68 matches
-
plastic; ridicați cu regularitate acest capac pentru a evita excesul de umiditate, după care înlăturați-l definitiv în momentul în care semințele au germinat. • Răriți plantele atunci când au două frunze bine formate. Atenție însă! Primele două frunze care cresc sunt cotiledoane și nu sunt considerate frunze adevărare. Trebuie să așteptați creșterea următoarelor două înainte de a le rări. • Pentru următoarele operațiuni privitoare la semințe consultați rubricile următoare: „Rărirea”, „Aclimatizarea” și „Transplantarea răsadurilor”. Repicarea (răsaduriloră Repicarea este operațiunea care constă în a răsădi
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
pământ pe rădăcină. Scoateți-o cu tot cu pământul din jur. • Pentru a scoate plantula din pământ nu trebuie să trageți de ea, ci mai degrabă folosiți un băț pentru a o elibera. Plantula trebuie ținută de o frunză sau de un cotiledon, nu de rădăcini sau de pământ. • Cu ajutorul unui creion, al unui plantator sau al unei șurubelnițe faceți o gaură în pământul în care veți pune plantulele alese. Introduceți planta, apoi acoperiți-o până la primele frunze, tasând ușor pământul din jurul rădăcinilor
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
în perioada iernii; se opune lui caduc. Pesticid: Produs chimic care distruge paraziții culturilor. Plante sălbatice: Un alt nume pentru buruieni, adică plantele care cresc în locuri unde nu au fost semănate. Plantulă: Sămânță care a germinat și ale cărei cotiledoane au ieșit. Plivi: A tăia buruienile până la rădăcină cu ajutorul unei plivitori sau a unei săpălige (vezi „Unelte de bază”Ă. Prăși: A afâna și a aera stratul superficial al pământului (crustaă cu ajutorul unei sape pentru a reduce evaporarea apei din
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
de plantare, după care se acoperă și se strânge bine cubul nutritiv cu pământ. Plantatul cuburilor nutritive se face puțin mai adânc față de cum au crescut în faza de răsad, de regulă cu 2 - 3 cm mai adânc, până aproape de cotiledoane. Plantatul este indicat să se facă dimineața, seara sau în zilele înnorate. Se evită soarele puternic și temperaturile ridicate. Imediat după plantare se face irigatul culturii. Această lucrare se repetă la 2 - 3 zile pentru a asigura prinderea răsadurilor. Acolo
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
fetusului (1 ora și uneori mai puțin) 1. vaca ia poziția decubitală 2. angajarea fetusului în conductul pelvin 3. evidențierea membrelor și a capului 4. expulzarea completă a fetusului Stadiul 3. eliminarea anexelor fetale (2-8 ore) 1. relaxarea atașamentului materno-fetal cotiledon caruncul 2. eliminarea membranelor fetale prin accentuarea contracțiilor uterine stadiul 2 de angajare și expulzare a fetusului Durata acestui stadiu este cuprinsă între 15-30 minute, până la 1-4 ore sau mai mult (BOGDAN AL. și col. 1981, BOITOR I., 1977,1985
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
uterine ( WALTER L. , HULEZ-2007). Caracteristicile placentei la vacă pot fi sintetizate în următoarele aspecte: placenta este de tip sindesmocorial (cotiledonată), la care epiteliul trofoblastului intră în contact cu corionul mucoasei uterine în anumite porțiuni, în care vilozitățile corionului fetal, prin cotiledoane, se angrenează cu îngroșări ale mucoasei uterine, numite carunculi (BOTĂREL S. și col. 1982, SEICIU FL. și col. 1989, RUCKEBUSH DUNLOP, PANEUF, 1991), (fig. 2). Structura anatomică a placentei la vacă are două componente: componenta fetală (corionul fetal), constituită din
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
intensitate mare în timpul expulzării fetusului) pentru a crește și scădea alternativ mărimea suprafețelor fetomaternale ale placentomului, a extinde baza carunculului și a presa carunculul maternal spre fetus; scurgerea sângelui de la nivelul caruncului după ruperea cordonului ombilical urmată de scăderea mărimii cotiledonului fetal. În urma expulzării fetusului și ruperea cordonului ombilical forma cotiledonului se aplatizează reducându-și dimensiunile datorită lipsei sângelui în capilarele fetale. contracțiile uterine postpartum, care determină micșorarea și inversarea sacului fetal, reducerea mărimii bazei caruncului, dilatarea criptelor carunculare și separarea
