115 matches
-
Asigurarea vitelor de ciumă, spitalul de alienați, drumurile șoseluite, instrucția publică, școlile agricole (...) toate au luat naștere din inițiativa lui A.M.Cotruță. Zemstva Basarabiei a avut “veacul de aur”(...). Aceasta a fost vremea, când în fruntea Zemstvei stătea A.M Cotruță", scria Ioan Pelivan în lucrarea "Alexandru Matei Cotruță", publicată în "Viața Basarabiei", București, 1940. După retragerea din postul de președinte al Zemstvei, A.Cotruță continuă să activeze pe tărâm obștesc, dar se ocupă mai mult de gestionarea moșiei sale de la
Alexandru Cotruță () [Corola-website/Science/318714_a_320043]
-
șoseluite, instrucția publică, școlile agricole (...) toate au luat naștere din inițiativa lui A.M.Cotruță. Zemstva Basarabiei a avut “veacul de aur”(...). Aceasta a fost vremea, când în fruntea Zemstvei stătea A.M Cotruță", scria Ioan Pelivan în lucrarea "Alexandru Matei Cotruță", publicată în "Viața Basarabiei", București, 1940. După retragerea din postul de președinte al Zemstvei, A.Cotruță continuă să activeze pe tărâm obștesc, dar se ocupă mai mult de gestionarea moșiei sale de la Minceni. Dânsul trece în lumea celor drepți la
Alexandru Cotruță () [Corola-website/Science/318714_a_320043]
-
a avut “veacul de aur”(...). Aceasta a fost vremea, când în fruntea Zemstvei stătea A.M Cotruță", scria Ioan Pelivan în lucrarea "Alexandru Matei Cotruță", publicată în "Viața Basarabiei", București, 1940. După retragerea din postul de președinte al Zemstvei, A.Cotruță continuă să activeze pe tărâm obștesc, dar se ocupă mai mult de gestionarea moșiei sale de la Minceni. Dânsul trece în lumea celor drepți la 7 iulie 1905, fiind înmormântat alături de frați și soția Maria în curtea bisericii din Mincenii de
Alexandru Cotruță () [Corola-website/Science/318714_a_320043]
-
ornat cu arcaturi moldovenești obișnuite. Pridvorul este construit ulterior (în 1834), intrarea făcându-se prin ușa de vest. Biserica nu a fost pictată niciodată, ci numai văruită în culori de apă. Catapeteasma datează din anul 1913 din timpul starețului Nectarie Cotruță. Tot atunci a fost înlocuit pavajul de pe jos cu mozaic. Printre odoarele de preț ale bisericii se numără două evanghelii în limba slavonă din 1766, un liturghier din 1759, un tripod din 1768 etc. În curtea bisericii se află un
Mănăstirea Piatra Sfântă () [Corola-website/Science/307999_a_309328]
-
s-a construit un nou local de școală, ce funcționează și astăzi, pentru elevii din învățământul de patru ani(primar). Dintre figurile emblematice ale străvechiului lăcaș de educație, înființat în anul 1890, amintim familiile de dascăli Hatmanu, Mihăilescu, Zapan, Costăchescu, Cotruța, Pîrpîriță, Petrovici, Stoica, care au luminat generații de locuitori ai satului. Pe locul schitului din 1740, s-a ridicat, în 1975, o troița, prin contribuția familiei Candalea Constantin și Aglaia. În jurul fostului schit, se află cimitirul parohial. La 100 m
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
s-a construit un nou local de școală, ce funcționează și astăzi, pentru elevii din învățământul de patru ani(primar). Dintre figurile emblematice ale străvechiului lăcaș de educație, înființat în anul 1890, amintim familiile de dascăli Hatmanu, Mihăilescu, Zapan, Costăchescu, Cotruța, Pîrpîriță, Petrovici, Stoica, care au luminat generații de locuitori ai satului. Pe locul schitului din 1740, s-a ridicat, în 1975, o troița, prin contribuția familiei Candalea Constantin și Aglaia. În jurul fostului schit, se află cimitirul parohial. La 100 m
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
