37 matches
-
învețe și pe ea să ghicească, deși nu în cartea sfântă a mahomedanilor. Marea apărea în dreapta, palpitând vânătă în soarele intens, leneșă, gata să ațipească. Intrând în ceea ce Mangalia încă era doar un sat, îl zări pe Mitică în căruciorul, cotiuga lui trasă de astă dată de un singur măgar îndreptându-se probabil spre gară, semn că în acceleratul de București, care sosea la unu treizeci, nu se anunțase că vine multă lume. Nu apucă să-l mai salute pe Mitică
Asfințit cu ghioc (II) (de citit iarna) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12109_a_13434]
-
SEPARAREA VITAMINEI C PRIN PROCEDEE NECONVENȚIONALE - EXTRACȚIA REACTIVA Autori:MIHAELA COTIUGA 1, DUMITRIȚA LEFTER<footnote Universitatea de Medicină și Farmacie “Gr.T. Popa” Iași, Facultatea de Bioinginerie Medicală, Direcția de studiu: Substanțe Bioactive și Biotehnologii Medicale footnote>, DRD. ING. ALEXANDRA-CRISTINA BLAGA<footnote Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iași, Facultatea de Chimie Industrială, Domeniul
SEPARAREA VITAMINEI C PRIN PROCEDEE NECONVENTIONALE - EXTRACTIA REACTIVA by DUMITRITA LEFTER () [Corola-journal/Science/84121_a_85446]
-
Nora Iuga și am deodată opt ani îmi spunea "ești mai bună poetă decît scriitoare" o să-i fac pe plac că prea demult n-am mai văzut cotiuga hingherilor pe rîul doamnei trecînd spre obor decînd ne-au dat indemnizația urcă mercurul în termometru de cameră și dantela galbenă de pe fața poetului mort se lipește de fereastra mea dune și dune cînd ne apropiam cu pakardul albastru de
Poezie by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12207_a_13532]
-
Sublima Poartă, să se îndure a ne ocroti cu milostivirea-I înaltă. Am tăcut încurcat. M-am mustrat pentru cutezanța-mi nemăsurată. Vocea domnitorului sunase-ndurerată. }ară săracă de nu se mai putea. Numai cine nu vrea, nu vedea. Pe ulițe, cotiuge, cocioabe. Prin băltoace, copiii despuiați și cățeii se tăvăleau ca purceii. îndeosebi, copiii aveau ceva ciudat. Ca o tobă pîntecele umflat. Nu, nu fără ironie usturătoare dar din ce atîta saț și-mbuibare? Și totuși, picioarele lor, rășchitori, fețele supte ca
Un poem inedit by Sanda Movilă () [Corola-journal/Imaginative/12160_a_13485]
-
să-i simt doar neglijența, răsuflarea de plantă animală, rotirea-i invizibilă deasupra țestei, lipirea tandră, periculoasă, pe întuneric a pieptului pufulos de inima-mi ce-ncepe brusc să bată-n ritm de versuri. îngeroioloiul, Nimbodedalissimul scorțos-suav distribuie har cu cotiuga, cu vagonul, cu helicopterul dacă-i cășunează a-ți înfiripa un pustiu de fericire, c-o oază-n mijloc, spațiu sfînt în clocotul izvoarelor pătrate, loc tapisat cu ierburi mătăsoase, teribile-n tăiușul fin, popas presărat cu pietroaie de smarald
îngeri-Trăsni-Zdrobilă (Zbaterea mașinăriei de scris) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14693_a_16018]
-
oameni, dragul meu, are întotdeauna o latură ridicolă. (Așa că să fim atenți...) * Este divin să stai drept în picioare. (Karin) * Leitmotiv: Cerul de august spuzit de stele privit de pe o uliță de la 2 Mai plină de paiele arse de la o cotiugă la care era înhămat un măgar, căruia copiii în joacă i-au dat foc la paie, și măgarul, ars în întregime, cu răgete înfiorătoare... * Era prin 1952. înalta doamnă a vrut să vadă mănăstirea la care nu erau lăsate să
Maxime și minime by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7685_a_9010]
-
