de lume au inventat secera (nu și ciocanul!), cuțitul curb, plugul cu brăzdar din corn de cerb sau din silex, jugul, toporul, roata olarului și cea de car, carul însuși, căruța, cotiga, statueta de marmură, sanctuarul de lut, svastica ș.a. Dl Mircea Babeș își încheie într-un mod aproape resemnat articolul din Observator: cine ar putea să scoată din mintea acestor oameni fără minte asemenea idei năstrușnice? Mai ales cînd istoricii români
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13501_a_14826]
-
Mircea Mihăieș Există perioade când jurnalistul înhămat la cotiga unei rubrici simte că nu mai poate scrie. Cuvintele nu-l mai ajută, iar realitatea s-a prăvălit și ea într-o rână, somnolând plictisită. Astfel de intervale se instalează mai ales vara, când instituțiile statului trag obloanele, iar vedetele
Marie-Rose by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12617_a_13942]
-
mamei sale: „Anul aista am să plec dincolo”. Și-o face În 22 mai, ajunge În Bărăgan unde, spre mirarea lui, câmpul se termina departe, acolo unde cerul se unește cu porumbul verde sau cu grâul galben. Aici alături de ciobanul Cotigă, Cârțan află despre dacii cei drepți și viteji, despre Împăratul Traian, despre moartea lui Decebal. Și Întreabă: „Cum aș face bade Ioane să Învăț și eu a ceti? Ai să Înveți dacă vei voi D-apăi cum păcate să nu voiesc
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
Împăratul Traian, despre moartea lui Decebal. Și Întreabă: „Cum aș face bade Ioane să Învăț și eu a ceti? Ai să Înveți dacă vei voi D-apăi cum păcate să nu voiesc?” Gheorghe Cârțan, elevul, i-a relevat Învățătorului său, ciobanul Cotigă Ion, o minte capabilă să rețină multe informații. După cățiva ani a ajuns să citească și să scrie destul de bine. Întors În Țara Făgărașului află că l-au căutat „jandarii”s ă-l ia la oaste. Auzind, a răspuns că
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
Mehedinți, Ciprian Porumbescu, Constantin Brâncuși, Maria Tănase, George Enescu, C. Rădulescu-Motru, Faust Brădescu, Romulus Vulcănescu, Mircea Nicolau, Iordache Nicoară, Traian Golea, Dimitrie Găzdaru, Ion Claudian, Constantin Gane, Silviu Dragomir, Iuliu Moldovan, Platon Chirnoagă, Aristide Zdru, Dan Botta, Gh. Buzatu, Traian Cotiga, Gheorghe Furdui, Mircea Dumitrescu, Alexandru Popșor, Mircea Morărăscu, Gheorghe Grecu, Gheorghe Jijie, Zaharia Marineasa, Sf. Nicodim de la Tismana, Diac. Coresi, Pr. Dumitru Bălașa, Pr. Dimitrie Bejan, Pr. Ilie Imbrescu, Pr. Ilarion Felea, Pr. Vasile Țepordei, Pr. Sergiu Roșca, Ierom. Gheorghe
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
pereți și avînd patetismul, fix, speriat, al abia apărutei invenții din cea de a doua parte a secolului XIX, figurile supte de foame și de suferințe ale imigranților veniți aici din toate colțurile pămîntului, irlandezi, italieni, spanioli, evrei, cehi, polonezi, cotigele improvizate cu mizerabilul lor calabalîc, convoiul halucinant de umbre omenești atingînd în sfîrșit tărîmul făgăduinței și din a cărui disperare și diversitate avea să ia ființă nu peste mult cea mai puternică țară de pe glob;... ei bine, știu că nu
Statuia Libertății by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17201_a_18526]
-
iar la furat? -Ce să fur dom’ păduraru? Nu vedeți? Pădurea nu-i... Am luat vreo două vreascuri ca să dau și eu la pui. Să mai ciugulească scoarța, că e scumpă rău măliga Spune plângăcios țiganul după ce-și umplu cotiga. -Taci din gură arapină, chiar mă crezi așa de prost? Nu copaci mânâncă puii... imediat te duc la post. -Domnu’, domnu’ păduraru, spune fără echivoc Dacă nu vrea să le mânce... le arunc atunci pe foc. Referință Bibliografică: ȚIGANUL... / Nicolae
ȚIGANUL... de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380198_a_381527]
-
Matei Vișniec, va avea o primă reprezentație, luni, la Teatrul de Vară din Herăstrău, în cadrul proiectului "Ludika", biletul de intrare la spectacol costând un leu. Din distribuția spectacolului "Și cu violoncelul ce facem" fac parte Mihail Spiridonescu, Paula Grosu, Valentin Cotigă și Sorin Frâncu. Potrivit comunicatului, sub sloganul "Teatrul unor nopți de vară", proiectul Ludika s-a născut din dorința de a promova teatrul în rândul publicului tânăr, de a acorda o oportunitate de promovare tinerilor actori și de a constitui
Bilete de un leu, la o serie de spectacole la Teatrul de Vară din Herăstrău () [Corola-journal/Journalistic/69421_a_70746]
-
