190 matches
-
cotoșmani un areopag de Parce (trei, în mitologia greacă, iată-le multiplicate la infinit în "toți motanii"). În "Buruieni", ne investește tăria de arome vegetale, resimțită olfactiv, auditiv și tactil: Sălbatică grădină-i amar îmbălsămata, de buruieni înalte ce cresc cotropitoare, mireasma-i, plămădită'n a soarelui dogoare, rămâne totuși crudă, si-adânc răcoritoare. Din lamura de floare și frunză fură vântul și sufletul mi-l umple, și sângele mi-l bate, și tâmpla'-mi răcorește cu sărutări curate, și părul
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]
-
care își continuă activitatea și în prezent. În vara anului 1944, datorită avansării frontului sovietic, părăsește în ultima clipă orașul Piatra Neamț și împreună cu un mic grup de intelectuali locali străbate pe jos Carpații Orientali înfruntând de nenumărate ori vrăjmășia armatei cotropitoare. După 10 zile și peste 300 de kilometri parcurși cu piciorul ajunge la Ploiești unde este ajutat de un mecanic de locomotivă să ajungă în București. Urmează ani grei, în care clocotitoarea lui activitate de până atunci este considerată incompatibilă
Mihail Magiari () [Corola-website/Science/332830_a_334159]
-
simpatie sau resentimente, autorul descrie cu lux de amănunte greșelile politice care au condus la lovitura de stat de la 23 august 1944 și capitularea necondiționată a armatei române, subliniind cinismul aliaților occidentali care nu urmăreau decât să ofere România poftelor cotropitoare ale Uniunii Sovietice. De asemenea, nu uită să sublinieze greșelile complotiștilor din jurul regelui, așa-zișii "democrați" în frunte cu Maniu : Gen. Platon Chirnoagă afirmă cu toată autoritatea militarului care a luptat din prima până în ultima zi a războiului, că existau
Platon Chirnoagă () [Corola-website/Science/307502_a_308831]
-
Qumran, care a făcut un comentariu descoperit în 1947 (manuscrisul poartă sigla de: 1Qp.Hab.). ei au interpretat primele două capitole în funcție de istoria Învățătorului Dreptății și al Comunității Alianței. În acest comentariu, caldeii menționați în Habacuc sunt identificați cu romanii cotropitori. În afără de Scrisori, Paul - mai direct sau mai indirect - a folosit doctrina lui habacuc și în predicile sale (cf. Faptele Apostolilor 13,41). Habacuc este cinstit de creștini drept sfânt și sărbătorit la 15 ianuarie, conform Martirologiului Roman și
Habacuc () [Corola-website/Science/303396_a_304725]
-
străvechiul miez comercial și al oficialității din Craiova, străjuit de Bănie și de ruina bisericii Sf. Dumitru de o parte, și de cealaltă de vestitul han brâncovenesc al Hurezului, devenit și pentru puțină vreme al "nemților cu coadă", al austriecilor cotropitori, și în ultim: Căimăcămia, aceasta până la "arsul Craiovei". Era pe vremea lui un conglomerat de ruinături, din care dăinuiesc și azi în strada Hurezului ziduri urmașe și impresionante, și printre ele cărămizi de factură romană, din care prea puține se
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
și în veacurile trecute, este ca și limba lui să fie respectată în același chip și singura dușmănie pe care-o are românul este cea în contra elementelor cari nu supun silei numai trupul, ci și sufletul. Și există asemenea elemente cotropitoare înlăuntrul granițelor cărora a-ți vorbi limba se consideră ca un păcat, a o scrie sau a o apăra ca o crimă. Apropiarea politică de asemenea elemente [2simple]2 [împle] masele poporului nostru cu ură, pe cei-inteligenți cu o justă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
simt că întineresc cu douăzeci de ani". E varianta luptătorului, cînd știi că euforia luptei, deși te simți copleșit de forța strivitoare a adversarului, te întărește, te umple de încredere, îți dă sens, se revarsă peste tine o inexplicabilă și cotropitoare veselie. Soluția aceasta, firește, presupune o tărie de caracter excepțională, o concepție militară a vieții, o formidabilă îndîrjire morală a trupului, o voință de oțel înnobilat și o sănătate spirituală adamantină. E probabil că presupune și un duh sportiv: să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
gînd, evident că v-ați rătăcit. E soarta voastră. SÎnteți parte a tristului trib fin-de-siècle care rătăcește prin lume În căutarea unei rațiuni de a se Întoarce acasă cît mai iute cu putință. SÎnteți o rîie, o ciumă, un nor cotropitor de lăcuste, un zid uman de guși și burdihane. Wakefield urăște aceste creaturi, deși fără ele n-ar avea o para chioară; n-ar fi decît un funcționăraș Într-un birou sau un pierde-vară bețiv făcînd speculații la bursă. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