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
alternativ mărimea suprafețelor fetomaternale ale placentomului, a extinde baza carunculului și a presa carunculul maternal spre fetus; scurgerea sângelui de la nivelul caruncului după ruperea cordonului ombilical urmată de scăderea mărimii cotiledonului fetal. În urma expulzării fetusului și ruperea cordonului ombilical forma cotiledonului se aplatizează reducându-și dimensiunile datorită lipsei sângelui în capilarele fetale. contracțiile uterine postpartum, care determină micșorarea și inversarea sacului fetal, reducerea mărimii bazei caruncului, dilatarea criptelor carunculare și separarea unității fetoplacentare. După detașarea cotiledonului de carunculul maternal are loc
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și ruperea cordonului ombilical forma cotiledonului se aplatizează reducându-și dimensiunile datorită lipsei sângelui în capilarele fetale. contracțiile uterine postpartum, care determină micșorarea și inversarea sacului fetal, reducerea mărimii bazei caruncului, dilatarea criptelor carunculare și separarea unității fetoplacentare. După detașarea cotiledonului de carunculul maternal are loc expulzarea fiziologică a membranelor fetale, (fig.3). Modificările placentomului bovin asociate cu separarea unității fetoplacentare (RUCKEBUSH, DUNLOP, PANEUF, 1991) 1.3. Activitatea cinetică a uterului în timpul parturiției În timpul procesului de parturiție se disting mai multe
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de progesteronă în săptămânile anterioare parturiției are o influență negativă asupra maturării placentoamelor. Orice stres exercitat asupra femelelor în perioada antepartum poate determina un dezechilibru hormonal cu afectarea proceselor de desprindere a placentei. Un factor inhibitor al chemotaxiei leucocitare în cotiledoane la bovine ar putea fi cauza unui proces de desprindere insuficientă. Acest factor, neidentificat încă, se presupune că ar suprima activitatea leucocitară, care este importantă pentru separarea fiziologică a membranelor fetale de cele materne ( GRUNERT E., 1978). B. În timpul parturiției
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
că centrul organului este ocupat de un parenchim medular format din celule foarte mari, iar în parenchimul perimedular se disting vase de lemn primar sub formă de lame, adesea divergente care, de fapt, corespund viitoarelor fascicule ce vor pătrunde în cotiledoane. Treptat se individualizează două perechi de fascicule mici, opuse, iar de o parte și de alta rămân două arcuri largi de xilem secundar, străpuns de mai multe raze medulare uniseriate, parenchimatic celulozice. Sub nodul cotiledonar conturul secțiunii transversale prin hipocotil
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
cu două laturi convexe. În epidermă se observă atât peri tectori cât și stomate, iar stratul cortical hipodermic este colenchimatizat. Țesuturile conducătoare rămân sub forma a două inele concentrice, de grosime asemănătoare, separate de o zona cambială pluristratiticată. În axila cotiledoanelor, în concavitățile de pe laturile epicotilului, se observă muguri care au 2 sau 4 primordii foliare. Pețiolul cotiledonului prezintă epidermă cu peri tectori, parenchim fundamental de tip meatic și două fascicule conducătoare de tip colateral, dispuse față în față. În lungul
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
