26 matches
-
Luați loc! Toți se așezară cu mare grijă să nu scârțâie scaunele și își îndreptară privirile spre înălțimea sa ca și cum ar fi ars de nerăbdare să-i soarbă înțelepciunea de pe buzele-i vinete și strânse pungă. - Scroafa-i moartă-n cotineață, declară cu un aer de martir președintele! Toți se foiră discret ca și cum nu ar fi înțeles subtilitatea și adâncimea zicerii... - Trupele dușmanilor noștri tradiționali, adică toți vecinii, s-au masat de-a lungul granițelor noastre și dacă pornesc un atac
RĂZBOIUL SFÂNT DE APĂRARE A GLIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1396715210.html [Corola-blog/BlogPost/347730_a_349059]
-
specializarea de “Sărit-Bătut în cap”. Cocoșul imediat i s-a aliat Și s-a înscris la Masterat. Chiar gâsca tot mergând agale așa, Înființă o “Facultate de Gaga”, Iar rața fiind foarte isteață, Făcu o cercetare științifică: “La noi în cotineață”. Găina nu se lăsă nici ea mai prejos, Și concepu specializarea “Ouă pe din dos”. Colaboră cu bibilica, La a doua specializare “Numai atâtica”. Doar calul cel sportiv și necăjit, Făcu o Universitate la nivel mărit, Cu Facultatea “Toți la
“FERMA ANIMALELOR CU CARTE” SAU ”OGRADA LICENŢIATĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1459874308.html [Corola-blog/BlogPost/368340_a_369669]
-
nu știu cine, dar să știe numai ea. Erau lucruri noi pentru ea și toate astea se întâmplau tocmai acum când se apropia ziua ei de naștere. Și s-a îndreptat către acareturile din curte și-a ascuns bănuții sub cartonul unei cotinețe mai joase, pe acoperișul acesteia, urcându-se pe o găleată veche de tablă pe care a întors-o cu fundul în sus. Apoi veselă de ispravă a mers în casă unde a trebuit să răspundă mamei la întrebări. Aceasta voia
BANUTII LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Banutii_lacramioarei.html [Corola-blog/BlogPost/355440_a_356769]
-
a ascuns căci aflaseră nu se știe cum, că ea avea o comoară. Comoara asta era cam de 10 lei și se putea lua cu ea un kg. de zahăr pe atunci. Și uite-așa s-a dus afară, la cotineața păsărilor și-a scos de sub carton mărunțișul, cu mare părere de rău. Era frig afară și simțea că îi îngheață mâinile dar trebuia să aducă banii căci mama și tata stăteau în ușă și așteptau curioși. Scoțând cu mâinile ei
BANUTII LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Banutii_lacramioarei.html [Corola-blog/BlogPost/355440_a_356769]
-
aia mi-a trântit-o în poartă. S-a dus furios la el: --Bă, ia-ți magaoaia din poarta mea! --Și dacă nu vreau? Uite că nu vreau! --Păi, eu ce să fac cu ea? --Ce-ai făcut și până acum, cotineață la găini. --Râzi de mine, ai? Lasă că te aranjez eu! S-a dus la polițist și l-a reclamat pe amărăștean că i-a adus în poartă camioneta cu parbrizul spart. A rămas uluit polițistul: --Și, ce vrei de la
SRL AMARU-15 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1436860512.html [Corola-blog/BlogPost/365900_a_367229]
-
mamaie, că a plâns vreo două zile. Pe urmă, se mai necăjea pe noi, copiii, că mai făceam tâmpenii, dar n-o ținea mult supărarea. Pe soră-mea a despăducheat-o, de vreo două ori, după ce s-a băgat în cotineața unor vecini și s-a umplut de insecte parazite de la găini. O despăduchea și o bombănea, dar după aia îi trecea, o mângâia și-i zicea “Mânca-o-ar mamaie!”. Eu aveam obiceiul să plec prin sat fără să spun
Poveste despre bunici by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21195_a_22520]
-
interbelică, o casă tipică era compusă din 2 camere pe un antreu și o prispă cu sau fără geamlâc. În partea din spate se găsea o poiată unde era instalată bucătăria. În curte mai erau de regulă un grajd și cotinețe pentru păsări. Construcțiile publice erau de regulă construite din cărămidă cu acoperiș de tablă. Locuințele ridicate după 1950 sunt ridicate din aceleași materiale paiantă cu învelitori din țiglă sau tablă. Locuințele păstrează elemente de arhitectură țărănească: prispa cu cerdac, uneori
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
nu era un loc în sine, ci mai degrabă un fel de zonă de așteptare din care plecai spre alte locuri, și acestea erau cele care-i dădeau personalitate; avea un suflu anemic, abia materializat, de așteptare. Am găsit o cotineață în care să mă culc, într-un hotel înalt și bătut în scânduri, un fel de ciolan de clădire, cu pereți din șipci, aproape fără tencuială, pături găurite cu țigara, cearșafuri sfâșiate care lăsau să se vadă salteaua pătată. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