biografiile celor trei mari autori tragici pe care Grecia i-a dăruit lumii! Viața lui Eschil este puțin cunoscută. Născut în 525 la Eleusis, lângă Atena, el aparține unei familii ateniene. În timpul războaielor medice, în care Grecia se confruntă cu cotropitorii perși, Eschil este la vârsta purtării armelor: ia parte la celebra luptă de la Maraton (490Ă și, după 10 ani, la cea, nu mai puțin celebră, de la Salamina (480Ă. Ar fi scris prima piesă la 25 de ani, iar în 472
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
să amețească. Poate fiindcă aerul era prea puternic. Poate fiindcă nu mâncase de două zile. I se păru că În urma lui se aud voci. I se păru că În fața lui se mișcă ceva. Apoi, toate se amestecară Într-un alb cotropitor și adânc. - Aici! strigă unul dintre războinici, arătând urmele din zăpadă. Nu poate fi departe, iată, a descălecat. - E prea mult, spuse altul, ne-am Îndepărtat prea mult de Daizafu. Și suntem prea aproape de munți. - Și ce dacă? Întrebă primul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
al d-lui T. Maiorescu, publicat într-o foaie străină și prin care d. Maiorescu, în toată independența sa de publicist, cercetează anumite cazuri în care ajutorul Austro-germaniei ar putea să fie folositor României {EminescuOpXII 37} în contra unor dispozițiuni prea cotropitoare ale elementelor slave ce astăzi ne înconjoară. D. Maiorescu n-a vorbit nici în numele bătrânei, nici în numele junei drepte, nici chiar a dezvelit un program al său de politică practică și imediat aplicabilă. A examinat însă niște ipoteze viitoare și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
parte dintre cei mai străluciți "păzitori ai ființei neamului". Argumentația eseistului pare de nestăvilit. Intră în ecuație forța regeneratoare a arheului românesc, profetismul eliadesc, "profetul lui Eminescu" într-o formulare sintetică: direcția națională (nu naționalistă!), amenințată mereu ba de hoardele cotropitoare, ba de internaționalismul proletar, ba de europenismul transnațional: "Anemierea conștiinței arheale (singură în stare să ne salveze), regizată remarcabil de supraviețuitorii Kominternului, a împins o parte apreciabilă a elitelor într-o mare derută, la limita hibridului cultural, încât forțe antinaționale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
dimpotrivă, mă convingeam de ideea că aveam să fiu ridicol și asta începu să-mi alunge concentrarea de până în acel moment și mă trezii privind din nou pe fereastră alunecarea imensei câmpii. În dimineața aceea de vară totul confirma, în ciuda cotropitoarei secete, vitalitatea naturii, încât, viața - îmi spuneam - merită să fie trăită și retrăită de o mie de ori, numai că mă simțeam exclus din cercul acestei bucurii, în afara marii circumferințe. Era ceva imprecis, fără nume, o ceață ce se ridica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
microscopul În ei, plecaseră spre casele lor cu statui dărâmate În suflete. Soldatul rus, pe care ei atâta Îl iubeau, nu fusese chiar ca În filmele lui Ghiță de la Căminul cultural: viteaz, bun la suflet, deștept, mare ucigaș de nemți cotropitori. Nici eroii Armatei nu erau așa viteji cum Îi știau din manualele de școală. Colonelul le spusese că eroismul În timpul bătăliei nu există. Acolo fiecare luptă pentru viața sa și nimeni nu are În gând că se bate pentru patrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de un secol de stăpânire străină cu consecințe grave pentru românismul de acolo: „Dacă mai trebuie o dovadă de trăinicia neamului românesc pe pământurile ce i-au fost date cândva în stăpânire, ea ne vine acum de peste Prut cu o cotropitoare strălucire de adevăr. Un secol de opresiune înfricoșată exercitată în chip voit și după un plan hotărât de forța imensă a guvernului țarist, cât și în chip inconștient de masa covârșitoare a restului Rusiei, nu a fost în măsură să
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
necrezut cum totul în mine, dar absolut totul, mai ales ideile, pleacă de la fiziologie. Trupul meu e gândirea mea, sau mai curând gândirea mea e trupul meu” (I, 31). Într-un loc, Cioran mărturisește că preferă bolii indispoziția. Căci boala, „cotropitoare, dominatoare, tinde să se substituie gândirii, mai mult: să gândească EA ÎNS|ȘI” (III, 299). Or, boala care gândește ea însăși e deopotrivă semnul alienării și al recunoașterii propriei identități. Cioran merge până acolo încât pune boala pe același plan
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Măriuca au fost și copii eroi, eroi mai mici de vârstă, dar la fel de mari la suflet. Țara noastră a avut bravi conducători și datorită lor noi trăim pe aceste plaiuri. De multe ori Puterea Semilunei și-a Întins brațele-i cotropitoare să sfarme odată pentru totdeauna acest cuib de viteji, străji neadormite la porțile Europei apusene, dar de fiecare data s-au lovit de un zid neînvins, un zid ce se sprijinea pe iubirea de patrie. Mihai Viteazul, Vlad Țepeș, Mircea