oi și vaci, aceștia devenind la rândul lor gospodari harnici și înstăriți. În legătură cu spiritul de economie al acestei familii se spune că mergea până la despicarea bățului de chibrit înainte de a-l folosi, pentru a-i dubla utilizarea. Celălalt exemplu. Mitru Cotruță, un gospodar din satul meu a plecat odată cu o haraba plină de saci cu grâu la târg să-i vândă. La intrarea în Botoșani, situat la 18 km de sat, se aflau în zilele de târg mulți angrosiști de cereale
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
de grâu din sacii țăranilor, se tocmeau la sânge asupra prețului, și după ce cădeau la învoială, conduceau căruțele la depozite. Acolo, țăranii erau păcăliți la procentul de corpuri străine, erau furați la cântar și înșelați la calcule. Eroul nostru, Mitru Cotruță, care nu stătea prea bine cu știința de carte și cu calculele aritmetice, la întoarcerea spre casă, singur în carul cu boi, a refăcut socotelile după un algoritm numai de el știut și, cam pe la jumătatea drumului a ajuns la
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
, Renata (pseudonim al Renatei Tcaci; 22.X.1949, Verejeni-Soroca), poetă. Este fiica Anei (n. Cotruță) și a lui Gheorghe Tcaci, țărani. A urmat Facultatea de Ingineri-Economiști la Institutul Politehnic din Chișinău (1966-1971) și Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1974-1980), cursuri fără frecvență. La Chișinău va fi colaborator științific la Centrul Național de Studii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290490_a_291819]
-
stâncilor ce primejduiau circulația plutelor. Legat de acest ultim reper, el preciza că, prin mijloace proprii, "chiar cu ai săi salahori", izbutise să sfărâme cea mai mare și mai periculoasă stâncă de pe albia râului, situată în dreptul localității Tarcău și numită Cotruța, unde anual se petreceau cel puțin trei-patru accidente cu victime omenești și unde, "în curs de 30 de ani s-au nenorocit peste 70 de oameni"6. În sfârșit, semnatarul memoriului către domn arăta că, pe lângă toate cele amintite, "au
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
se lăsa în jos, umplea tinda de fum și mai intra și în camera de locuit. Lemne se puneau pe foc numai la sărbători. Cuptorul era locuit de femeie cu cei mai mici copii sau de către bătrâni. Lângă sobă era cotruța unde se păstrau lingurile și străchinile de lut ars, iar sub grindă culișerul pentru mestecat mămăliga, Mobilierul casei era confecționat din lemn și se compunea din laiță, masa rotundă și joasă cu trei sau patru picioare, scăunele joase, un cuier
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în folosul unui vecin, fără plată, cu glume, povestiri etc. Clironom - moștenitor. Cneaz întemeietor și șef de stat, stăpân ereditar peste un teritoriu. Coșarcă - coș de nuiele împletite. Coșere - coșăre, construcții cu pereți din împletitură de nuiele pentru păstrat porumbul. Cotruță - loc gol între perete și cuptor, unde se puneau vasele de bucătărie. Crupe - boabe de porumb, de orz, de orez sau de soia, măcinate mare din care se prepară renumitele găluște, ciorbe sau alte mâncăruri de post. Danie - donație, dar
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
promoveze o atitudine prudentă În raport cu relațiile cu diferiți reprezentanți ai mișcării naționale a românilor basarabeni. A fost, se pare, totuși o singură excepție, și anume primirea la Palat de către Carol I a unuia dintre liderii incontestabili ai acestei mișcări, Alexandru Cotruță, organizată de către Bogdan Petriceicu Hasdeu, stabilit de mai mulți ani În România <ref id="1"> 1 Ioan Pelivan, Alexandru Matei Cotruță, În Fapte trecute și basarabeni uitați, Chișinău, 1992, p. 315.</ref>. În rest, contactele reprezentanților mișcării naționale a românilor
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