mătase”. (Voo-doo). Moartea apare sub figura unei Marchize apocaliptice purtînd o coasă pe care și-o ascute de inimi, ducînd tigve de copii, vînturînd dinții victimelor cum boabe de fasole. Fără a lipsi sacrilegiul antireligios: „Ostașii Marchizei, călări și’n cotiuge,/ cu suliți și scuturi, capac de cosciuge,/ cu crucea’n picioare și Christ putrezit,/ în zale de iederi coclite pe zid” (ibidem). Sînt fixate cîteva aspecte de căpetenie ale ororii care nu întîrzia să se amplifice. Cumplita foamete ce-a
O restituție emoționantă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4014_a_5339]
-
destul de glodos, trebuința cere a se întocmi mult”. Numai la dealul Bordei erau necesari pentru lucru 22.500 oameni, iar pe drumul de pădure, între Borde și Scânteia, 35.000 oameni. Fiecare grup de 10 oameni trebuia să aibă o „cotiugă”, sau un car bine „înscorțat”; 50 de oameni, sau salahori, erau conduși de către un mazil și supravegheați de un pristav, recrutați din rândurile „priviligheților sau postelniceilor”. Un schimb lucra 10 zile. Cu multe întreruperi, lucrările au continuat totuși. În martie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
rupte și înodate cu capete de frânghie, se poticnesc, se opresc din când în când cu capetele plecate în pământ și privesc cu ochii umbriți de trudă înainte-le. Stăpânii grăiesc repede, se întreabă, se ceartă, apoi biciul cade, și cotiuga se urnește, clămpănind din încheieturi. De-acolo și niște omuleți mărunți și unsuroși pornesc, ducând cu greu tinichelele cu gaz. Intră gârbovi în ulițele mai deschise, privesc în pământ și înaintează încet cu un strigăt prelung și tremurător, care găsește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
prin ușile scunde. Dudi Bulgarul, bărbatul Reizei de la dugheniță, pornea la ceasuri regulate cu tinichelele-i de gaz, și Zeilic harabagiul, bătrânul moașei Etel, cu straiele-i ninse de făină, albe ca și barba lui mare, duruia printre ferestrele cu cotiuga-i hârbuită, trasă de calu-i nalt, cu pielea roasă sub ștreanguri. Toată ziua Haia se tânguia încet și ofta. Iar noaptea n-avea liniște în somn; se întorcea gemând în culcuș și parcă-și șoptea câteodată vorbe tainice. Maică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
tocmai ieșea pe poartă și se îndrepta spre trăsura care-l aștepta cu mult mai departe, fiindcă vizitiul adormise și caii înaintaseră treptat, duși de câteva smocuri de iarbă tăiată de prin vreo grădină oarecare, și căzută, peste zi, din cotiuga gunoierului. Moșierul, văzîndu-l pe Felix, înaintă spre el cu mâna întinsă și rămase puțin surprins de gravitatea acestuia. - Domnule Pascalopol, începuse solemn tânărul, am spusmai adineauri, de altfel fără intenție, niște vorbe de care erați îndreptățit să fiți jignit. Vă
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
din oraș”. Tariful era diferențiat, în funcție de numărul cailor, lungimea parcursă până la locul de destinație și de existența, sau nu, a „roților de cauciuc”. Redăm în tabelul de mai jos câteva din aceste prețuri: Transportul mărfurilor în interiorul orașului era realizat cu ajutorul cotiugilor. Pentru anul 1928, tarifele practicate de cotigari au fost stabilite la următoarele valori: „de la gară în oraș și invers, pentru un vagon de 10.000 kg., prețul va fi de 500 lei; în oraș, pentru transportul și încărcatul unei cantități