pornim greva vrem să vorbim cu el, tot colectivul. Asta ca să capete oamenii încredere. Dar de ce sunteți așa de siguri că va trebui să intrați în grevă? Poate că o să vi se dea câștig de cauză. Ai idee cine conduce cotineața asta? Cine, o bancă? Este sub o reprezentanță? O companie pe nume Holloway Enterprises. Karas? Îl cunoști? Da, din întâmplare. Am lucrat la tipul cu asigurările, Einhorn, care-i văru-său. El hotărăște politica locului. Îți dai seama ce fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
materiale impermeabile (stuf, draniță, țiglă, eternită sau tablă), grajdul adăpostea caii, vitele cornute și oile. Pe una din laturile sale se afla adăugat, ca o aplecătoare, cotețul de porci. Nu departe de acesta, tot în perimetrul curții, se afla costereața (cotineața) pentru păsări, ambele construcții având pereți din vălătuci ridicați pe un schelet de lemn. Acoperite cu învelitoare din paie sau coceni, mai rar din scânduri, aceste anexe erau nelipsite din orice gospodărie. În podul grajdului, supraînălțat uneori, se ținea „strânsura
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
învelitoare din paie, coceni sau alte materiale impermeabile (stuf, draniță, țiglă, eternită sau tablă). Pe una din laturile gospodăriei tradiționale se afala adăugat,ca o aplecătoare,cotețul de porci. Nu departe de acesta, tot în perimetrul curții se afala costereața (cotineața) pentru păsări. Ambele construcții având pereți din vălătuci ridicați pe un schelet de lemn. Acestea erau acoperite cu învelitoare din paie sau coceni, mai rar din scânduri, asemenea anexe erau nelipsite din orice gospodărie. În podul grajdului supraînălțat uneori, se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ține de maimuțoii lui? Adică ce zice el, că le-am dat-o pe mută să aivă ce fute, și le mai dau fiertură, țigări și-o jumătate de matrafox, și gata? Am scăpat de proști! Să stea acolo la cotineață, că-n rest mă descurc io. Păi stai așa, că nu-i așa! — Cum e, vere? Și nu mai zbiera, c-adormisem. Auzi... De ce nu vrei tu să m-asculți pe mine, care la o adică ți-aș putea fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
din pumni cu ochii ieșiți din orbite, gata să lovească până la ultima suflare În spectrul lui moș Victor Încolțindu-l cu rânjetul de curvă nătângă a lui văru’ Laur. - Și dacă se-nchid granițele, băieți, nu mai scapă nimeni din cotineață. Aicea putrezim cu toții, ne papă viermii de vii. Mă uitam la el la fel de siderat ca Andrei și socoteam că tot e bine că a catadicsit În sfârșit să se așeze și și-a aprins o țigară și uite-l turnându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
și-a aprins o țigară și uite-l turnându-și În pahar dintr-o jumătate de rachiu de drojdie goală de două degete. Îmi spuneam că-n situația mea și-a părințelului nu văd cum ar mai scăpa Hansi din cotineața asta de grajd, cât e el de doi metri și lat În umeri de nu Încape pe ușă, sfinte Dumnezeule și sfinte tare și sfinte fără de moarte, auzi ce mai poate să dea din el: - Și dacă o Începe vreun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Ehe, machidonii ăștia numa' d-alea dă o sută dă mii bagă la găleată, rar să-l vezi p-unu' că dă cin'zeci", făcu pofticios Petrică. Deodată un gând negru îi înnegură fața: "Aoleooo! Da' cân' o afla și Cotineață, țîrcomnicu', parcă văd că să bagă și el la combinație, vrei, nu vrei. Mi-e silă numa' cân' mă gândesc ce-o să sară dumnealui dă cur în sus că are și el dreptu' lui la găleată. Așa o jigodie dă
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
vorba aia, bucurie la gingie -, c-o țuicușoară acolo, plângea ca un copil. Ca un copil plângea, săracu'." "Zău? I-auzi!", făcu Tăsică visător, zicând după aceea cu mult alean: Dacă o scăpa, poate așa o să-i fie și lu' Cotineață. O să-i vie damblalile alea marile pă el, când o ajungea în halu' ăsta. Bun e Dumnezeu și poate l-o scăpa cu viață. Măcar un an, doi să mă distrez și io". * * * Petrică era bântuit de o adevărată neliniște
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
