190 matches
-
posibil progresul: Vine iarba, înspăimântă orașele/ nemăsurat le încearcă din adânc/ simt forfotind, măsurând, năvălind,/ grăunțele, sâmburii, spicele, pășunile pe care s-au întemeiat". Poetul este extaziat în fața puterii ei miraculoase, aude semințele țipând în somn și cum alunecă firele cotropitoare de iarbă; năvălește pe calea ferată, răstoarnă pietrișul terasamentelor, aude în flăcări trăsnind iarba, mușcă hărțile de previziune și de calcul, dar în același timp, apare necesitatea de a o stăvili în folosul civilizației: "împotriviți-vă ierbii, nu vă lăsați
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ca franci. De fapt, nu Europa încerca o primă colonizare externă. Creștinismul era cel care refuza să se lase închis în Europa, atît de departe de locul său de baștină. El a fost nevoit ulterior să cedeze Bizanțul și Balcanii cotropitorilor turci (secolul al XV-lea). În acest moment chiar, irupția Epocii Moderne avea să șteargă identitatea dintre Europa și creștinism: aceasta va lăsa cale liberă creștinismului în America și gîndirii laice în Europa. Prin urmare, numai Europa medievală poate fi
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Românească de invazia otomană. Acesta pretindea că tronul Valahiei i se cu-venea de drept ca fiu al voievodului Mircea cel Bătrân, și l-a obținut cu ajutorul lui Sigismund. Mai târziu, într-un mod misterios, a schimbat tabăra, alăturându-se cotropitorilor turci în campaniile lor împotriva Transilvaniei. Apoi s-a răzgândit și li s-a împotrivit otomanilor, ca, mai târziu, să li se alăture din nou în lupta contra creștinilor. Aceste decizii contradictorii s-ar fi datorat faptului că cei doi
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
al temerilor inconștiente. Nu mai este vorba de dorințe, ci de o frică irațională sau nerecunoscută. Persoanele deosebit de stresate își refulează destul de dificil angoasa. Prin somn și prin relaxarea psihică proprie acestuia, angoasa iese din nou la suprafață, puternică și cotropitoare, prin imaginile de groază din coșmar. La fel cum visul are un caracter mirific, pozitiv și ideal, în expresiile curente, coșmarul se articulează în jurul viziunilor de infern și al situațiilor dramatice. La copil, coșmarul este cel care revelează temerile ce
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Interesant și actual este articolul S. S. Preot C. Grumăzescu, intitulat «Iisus și Războiul». Autorul demonstrează, pornind de la preceptele evanghelice, că, în doctrina creștină și în cadrul propovăduirii lui Christos, se află cuprinsă și recomandarea armelor pentru un război, nu de agresiune cotropitoare și împilatoare, ci de apărare împotriva atacurilor nedrepte ale dușmanului. Cine n'are sabie, să-și vândă haina și să-și cumpere sabie» (Luca XXII, 36). Pentru ce să-și cumpere sabie? Dar ucenicii lui Christos erau înarmați și atunci
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
În Noua Zeelandă. Doresc asta din tot sufletul... Și așa va fi6. Dorința exaltată de contopire cu fratele mort, dialogul patetic În care ambiția literară dublează tragedia intimă dau nota unei confesiuni mereu ezitante Între derizoriul clipei și absolutul amintirii. Imaginile cotropitoare ale copilăriei și ale Noii Zeelande natale subîntind coarda unei nostalgii pe care prezentul o ridică la cote insuportabile. Viața nu mai este, În acest caz, decât o promisiune pe care scriitorul trebuie să o țină În numele propriului său jurnal
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Raza o fripse. În după-amiaza zilei acesteia, o păsărică cu pene verzi și galbene, un scatiu, veni, moleșit de căldură, de se furișă sub dânsa, la umbră, la adăpost. [...] Și în fiecare zi pasărea venea să se ascundă de căldura cotropitoare, în fiecare zi frunza o ferea și cântecul se împrăștia vesel." (Emil Gârleanu, Frunza) (e) "Craiul, primind cartea, îndată chemă tustrei feciorii înaintea sa și le zise: Iaca ce-mi scrie frate-meu și moșul vostru. Care dintre voi se
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
el se relevă ca un înzestrat portretist, mai ales în chipurile de femei, știind să descifreze finețea și expresivitatea trăsăturilor, frumusețea sălbatică și senzuală, coborâtă parcă din Cântarea Cântărilor, din care autorul și citează. A. e un poet al iubirii cotropitoare, dezlănțuite, de care sunt animate unele personaje feminine enigmatice, ca Tuța din povestirea omonimă. De aici, echivocul, îmbinarea realului cu fantasticul, ce amintește de Hanul lui Mânjoală a lui I. L. Caragiale, și alternanța spirit primitiv-rafinament. Picioarele „desculțe” constituie un simbol