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a-i cânta cuiva vecinica pomenire! țesală - seceală De 3 ori 30 90 și cu 50 fac o sută... nu șchioapătă capra de-o ureche! Toamna se numără bobocii. Multe: "ține fine! na cumătre! " miea - miele - miel - miei burlac - fătălău / cotiugă - potâng gânsac răsteu / rudă * - oiște - proțap lambă *, leucă 2307 pe șleau - mai pe de rost de-a șederea cât de-a-ndeletea [CUVINTE RĂZLEȚE] [SUBSTANTIVE] 2255 surghiun 2257 prispă vechitur[i]* șiruri sămîncer 112 {EminescuOpXV 113} 2258 merinde, drojdii prostiri hoștină 2259
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Milica, nevasta-sa, și Dinu dormea dus. Și atunci cine, femeie? -Vreun român, că mai glumești cu muierile lor. Pînă la urmă Goangă nu mai știe cine l-a pocnit, dar la pișcă nu mai suflă cu atîta foc. Costică Cotiugă urmașul lui Erik Cel Roșu Paralel cu rîul Prut șerpuiește un drum vechi de cînd lumea și la fel de bine întreținut ca și acum două mii de ani. Dinspre satul Miorcani un punctuleț, nu mai mare decît o părere, dădea impresia că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
trecea prin Kiev, oraș întemeiat de vikingi. Cum spuneam, drumul acesta străvechi dinspre Miorcani spre Mitoc, avea un punctuleț în mișcare de melc. Era o vreme întunecoasă, cu nori negri care se fugăreau bezmetici și amenințători. Punctulețul acesta era Costică Cotiugă, nume care a fost acceptat de toți cei care au avut de a face cu el și părea venit din negura timpului, neras de la naștere, cu ochi vicleni și gura ascunsă printre tufișurile unei bărbi enorme, roșie ca sîngele proaspăt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pregătite. Pînă și cei doi corbi au spălat putina. Potopul părea cu totul inutil, nu prea avea ce îneca, iar Costică nu justifica un asemenea efort al naturii. Cu alte cuvinte, prea mult zgomot pentru așa un trofeu. De altfel, Cotiugă nu o mai ducea mult pe acest pămînt și corbii aceia oricum nu puteau fi înecați. Deci ploaia a devenit cam potop, Costică s-a adăpostit într-o glugă după ce în prealabil i-a adus anumite îmbunătățiri. A adăugat snopi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
acesta a fost mai mare decît cel de pe vremea lui Noe. Atunci au scăpat atîtea jivine, dar acum... L-au găsit pe drumețul care o luase pe urmele vikingilor după mai multe zile. Pe bata pantalonilor scria, abia lizibil, Costică Cotiugă. Nu s-a mai găsit nimic scris, nici un document și nici un om care să-l cunoască. Din acest motiv oamenii au scris pe o cruce improvizată " Aici odihnește Costică Cotiugă. Dumnezeu să-l ierte". Așa a decis prostimea locului. Noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mai multe zile. Pe bata pantalonilor scria, abia lizibil, Costică Cotiugă. Nu s-a mai găsit nimic scris, nici un document și nici un om care să-l cunoască. Din acest motiv oamenii au scris pe o cruce improvizată " Aici odihnește Costică Cotiugă. Dumnezeu să-l ierte". Așa a decis prostimea locului. Noi, cei mai deștepți, avem o poveste mai aproape de adevăr. Roșcatul acesta era urmașul urmașilor, urmașilor unui copil din flori al unei moldovence. Fata a iubit un viking, fiu al lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
atît de dor de voi! Cuprins Cuvîntul autorului 7 Capitolul I Incursiuni prin memorie 19 Același pămînt 21 Ispită și păcat 24 Mămăliguța lui moș' Vasile 27 Tovarăși de viață 30 Teroristul din Ghireni 33 Pișca la Ghireni 35 Costică Cotiugă urmașul lui Erik Cel Roșu 38 Balauri vechi și noi 42 M-a chelfănit poporul 46 Comunista din Ghireni 50 Berbecul de la cruce 53 Cu uratul la Conac 56 Comoara satanei 59 În vremea foametei... 63 Scorneli de-ale lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