hipodermic este colenchimatizat. Țesuturile conducătoare rămân sub forma a două inele concentrice, de grosime asemănătoare, separate de o zona cambială pluristratiticată. În axila cotiledoanelor, în concavitățile de pe laturile epicotilului, se observă muguri care au 2 sau 4 primordii foliare. Pețiolul cotiledonului prezintă epidermă cu peri tectori, parenchim fundamental de tip meatic și două fascicule conducătoare de tip colateral, dispuse față în față. În lungul epicotilului (foto 51), conturul secțiunii transversale devine pătratic-hexagonal, cu coaste atenuate. Epiderma se menține cu celule izodiametrice
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
plantulei, de la vârf spre bază. Se poate urmări traiectul țesuturilor conducătoare, structura nodurilor de tip unilacunar, modul în care fasciculele conducătoare (urme foliareă pătrund din tulpină în pețiolii frunzelor. De asemenea, se poate observa formarea mugurilor axilari, atât în axila cotiledoanelor, cât și în cea a frunzelor opuse. La planta matură, tulpina prezintă în regiunile superioare structură primară, iar spre bază se trece la structura secundară, care rezultă inițial în urma activității cambiului, apoi și a felogenului (fig. 30). Țesutul meristematic este
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
foarte răspândită în toate zonele unde se cultivă fasolea, producând însemnate pagube cantitative și calitative, înregistrându-se uneori chiar compromiterea întregii culturi (V. Severin și col., 1985). Simptome. Boala se manifestă în tot cursul perioadei de vegetație, începând cu apariția cotiledoanelor pe care se observă pete circulare sau neregulate ca formă, brunegălbui, cu aspect apos pe vreme umedă. Pe frunze apar pete mici, de 2-3 mm, colțuroase, delimitate de nervuri, translucide, verzi-gălbui, acoperite cu exudat bacterian galben vâscos, vizibil pe fața
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de C.Oescu și I. Rădulescu. Simptome. Boala apare pe frunzele bazale ale salatei, în diferite faze de vegetație, sub forma unor pete mari, galbene-undelemnii, pete ce pot conflua, îngălbenesc și distrug toată frunza. Dacă atacul se instalează chiar pe cotiledoane, plăntuțele pier. Pe frunzele plantelor dezvoltate petele se extind între nervuri, pot avea 3-15 mm în diametru sau chiar mai mult. În dreptul petelor, pe fața inferioară a limbului apare un puf fin, albicios alcătuit din fructificațiile asexuate ale patogenului . Agentul
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
XVIII, însă acum este cunoscută peste tot unde se cultivă varza, înclusiv în România, unde a fost semnalat ă de E. Racoviță în 1947 și studiată de Vera Bontea în 1963. Simptome. Plantele tinere atacate încă din răsadnițe, prezintă pe cotiledoane, pete circulare sau neregulate, de decolorare. Pe zonele gălbui apar puncte mici negre. Dacă este atacată tulpinița, se observă în zona coletului o subțiere a sa înso țită de o înnegrire. Țesuturile putrezesc uscat, iar tinerele plante se frâng. La
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în 1928 de Tr. Săvulescu și col., în Starea fitosanitară, iar cercetările mai recente, indică prezența ei în toate zonele mai umede ale țării și în anii cu precipitații în exces. Simptome. Boala se manifestă pe organele plantei începând de la cotiledoane pe care apar pete mici, brune, punctiforme sau chiar de 2-3 mm în diametru, ovale sau circulare, ușor denivelate. Pe axa hipocotilă apar pete ruginii, alungite și ușor adâncite. Plantele tinere atacate au și rădăcinile putrezite așa încât se usucă. Pe
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
limbului foliolelor. Porțiunile de limb brunificate, necrozate se pot desprinde, așa încât frunzele apar sfâșiate. Păstăile atacate prezintă pete circulare sau eliptice, de 4-5 mm, în dreptul cărora țesuturile sunt adâncite iar pe margine se observă o zonă brun-roșiatică. În adânciturile de pe cotiledoane, tulpini sau păstăi se formează pernițe roz, mucilaginoas. Păstăile atacate rămân sterile sau formează boabe cu pete brune sau cafenii. Agentul patogen Colletotrichum lindemuthianum (Sacc. et Magn.) Br. et Cav., fam. Melanconiaceae, ord. Melanconiales, cl. Coelomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Ciuperca formează