singură excepție, și anume primirea la Palat de către Carol I a unuia dintre liderii incontestabili ai acestei mișcări, Alexandru Cotruță, organizată de către Bogdan Petriceicu Hasdeu, stabilit de mai mulți ani În România <ref id="1"> 1 Ioan Pelivan, Alexandru Matei Cotruță, În Fapte trecute și basarabeni uitați, Chișinău, 1992, p. 315.</ref>. În rest, contactele reprezentanților mișcării naționale a românilor basarabeni cu oficialitățile române au avut un caracter mai mult discret. Dar, aceasta nu Înseamnă că românii basarabeni nu s-au
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
Moldova” <ref id="5"> 5 Apud Ibidem, p. 219. </ref>. Activitatea acestui grup patriotic, după cum o atestă și autoritățile țariste, va continua cel puțin un deceniu și jumătate. În fruntea partidei boierești prounioniste se aflau secretarul Adunării Deputaților Nobilimii, Alexandru Cotruță, fratele lui, judecătorul Carol Cotruță, doi frați Casso (fiii lui Ștefan Casso), Ioan și Constantin Cristi, Constantin Cazimir și fiul acestuia. Este limpede că partida națională a boierilor autohtoni a considerat că, pe fundalul complicațiilor cu care se confrunta regimul
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
Apud Ibidem, p. 219. </ref>. Activitatea acestui grup patriotic, după cum o atestă și autoritățile țariste, va continua cel puțin un deceniu și jumătate. În fruntea partidei boierești prounioniste se aflau secretarul Adunării Deputaților Nobilimii, Alexandru Cotruță, fratele lui, judecătorul Carol Cotruță, doi frați Casso (fiii lui Ștefan Casso), Ioan și Constantin Cristi, Constantin Cazimir și fiul acestuia. Este limpede că partida națională a boierilor autohtoni a considerat că, pe fundalul complicațiilor cu care se confrunta regimul absolutist rus, generate de marea
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
ostenit, ne prindea câte pe unul, ca la baba-oarba, ne ridica în grindă, zicând: «tâta mare!» și ne săruta mereu pe fiecare. Iar după ce se aprindea opaițul, și tata se punea să mănânce, noi scoteam mâțele de prin ocnițe și cotruță și le flocăiam și le șmotream dinaintea lui, de le mergea colbul; și nu puteau scăpa bietele mâțe din mâinile noastre până ce nu ne zgârâiau și ne stupeau ca pe noi.” Ion Creangă, Amintiri din copilărie
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
de gardul nou și mi-a zis întretăiat: Măi nepoati, adî-ni... o lumânari... Acum înțelesesem perfect ce se petrecea. M-am repezit glonț în chiler, de unde m-am întors cu un chibrit și o lumânare pe care le luasem din cotruță. Între timp, bunicul făcuse o mișcare chinuită și acum stătea sprijinit cu spatele de gardul de nuiele strălucitoare, pe care nu va mai reuși niciodată să-l termine. Niciodată! Când știi că visu-acesta cu moartea se sfârșește, Că-n urmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
secției (deci, avea două funcții importante!, n.n.); Boghiță Constantin - tineretul sindicalist; Rotaru Ioan - responsabil org. nr.1 oraș; Artenian Maria responsabil org. nr.2 oraș; Bortă Maria, Volocaru Constantin, Ghindea Ioan, Palade Elena - responsabili grupa Textila; Maftei Anton, Radu Petru, Cotruță Dumitru, Pușcașu Vasile - responsabili Frontul Plugarilor;Vojniver Iancu (evreu, subl.ns.) - subsecție artistică; Savin Maria - bibliotecar; Bardeș Maria - instructor echipa propagandiști; Antoneta Ungureanu - secretara technică”. Dintre toți acești importanți activiști i-am remarcat în mod deosebit pe cei din Frontul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Weissenberg Isac (responsabil cultural), Baciu Gheorghe (responsabil administrativ-financiar), Vojniver Iancu (responsabil