numai i-am Întrezărit, pe atâția și atâ ția ultimi oameni de treabă, toți anonimi, ai Bucureștilor de odinioară puși sub hramul Sfântului Mare Martir Dimitrie Izvorâtorul de Mir, zugrăvit În platoșă și cu sulița În mână pe „tombărăurile“ și cotiugele de gunoi, cu sacalele și stro pitorile primăriei trase de cai uriași de povară aduși din Pomerania, că rora vizitiii noștri le vorbeau Într-o nemțească de nuanță valahă: „țuri“ În loc de zurück. Oameni Într-adevăr de treabă, fiindcă nu știau
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Domnitorului” <endnote id="(834, p. 116)"/>. În aceeași epocă, Într- un mic târg moldovenesc ca Piatra-Neamț, de pildă, erau Înregistrați 42 de birjari, dintre care 35 (adică 83%) erau evrei. Unii dintre aceștia erau birjari de lux, conducând cabriolete sau cotiugi cu doi cai <endnote id="(752, p. 36)"/>. La Galați, breasla birjarilor evrei era atât de numeroasă și de puternică, Încât În 1860 și-a ridicat propriul ei lăcaș de cult : Sinagoga Birjarilor, din Str. Războieni <endnote id="(751, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
248, p. 160)"/>. Termenul a circulat și În Basarabia, Moldova <endnote id="(436)"/>, Bucovina, Podolia, Galiția și Maramureș : „tatăl ei [evreu dintr-un sat de dincolo de Tisa] era un biet balagulă ce-și câștiga anevoie o pâine pe capra unei cotiuge” <endnote id="(791, p. 75)"/>. Uneori, balagula desemna nu numai „căruțașul”, dar și „căruța” propriu-zisă : un car mare și greoi - cu sau fără coviltir -, menit să transporte mai ales oameni. Într-o nuvelă publicată În 1936 (Bataguty), scriitorul polonez Stanistaw
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
creșterea animalelor (oi, cai, gâște etc.), ci și de exploatarea cvasi- industrială a pădurilor. Unii dintre ei aveau În proprietate loturi de pădure, alții le luau În arendă. Activitățile lor erau cele tradiționale : alegerea și tăierea copacilor, transportarea buștenilor cu cotiuga, tăierea cu joagărul și transformarea lor În scânduri. Recent, Claus Stephani a publicat un volum de povestiri evreiești culese din nordul Maramureșului, de la evreii din târgurile de pe malul râului Vișeu. Protagoniștii poveștilor sunt, În majoritatea lor, evrei păstori, agricultori și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1928), F. Brunea-Fox descrie aceste activități practicate de evreii din târgurile regiunii : „I-am Întâlnit În Maramureș la toate altitudinile, adaptați, intercalați printre oameni [...] Am dat peste el [= evreul maramureșean] mai sus, la 500 de metri [deasupra mării], pe capra cotiugii cu doi cai, cărând butucii la fabrică, glumind idiș cu țărani [români] descendenți din voievozi, mânuind biciușca și suduind animalele, opintindu-se la roată sau săltând un lemn rebel cu o forță necostisitoare, naturală. Și mai sus, la 1.000
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Corbu C. Constantin 1692. Corbu C. Gheorghe 1693. Corcaci C. Mihai 1694. Corduneanu C. Ion 1695. Corduneanu D. Petru 1696. Costan Gh. Traian 1697. Costea Ț. Vasile 1698. Cotea Z. Ion 1699. Cotia Z. Ion 1700. Cotic Gh. Vasile 1701. Cotiuga Saveta Gheorghe 1702. Covaliu Z. Vasile 1703. Cozma Gh. Mihail 1704. Cretu C. Ioan 1705. Cretu Gh. Dumitru 1706. Cretu V. Vintilă 1707. Crivoi V. Alexandru 1708. Crup N. Alexandru 1709. Cucuteanu I. Gheorghe 1710. Cucuteanu I. Ion 1711. Curcudel
DECRET nr. 738 din 10 noiembrie 2003 privind conferirea Crucii Comemorative a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153987_a_155316]