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
povață și-a ieșit din chilia lui Daniil Sihastrul. Sfatul îi înzecise puterile și-l înveselise, parc-ar fi fost însetatul care a băut dintr-un izvor rece, binefăcător. De pretutindeni a adunat tineri flăcăi, dornici să lupte cu vrăjmașul cotropitor. Bătrâna Vrâncioaia i-a ieșit în cale, i-a arătat flăcăii cum se strângeau în cete, pe văi, și i a zis: Vezi, Mâria-ta, vin flăcăii de după munți. Toată Vrancea se ridică împotriva dușmanui. Iată, în frunte sunt cei șapte
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
viteji purtători de arme din Principatul Moldovei... Acestora li s-au dat ranguri de boierie și moșii întinse dintre care, însă, durere, numai pe cele dintâi le-au păstrat. Așa erau mazilii și răzeșii pe vremurile acelea... În mâna slavismului cotropitor ei și-au uitat limba strămoșilor iar factorii competenți nu s-au ocupat de soarta lor"... Aceasta o făcea acum, în 1910 Gazeta mazililor și răzeșilor de la Cernăuți care apărea de 2 ori pe lună. Așa avea să facă 30
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
le stârnește și le mână vântul: un nor negru și furtunos 55 adus dinspre apus peste întinderea mării, departe întâi, apoi mereu mai aproape; sau valurile nenumărate ale mării; izbite de vifor și care vin, tot vin dese, înspumate și cotropitoare, să se spargă, tunând și împroșcând, de promontorii și de stânci. Iar marele avânt poate rupe totul în cale-i ca un râu umflat de ploi, dar și scădea până la urmă, ca elanul unui bolovan uriaș rupt de torente dintr-
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
războiul pentru independență din anii 1877- 1875. În decursul frământatei istorii a patriei noastre, de nenumărate ori românii au fost nevoiți să pună mâna pe arme, jertfindu-se cu sângele lor pentru apărarea pământului strămoșesc. Au înfruntat vitejește hoardele barbare, cotropitorii turci, tătari sau leși, sub conducerea domnitorilor noștri. În preajma anului 1877, România, fiind dependentă față de turci, nu putea să aibă o politică proprie, adică nu putea să-și aleagă aliați care-i conveneau, nu avea dreptul să încheie tratate cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Mare, grație unor trucuri militare. Fie că s- au folosit de copaci pentru a-i induce în eroare pe adversari privind numărul real al soldaților, fie că și-au atras inamicii în mlaștini și locuri potrivnice, domnitorii au învins oștile cotropitoare cu ajutorul vicleniei. Soldații - copaci După ce generalul roman Tettius Julianus reușise cu cohortele sale să nimicească aproape în întregime oastea dacilor conduși de Decebal (86-106) în bătălia de la Tapae, în anul 87, spre surprinderea romanilor, a doua zi după decimarea dacilor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
o întoarcere la a doua transcendență, regăsită nu în "datul imediat al existenței" ci în "orizontul misterului și al relevării" ca să folosim cuvintele filosofiei blagiene. "Te văd, Dumnezeule-plumb, scrum și nor -/ odată venind peste mine prin ușă/ din muntele cerului, cotropitor.// Scăpa-voi doar până în poartă. Apoi/ mușca-voi, în Tine, a lumii cenușă./ Tiparul în Tine păstra-mi-l-voi". Lumea vorbește prin mijlocirea arborelui cosmic, un copac plutitor și această vorbire este direct înțeleasă. Lumea este înțeleasă ca Viață și, pentru gândirea
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
întoarcere la a doua transcendență, regăsită nu în "datul imediat al existenței" ci în "orizontul misterului și al relevării" ca să folosim cuvintele filosofiei blagiene. Te văd, Dumnezeule- plumb, scrum și nor -/ odată venind peste mine prin ușă/ din muntele cerului, cotropitor.// Scăpa-voi doar până în poartă. Apoi/ mușca-voi, în Tine, a lumii cenușă./ Tiparul în Tine păstra-mi-l-voi871. Deci poesia devine prin definiție ambiguă, fiind o elaborare timp-spațiu a inconștientului în care prezența simultană a mai multor sensuri generează hermeneutic interpretări
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
bolnăvicios și lacrimogen, lăsându-se pradă unor chinuitoare frământări. O natură hipersensibilă și lucidă deopotrivă, analizându-se necruțător, în dorința de a se autoperfecționa. Auster până la puritanism, zbuciumatul lasă din când în când să i se întrevadă firea de un cotropitor senzualism. E loc, desigur, și pentru meditații despre soartă, fericire, moarte - diaristul având, dincolo de postura livrescă, de inspirație byroniană, un sentiment acut al morții. Se simte, în acest jurnal, o tensiune a sentimentului patriotic, pașoptistul asumându-și cu un soi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]