7 matches
-
Buda și Valea lui Ion. Comuna Buda era formată din satele Buda și Șipotele și avea o biserică și 1330 de locuitori ce trăiau în 309 case. Comuna Valea lui Ion, formată din satele Valea lui Ion, Târzeni, Păscăreni, Boița, Cotreanța, Poiana Negustorului și Frunzeni, avea 1740 de locuitori și două biserici la Târzeni și Valea lui Ion. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Bistrița a aceluiași județ. Comuna Blăgești avea 1849 de locuitori în unicul ei sat; comuna
Comuna Blăgești, Bacău () [Corola-website/Science/300658_a_301987]
-
avea 1849 de locuitori în unicul ei sat; comuna Buda avea 1135 de locuitori în aceleași două sate Buda și Șipote; iar comuna Valea lui Ion era formată din satele Păsăreni, Târdeni și Valea lui Ion si din cătunele Boița, Cotreanța, Frunzeni și Poiana Negustorului, populația totală fiind de 3000 de locuitori. În 1931, comuna Buda a fost desființată, cele două sate ale ei trecând la comuna Blăgești Ulterior, și comuna Valea lui Ion a avut aceeași soartă. În 1950, comunele
Comuna Blăgești, Bacău () [Corola-website/Science/300658_a_301987]
-
Neamț" Constantin Mătasă afirmă că localitatea Cîndești face parte dintre cele mai bogate stațiuni preistorice din județ. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Bistrița a județului Neamț și era formată din satele Bărcănești, Bălcești, Cândești, Cotreanța, Frunzeni și Țârdeni, având în total 1988 de locuitori. În comuna existau opt mori de apă, trei fierarii, 22 de rotarii, trei biserici și o școală. Anuarul Socec din 1925 o consemnează sub denumirea de "Socea-Cândești", în aceeași plasă, având
Comuna Cândești, Neamț () [Corola-website/Science/301625_a_302954]
-
biserici și o școală. Anuarul Socec din 1925 o consemnează sub denumirea de "Socea-Cândești", în aceeași plasă, având 3780 de locuitori în satele Bărcănești, Belcești, Cândești, Frunzeni, Socea, Țărdeni și Vadurile. În 1931, satele componente ale comunei erau Bărcănești, Cândești, Cotreanța, Frunzeni și Vădurele. În 1950, comuna a fost transferată raionului Buhuși și apoi (după 1964) raionului Piatră Neamț din regiunea Bacău. Din 1964, sătul Cotreanța poartă denumirea de "Dragova". În 1968, comuna a revenit la județul Neamț, reînființat. Singurul obiectiv
Comuna Cândești, Neamț () [Corola-website/Science/301625_a_302954]
-
Cândești, Frunzeni, Socea, Țărdeni și Vadurile. În 1931, satele componente ale comunei erau Bărcănești, Cândești, Cotreanța, Frunzeni și Vădurele. În 1950, comuna a fost transferată raionului Buhuși și apoi (după 1964) raionului Piatră Neamț din regiunea Bacău. Din 1964, sătul Cotreanța poartă denumirea de "Dragova". În 1968, comuna a revenit la județul Neamț, reînființat. Singurul obiectiv din comuna Cândești inclus în lista monumentelor istorice din județul Neamț este situl arheologic din dealul Cetățuia de lângă satul Cândești, sit ce cuprinde urmele unei
Comuna Cândești, Neamț () [Corola-website/Science/301625_a_302954]
-
de acasă, la întâmplare, mama nefiind de față). Așa se făcea că multe lucruri nu erau de găsit prin casă, eu le dădusem pentru "podoabe". Rufarul era un personaj îndrăgit și totodată bine intenționat. Curăța satul de lucrurile nefolositoare (bulendre, cotrențe, zdrențe). Alt personaj mereu prezent în viața satului era păcurarul, un fel de negustor ambulant, care vindea păcură și petrol lampant. Avea o căruță cu doi cai zdraveni și înăuntru un butoi mare cu păcură (un lichid vâscos, negru sau
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
dacă le-ar fi găsit gustoase într-o ciorbă mai hușchită. Totul creștea natural și chiar gunoiul avea prostul obicei să se împrăștie și prin dormitorul său. adică se lipea de tălpi și apoi se dezlipea în pat, pe niște cotrențe, care se pare că într-un timp am avut rolul de cearceafuri. Nu era deranjat nici de praful de pe picioare, unii spuneau că este un fel de rapăn. Îi plăcea vara să meargă desculț, în pantaloni scurți și într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]