financiar), Maftei Anton (responsabilul Tineretului Plugăresc), Fotache Constantin (responsabilul Tineretului Sindicalist), Daiciu Jan (responsabilul artistic), Luca Mihai (responsabilul Secției reconstrucție), Florea Adrian (responsabilul sportiv), Savin Stratulat (intendent), Ungureanu Antoaneta, Cotruță Dumitru, Pușcașu Ion, Radu Petru, Pricop Nuța (toți la Tineretul Plugăresc), Bighiu Petru (secretar F.N.T.D.R.), Botea Dumitru (instructor organizatoric) și Diaconu Maria (responsabila fetelor)”. Față de fostul Comitet Județean se poate remarca absența lui Rubin Schulimsohn, dar documentul ne dă și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
pe lângă re învățarea alfabetului limbii române au prins și buchea politichiei ce avea să facă viața amară românului mai bine de 40 de ani. Dintr-un „Raport de activitate dela 15 noiembrie la 25 decembrie 1947” întocmit de tov. Dumitru Cotruță, ce deținea dublă funcție: membru al partidului comunist și responsabil cu tineretul în Frontul Plugarilor, am extras câteva citate mai importante. De altfel, când vom publica „Partidul Comunist Român și Vasluiul” vom afla toate dedesubturile acestor murdare afaceri politice precum și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
când vom publica „Partidul Comunist Român și Vasluiul” vom afla toate dedesubturile acestor murdare afaceri politice precum și implicările bolșevicilor în borșul altora. Pentru început, raportorul prezenta componența județeană a organizației: „... resortul Tineretului Plugăresc se compune dintr’un secretar (adică tov. Cotruță D., n.n.). La Plăși, după cum urmează: la Plasa Pungești - Gheorghe C. Constandache (secretar); Plasa Negrești - Mihai Chimu (secretar); Plasa Codăești - Vasile Pruteanu; Plasa Vaslui - în curs de reorganizare”. Este demn de remarcat faptul că în materialele anterioare l-am regăsit
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de remarcat faptul că în materialele anterioare l-am regăsit pe tov. Mihai Chimu și la Tineretul Progresist, ca responsabil al „resortului țărănesc”. E de mirare cum acești indivizi nu se încurcau în atâtea „responsabilități”. „Reorganizarea” la care se referea Cotruță nu era altceva decât schimbarea firmei „Tineretul Plugăresc” în „Organizația Tineretului Sătesc”, în totalitate controlată, din 1948, de către comuniști. În aceeași perspectivă, tov. secretar mai nota: „...s’a reorganizat Tineretul Plugăresc în cursul acestei luni în 4 comune din 3
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
tov. secretar mai nota: „...s’a reorganizat Tineretul Plugăresc în cursul acestei luni în 4 comune din 3 Plăși: Plasa Pungești - comuna Pungești; Plasa Negrești comuna Buhăești; Plasa Vaslui - comunele Telejna și Ștefan cel Mare”. Făcând un bilanț al înscrișilor, Cotruță notase: „...în toate aceste comune sunt în total 75 de tineri înscriși pe bază de proces verbal”. Urmează veșnicele și agasantele laude scrise agramat la rubrica „politic”: „...din munca noastră dusă pe teren, reese că tineretul satelor sunt dornici de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
în curs de reorganizare, nicidecum și în celelalte subdiviziuni administrative. b. „Suntem în deplină colaborare cu U.T.M. care ne va sprijini pe viitor” Iată că ceea ce scrisesem ceva mai înainte nu au fost vorbe-n vânt de vreme ce acest Dumitru Cotruță avea o importantă funcție și în organizația tineretului comunist numită cu anticipație de către acesta „uniunea tineretului muncitoresc”. Afirmația din inter-titlu dar și alte informații pe care le vom dezvolta în premieră absolută în această lucrare le-am găsit în rapoartele
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]