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
inoculului. 2.1.4.Arsura aureolată a fasolei Pseudomonas syringae pv. phaseolicola Boala cunoscută încă din 1926 a fost semnalată în România în 1960 de E. Rădulescu pe arii restrânse, în zonele mai reci ale țării. Simptome. Bacteria produce pe cotiledoane, tulpini, păstăi și boabe simptome asemănătoare arsurei comune, dar exudatul care apare pe timp umed este crem-albicios, față de cel galben produs de Xanthomonas campestris pv. phaseoli. Plantele obținute din semințele infectate sunt pitice, clorotice, cu frunze ce au pete necrotice
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în 1928 de Tr. Săvulescu și col., în Starea fitosanitară, iar cercetările mai recente, indică prezența ei în toate zonele mai umede ale țării și în anii cu precipitații în exces. Simptome. Boala se manifestă pe organele plantei începând de la cotiledoane pe care apar pete mici, brune, punctiforme sau chiar de 2-3 mm în diametru, ovale sau circulare, ușor denivelate. Pe axa hipocotilă, apar pete ruginii alungite și ușor adâncite. Plantele tinere atacate au și rădăcinile putrezite, așa încât se usucă. Pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
foliolelor. Porțiunile de limb brunificate, necrozate se pot desprinde, așa încât frunzele apar sfâșiate. Păstăile atacate prezintă pete circulare sau eliptice, de 4-5 mm, în dreptul cărora țesuturile sunt adâncite iar pe margine se observă o zonă brun roșiatică. În adânciturile de pe cotiledoane, tulpinii sau păstăi se formează pernițe roz, mucilaginoase (fig. 37). Păstăile atacate rămân sterile sau formează boabe cu pete brune sau cafenii. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în resturile de plante bolnave și ca miceliu în sămânță, care este și principala sursă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mm. 10. Lotul de semințe, pentru a fi certificat, trebuie să nu prezinte mucegăi, vătămări mecanice, infestări cu insecte, miros de fermentație alcoolică, iar proprietățile organoleptice ale sâmburilor și semințelor, referitoare la aspectul exterior, mirosul, gustul, culoarea tegumentului și a cotiledoanelor trebuie să fie caracteristice speciei, soiului sau tipului. Anexă 4 ------- la reguli și norme tehnice -------------------------- Reguli detaliate privind testele virotice și pentru alte organisme dăunătoare la materialul de înmulțire fructifer 1. Materialul de înmulțire și plantare fructifer din genurile: Malus
REGULI ŞI NORME TEHNICE din 26 august 2002 privind producerea, controlul, certificarea calităţii şi/sau comercializarea materialului săditor pomicol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145681_a_147010]
-
eșalonat în cursul lunii mai. După copulație, femela depune ouăle pe sol sau în mici adâncituri făcute în sol. O femelă depune 50 - 60 de ouă. Incubația durează 18 - 25 zile, iar larvele care apar, pătrund în interiorul tulpinilor și al cotiledoanelor, ducând o viață minieră. Dezvoltarea larvară durează 15 - 20 de zile, iar stadiul de pupă 8 - 10 zile. Generația a doua se dezvoltă în vară, iar a treia în toamnă, pe cereale. Din cercetările făcute la S.C.D.A. Secuieni a rezultat
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
ce atacă numeroase plante legumicole, floricole, precum și cerealele. La legume atacă fasolea, castraveții, pepenii, dovleceii, tomatele, ardeiul, ceapa, varza, conopida, spanacul, sparanghelul etc. Dintre plantele floricole: gladiolele etc. Larvele rod galerii în semințele în curs de germinație, în tulpinițe și cotiledoane. Din cauza atacului, plantele nu se mai dezvoltă și în cultură apar numeroase goluri. Cele mai mari pierderi se înregistrează la generația I, la culturile de fasole și castraveți, care pot fi compromise. Măsuri de prevenire și combatere. Se aplică un
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]