se despică de la fulgerul ceresc Și în fonta împovăraților nori Aspru, strunit, prin negură privea La trupul rătăcitului ce se covrigea-n nisip, Greul ochi al Stăpânului - Adonai. Țin minte totul: jelirea râurilor Babilonului Și scârțâitul de care, și hodorogitul cotigelor, Și fumul, izul greu din băcănia tatălui meu - Gutui, halva, usturoi și păpușoi, - Unde eu păzeam de mâinile țăranilor Mucegăite cornuri și pește uscat. Eu, Dovid-Ari ben-Meir - Vinul ce a tot fiert în lung de mii de ani - Mă oprii
Din poezia avangardei ruse David KNUT (1900 - 1955) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/8738_a_10063]
-
deloc și care nu contenea s-o surprindă cu hotărâri din cele mai neașteptate. Așezați la masa din mijlocul sufrageriei ea îl analiză pe viitorul ginere, intuind perfect că era îndărătnic și greu de condus ca un măgar înhămat la cotigă. Dar văzându-și fata atât de îndrăgostită și realizând că orice încercare de-a o face să se răzgândească era sortită eșecului, se împăcă cu gândul și se oferi să-i ajute cu bani pentru nuntă. Tânărul refuză categoric, susținând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
și indivizibilă. Acuzator public (indescifrabil) *** Între închisoare... (la Conciergerie)... și Piața Revoluției se afla o mare desfășurare de forțe armate. Tunuri erau postate la capetele podurilor, în piețe și la răspântii. Patrule umblau peste tot. Maria-Antoaneta era dusă într-o cotigă escortată de jandarmi călare. Ea privea indiferentă soldații așezați pe două rânduri pe străzile pe unde trcea altădată aclamată de lume... Strigăte o întâmpinau acum cu Vive la Republique!... Jos tirania! O mare de 300.000 de oameni umplea Piața
Nefericirea unei regine by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6646_a_7971]
-
urgisite în drum spre ghilotină, că regele fusese totuși dus la locul de execuție cu trăsura, de pe care fuseseră scoase însemnele monarhiei, crinii, una trasă de doi cai nărăvași din grajdurile devastate ale curții regale, pe când ea - dusă într-o cotigă prăpădită cu o mârțoagă costelivă...
Nefericirea unei regine by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6646_a_7971]
-
Badoiu Raluca Doi imigranți români aflați ilegal în Statele Unite ale Americii, au fost arestați duminică, în Englewood, fiind acuzați că au furat peste un milion de dolari din bancomate. Constantin Ginga și Marius Gheorghe Cotiga sunt acuzați de furt, conspirație la furt și fraudă cu cărți de credit, după ce au furat peste un million de dolari din bancomantele Citybank și TD Bank, informează Mediafax. Cei doi au instalat dispozitive pe ATM-uri pentru a citi
Doi români, arestaţi în SUA pentru furtul a peste 1 milion de dolari by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/57028_a_58353]
-
sale temătoare, / vulcanul își povestea copilăria. / O mlaștină avea nenumărate inimi. / Pur și simplu, din margine de trotuar, / un castan foarte verde, / văzâd afroditele ce trec pe lângă el, / nu accepta moartea în vreun chip. // Mai sensibili ca elicopterul prezidențial. Parodia „Cotiga“ de Ion Pachia-Tatomirescu, la „Quadriga“, de Nichita Stănescu, poemă publicată în volumul „Dreptul la timp“ (1965), are ca motto primele două și ultimele două versuri ale poeziei respective - șuieră o cvadrigă pe câmpia / secundelor mele. [...] / aleargă-n afară, aleargă-n
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
ale poeziei respective - șuieră o cvadrigă pe câmpia / secundelor mele. [...] / aleargă-n afară, aleargă-n afară / și nu se mai văd.; umorul fin provine din „discrepanța“ angajată - prin titlu - între latinescul „quadrigă“, din care, într-adevăr, a rezultat apelativul valah, „cotigă“, dar și din substituirea „quadrigii“ de către „locomotiva cu aburi“: șuieră o locomotivă cu aburi pe câmpia / secolelor mele. / Are mai mulți cai, are doi luptători. Unul e cu ochii-n flăcări și-n cărbuni, altul / - ca Făt-Frumos - cu ochii în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
înainte, în caii de fier, / altul și-o târăște peste pietrele colțurate, / în urme... / Unul strânge frâiele cu mâna din cap, / altul - tristețea, între măsele. Unul e neclintit ca sârmele și ca țevile / prin care curg amintirile celuilalt. / șuieră o cotigă pe câmpia / locomotivelor mele. / Are cai negri, are doi luptători. / Unul își ține viața în vulturi de fum, / altul își ține aburariul în roțile rostogolite - / și caii aleargă până când sparg cu boturile / ceasul meu „PoElliot“, / aleargă-năuntru, aleargă-n afară
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
cu el. Era prea mult pentru nevoile personale. De grija lui Ghiță a scăpat, făcându-l cadou singurei sale rude rămase în localitate. Era și el om în vîrstă și poate îi era de folosință. I l-a dat cu cotigă cu tot. Acum parcă era mai mult loc în curte și mai multă liniște. Nu mai răgea de plictiseală toată ziua. Cățelul își căuta și el umbra pe unde putea. Era plictisit și uneori spre seară, când vedea că nu