plecase în lumea lui, lăsând totul în urmă. Casa cea mare fusese transformată în casă de nașteri (c-așa era prin anii 50’ chiar și la Cursești, un sat cu 110 case avea casă de nașteri cu personal angajat), iar cotineața din curte i-a fost dată Tananicăi să locuiască. Aici a crescut ea pe cei doi băieți pe care i-a avut. Copiii erau mândria ei. Oricui voia să o asculte se lăuda cu băieții ei. Toată lumea știa că nu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Era o sâmbătă de morți, când se împărțea. Am tăiat și eu o găină, am împărțit. Mi-au rămas arichili, chicioarili, căpățâna și ziceam să mă scol dimineață să fac și eu o fărâmă de borș. Când mă duc la cotineață, umblase cineva. Mi-a furat 12 găini. Uitase un sac lângă cotineață. - N-au cârâit găinile? - Chiar dacă auzeam, nu ieșeam. Au venit doi milițieni la cotineață, au făcut închipuirea acolo. «Babo, ți-am adus băiatul care ți-a furat găinile
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
o găină, am împărțit. Mi-au rămas arichili, chicioarili, căpățâna și ziceam să mă scol dimineață să fac și eu o fărâmă de borș. Când mă duc la cotineață, umblase cineva. Mi-a furat 12 găini. Uitase un sac lângă cotineață. - N-au cârâit găinile? - Chiar dacă auzeam, nu ieșeam. Au venit doi milițieni la cotineață, au făcut închipuirea acolo. «Babo, ți-am adus băiatul care ți-a furat găinile». Când colo, era Ciochină! Dacă n-am rămas nebună: vecin, acilea, să
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
scol dimineață să fac și eu o fărâmă de borș. Când mă duc la cotineață, umblase cineva. Mi-a furat 12 găini. Uitase un sac lângă cotineață. - N-au cârâit găinile? - Chiar dacă auzeam, nu ieșeam. Au venit doi milițieni la cotineață, au făcut închipuirea acolo. «Babo, ți-am adus băiatul care ți-a furat găinile». Când colo, era Ciochină! Dacă n-am rămas nebună: vecin, acilea, să saie gardu’... - Era țigan? - Nu, român! Io-s țigancă. Sărăcie nenorocită. Se lasă amurgul
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
admonestări blânde, înecate în dulcegării, încurajări siropoase. Eu cred în tine, eu cred că tu ai să ai altă viață decât asta a noastră. Odată când erai mică și a venit veterinarul să injecteze găinile, tu l-ai condus la cotineață și i-ai arătat ce avea de făcut, așa, așa, i-ai poruncit cu siguranță. Mă uitam la tine și-mi ziceam, asta ajunge cineva în viață, de mică știe să comande. Obrazul i se făcea rozaliu, dintre dinții tociți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
văd eu pe voi la vară pe unde vă scoateți căciula. Ai să ne vezi și la vară, dacă o fi să trăim, de ce să nu ne vezi? Bine, bine, murmură el spumegând de furie și plecă târând papucii către cotineața de păsări. Spre seară începea să miroase a fiertură de pasăre. La masă tatăl observă paloarea Carminei, cearcănele de sub ochi, avu impresia că mâna în care ținea pulpa de pasăre nu mai arată a mână ci a schelet. Fata asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Eleanor. — Sper că n-ați tras vreo concluzie pripită... Ce fel de concluzie? — Am făcut doar o sauna, atâta tot. N-a fost nimic... cu tentă sexuală. — N-are nici o tentă sexuală ideea asta de-a stă goală-goluță într-o cotineața de lemn, alături de un bărbat necunoscut? o descusu Eleanor. — M-am simțit chiar foarte bine. Nu ne-am atins unul de altul sau mai știu eu ce. — Când am intrat eu, părea să vă atingă. — Îi arătăm tatuajul de pe umăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
ai ce vorbi cu un degenerat și un dobitoc ca mineă. Ne-a legat cerșitul, dar și sufletul tău bun. M-am gândit adesea, cât de nefericit ai fost și tu, dacă ai acceptat să Împarți cu mine aerul din cotineața asta Împuțită . Antoniu Îl ascultă În timp ce aprinde câteva surcele pe un grătar de metal, soba lor de toate zilele. Ține deasupra flăcării ibricul În care a turnat apă și câteva flori de tei, pe care le-a scos dintr-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
mântuială. -----Simțurile mele Îmi spun că În această spurcăciune de ghetou, nimeni nu poate muri de moarte bună,, Și, În timp ce spune ,,moarte bună,, Îi vâră bietului Antoniu, În ochi, lanterna aprinsă. Ce-ai zice să-ți dărâm Împuțita asta de cotineață, și să te duc la prima secție de poliție? -Kawabata a murit de boală. A zăcut mai bine de o lună, știu toți vecinii. L-am Îngrijit cât am putut. Medicul nu era deloc beat, i-a făcut autopsia și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]