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285215_a_286544]
-
În care este vorba de sburător, de duhul străin, de strigoi, de iubirea dintre două ființe din lumi diferite, nu sînt deloc demonice. Dragostea este manifestarea unei vîrste și Alecsandri n-a Înfățișat-o decît rareori și superficial „bolnavă”, agresivă, cotropitoare. Copilita (pentru care are predilecție) este blîndă și neștiutoare de misterul pe care Îl ascunde. Pasiunile se consumă În afara poemului. În poem e vorba doar de o fugă, o „hîrjoană”, de o plecare În codru. Sentimentul este privit dinafară, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ritmicitate potolită, o Împăcare, În fine, cu ordinea dezastrului interior. Asta și vrea să sugereze Conachi: resemnarea În delirul (potopul) nenorocirii, plăcerea de a trăi pe buza prăpastiei. Toate versurile sînt jeluitoare, toate vorbesc de un „aht”, de un chin cotropitor, incit imaginea finală este aceea a unei existențe copleșite de o mare pasiune. O pasiune devastatoare care atinge toate compartimentele și funcțiile ființei: fiziologice, psihice, spirituale. Să vedem Întîi dezastrul global. O senzație, Întîi, de cădere, de „clătire” a sufletului
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
au dovedit forța ostașului român care, înzestrat și mai bine pregătit decât în 1916, încurajat prin înscrierea în Constituție a reformelor democratice și, mai presus de toate, animat de cel mai fierbinte patriotism izvorât din apărarea pământului strămoșesc, a arătat cotropitorilor că „pe aici nu se trece”. Această rezistență a avut o importanță capitală, făcând să eșueze - cu prețul jertfelor fără seamăn - planurile de ocupare și de împărțire a statului român. Experiența istorică ne arată greutățile, uneori insurmontabile, pe care le
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
socotite deosebit de semnificative pentru mișcarea de eliberare a întregii națiuni: „Dacă mai trebuie o dovadă de trăinicia neamului românesc pe pământurile ce i-au fost date cândva în stăpânire (subl. ns., I. A.), ea ne vine de peste Prut, ca o cotropitoare strălucire de adevăr. Un secol de opresiune înfricoșată, exercitată în chip voit și după un plan hotărât de forța imensă a guvernului țarist, cât și în chip inconștient de masa covârșitoare a restului Rusiei, nu a fost în măsură să
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Prutul !”, se preciza: „... Reîmpliniți în trupul Țării glia străbună a Basarabiei și codrii medievali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile noastre [...] Să luptați pentru dezrobirea fraților noștri, a Basarabiei și Bucovinei, pentru cinstirea bisericilor, a vieții și căminelor batjocorite de păgânii cotropitori...”. Regele Mihai I trimitea, în aceeași zi, o telegramă conducătorului statului, exprimându-și întreaga adeziune și recunoștință: „În clipele când trupele noastre trec Prutul și codrii Bucovinei pentru a întregi sfânta țară a Moldovei lui Ștefan cel Mare, gândul meu
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
cu oaste multă și cu vâlvă mare, hotărât să sfarme - odată pentru totdeauna - cuibul acesta de viteji, care de-atâta timp stăteau străji nedormite la porțile Europei apusene și nu lăsau puterea Semilunei să-și Întindă mai departe valurile-i cotropitoare. Pentru fericirea poporului nostru, pe vremea aceea, Domn În Țara Românească era Mihai Viteazul, una din cele mai eroice figuri din istoria omenirii. Văzând el ce potop de oaste vine asupră-i și cugetând că o luptă În câmp deschis
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
MIHAI VITEAZUL Mihai Viteazul a fost domn al Țării Românești. În fruntea armatelor sale, el a reușit, pentru prima dată, să unească cele trei țărișoare (Țara Românească, Moldova și Transilvania ) Într-un singur stat. Pentru faptele lui de vitejie Împotriva cotropitorilor turci, poporul Îi păstrează o vie amintire: Auzit-ați de-un oltean, De-un oltean, de-un craiovean Ce nu-i pasă de sultan ? Auzit-ați de-un viteaz, Care veșnic șade treaz, Când e țara la necaz ? Auzit-ați
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]