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349194_a_350523]
-
le predea ca dotă, odată cu intrarea lor în G.A.C. De la comuna noastră - Pecineaga - până la lacul Tatlageac era o distanță cam de șapte - opt kilometri pe care pescarul nostru o parcurgea de câte ori mergea la pescuit, pe drum de țară, cu cotiga la care înhăma măgărușul, singurul său mijloc de transport. Era un om sărac, care nu prea avea pământ să-l cultive, ca să-i ocupe timpul. Comuna - după documentele existente - ar data de prin 1857, când a sosit prima migrație de
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
N. Ifrim, I. Dudescu, Dem. Rădulescu, R. Portocală, P. Stanciu, Gr. Mărculescu, Gheorghiu, Cătărău, Bușacu, Gh. Cotenescu, U. Ionescu, Foca, frații Carpus, A. Popescu, Ciulea, I. Popescu, Furtună, N. Constantinescu, N. Cotenescu, Gh. Popescu, Fianu, Sufonea, Dănău, Nistor, Stamatopol, Gheroescu, Cotigă, Tașcă, Irimescu, etc. etc.” Lista include tineri care au evoluat frumos în perioada interbelică. teologul Vasile Gh. Ispir (București) și Constantin. N. Ifrim (Iași) erau președinții comitetelor de conducere ale celor două centre studențești universitare, primul ajungând profesor universitar, iar
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92964_a_94256]
-
le predea ca dotă, odată cu intrarea lor în G.A.C. De la comuna noastră - Pecineaga - până la lacul Tatlageac era o distanță cam de șapte - opt kilometri pe care pescarul nostru o parcurgea de câte ori mergea la pescuit, pe drum de țară, cu cotiga la care înhăma măgărușul, singurul său mijloc de transport. Era un om sărac, care nu prea avea pământ să-l cultive, ca să-i ocupe timpul. Comuna - după documentele existente - ar data de prin 1857, când a sosit prima migrație de
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
le predea ca dotă, odată cu intrarea lor în G.A.C. De la comuna noastră - Pecineaga - până la lacul Tatlageac era o distanță cam de șapte - opt kilometri pe care pescarul nostru o parcurgea de câte ori mergea la pescuit, pe drum de țară, cu cotiga la care înhăma măgărușul, singurul său mijloc de transport. Era un om sărac, care nu prea avea pământ să-l cultive, ca să-i ocupe timpul. Comuna - după documentele existente - ar data de prin 1857, când a sosit prima migrație de
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
Editura GRINTA - Cluj Napoca in martie 2011. cap. I La mai bine de doi ani de la instalarea Săndicăi la I.A.S. Dorobanțu ca inginer zootehnist, tatăl ei s-a prăpădit. Se întorcea acasă de la bostană, unde era paznic de zi, în cotiga trasă de măgărușul Ghiță, pe drumul desfundat de țară, când l-a surprins o ploaie torențială. Nu a avut unde să se adăpostească, ploaia l-a udat ciuciulete și a răcit. Dintr-o simplă răceală a dat în pneumonie severă
PLOAIA CARE UCIDE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367399_a_368728]
-
le predea ca dotă, odată cu intrarea lor în G.A.C. De la comuna noastră - Pecineaga - până la lacul Tatlageac era o distanță cam de șapte - opt kilometri pe care pescarul nostru o parcurgea de câte ori mergea la pescuit, pe drum de țară, cu cotiga la care înhăma măgărușul, singurul său mijloc de transport. Era un om sărac, care nu prea avea pământ să-l cultive, ca să-i ocupe timpul. Comuna - după documentele existente - ar data de prin 1857, când a sosit prima migrație de
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
și întins imperiu al antichității. Drumurile, ori de unde ar fi pornit, erau un adevărat calvar pentru gloatele care scurgeau și luau în piept vântoasele pustiului, furtunile deșertului, unii pe jos, alții pe catâri, măgari și cămile, adesea priponiți la niște cotigi și ducându-și carabalâcul cum puteau, crispați și temători pentru puținul lor avut, asta pentru cei care aveau în grijă și gândul de a nu se mai întoarce de unde au plecat, să se stabilească unde-or vedea cu ochii după ce
CRĂCIUN LA CERES ÎN CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367252_a_368581]
-
Toate Articolele Autorului Partea întâi Ploaia care ucide La mai bine de doi ani de la instalarea Săndicăi la I.A.S. Dorobanțu ca inginer zootehnist, tatăl ei s-a prăpădit. Se întorcea acasă de la bostană, unde era paznic de zi, în cotiga trasă de măgărușul Ghiță, pe drumul desfundat de țară, când l-a surprins o ploaie torențială. Nu a avut unde să se adăpostească, ploaia l-a udat ciuciulete și a răcit. Dintr-o simplă răceală a dat în pneumonie severă
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]