9 matches
-
lapăd roșața sau năjitul de la mine din gură ori din gingii.“ Gîlci Cînd cineva coace sau fierbe ouă în ziua de Paști, face gîlci*. Dacă mănînci gheață ori omăt, ori țurțuri, faci gîlci. Gîndac De gîndaci de casă se poate cotorosi dacă se iau vinerea cu dosul măturii și se dau peste drum. Se crede că spre a se cotorosi de gîndaci trebuie a afuma în casă cu piele găsită. De a scăpa de gîndaci din casă, se crede că trebuie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ziua de Paști, face gîlci*. Dacă mănînci gheață ori omăt, ori țurțuri, faci gîlci. Gîndac De gîndaci de casă se poate cotorosi dacă se iau vinerea cu dosul măturii și se dau peste drum. Se crede că spre a se cotorosi de gîndaci trebuie a afuma în casă cu piele găsită. De a scăpa de gîndaci din casă, se crede că trebuie a lua nouă din ei și a-i duce la răspîntie de drum sau într-o crîșmă sau moară
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
casă unde este o fată mare, se crede că pentru acea fată s-a trimis ură. Cînd te speli pe obraz cu apă din gură e rău de urît. Dacă au prins oarecare oameni ură pe cineva, apoi se poate cotorosi de ea dacă se iau de la stavila de la moară nouă țăndurele, să se puie să mocnească în apă, să ieie apă într-o țevie*, să se ducă între acei oameni care îl urăsc și să verse apa lîngă dînșii, zicînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apoi călcându-și pe inimă întocmai ca țiganul care și-a luat ziua bună de la căciula ce-i căzuse pe baltă, a ordonat babei să pregătească mâncările, numai iute, cât se poate de iute, căci îi era zor să se cotorosească 149 mai curând de niște așa musafiri supărăcioși și nepoftiți. Înainte însă ca baba să plece, eu avui vreme să-i suflu în ureche ca să fie mâncările bune, dacă vra ca și bacșișul să-i fie bun; șireata de babă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
nu era decât jus utendi, nu un jus abutendi. A trăi cu ideile în vremea Regulamentului Organic, a celei întîi legiuiri, introduse de străini, în țările noastre, și a uita că datoria noastră națională, a tuturor, e de-a ne cotorosi de toate urmele păgâne a unor legiuiri dictate de spiritul despotismului muscalesc. ["D. M. KOGĂLNICEANU DÎND PUBLICITĂȚII... "] 2264 D. M. Kogălniceanu dând publicității și a doua parte a scrierii sale asupra Cestiunii dunărene, în care reprezintă cu multă viociune și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sta pe tronul Bulgariei; dar căzând din scaun va fi dator a aduce servicii credincioase împărăției romeice cu vasal cu numele și cu rangul unui despot, care imediat urmează după împăratul. Căsătoria Mariei cu Lachanas. Împăratul ținea mult să se cotorosească pe cale pacinică de regina Maria, până ce ea n-ar fi apucat a face un pas hotărâtor spre îndreptarea stării ei. Deci înnădi prin soli îndemînatici tratări cu bulgarii cu scopul ca aceștia să-i estradeie pe regina și să ridice
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Eichmann, șefii le-au trîn tit vreun „descurcați-vă!“ atît de cunoscut de toate nea mu rile din această parte de lume, chiar dacă de unii mai mult, de alții mai puțin. Iar ei s-au descurcat, hotărînd să se des cotorosească de incomodul deportabil, dîndu-l pe mîna nemților care, În Împrejurările cu pricina, trebuie să știe ce e de făcut cu un invalid de război evreu, fost supus al Împă ratului de la Viena. L-au dat În seama a două grade
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
mă întrebă, dând cu ochii de mine. Ce era să spun? ― Merg! Am coborât împreună. Na! Asta-mi lipsea, gândeam înciudat. Iată-mă silit să-l duc până la poartă. Acolo i-am pus o întrebare cu intenția de a mă cotorosi de el: ― Încotro o iei? ― Mă duc la Colțea. Dar tu? ― Eu fac lectură la Șosea (adică în direcția opusă). ― La revedere. Ne-am despărțit. După ce s-a depărtat puțin m-am întors aproape fugind. Am urcat scările, sărind cite
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
urmă, cu harta județului pe birou, îi indică localitățile răzvrătite și-i predă dosarul cu rapoartele despre tulburări, neuitând să-i atragă atenția că până și conacul lui a fost devastat. După mulțumiri și diverse mici amabilități avocățești, Baloleanu se cotorosi de dânsul, înțelegînd că își pierde vremea zadarnic. Și nu voia să piardă nici un minut. Avea ambiția să dovedească șefului că a fost bine inspirat când a făcut apel la Baloleanu. Convocă imediat pe primul-procuror, pe căpitanul de jandarmi și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]