115 matches
-
arhivele din Vaslui. Nu vom ocoli nimic din cele scrise în aceste documente tocmai în ideea de a aduce în atenția publicului contemporan cele întâmplate într-un trecut nu prea îndepărtat. Iată în ce stil heirupistic și-a început Dumitru Cotruță raportul pe perioada 1 ianuarie-1 februarie 1948: „...tineretul sătesc privește cu încredere desfășurarea evenimentelor politice interne și externe. Legile economice sunt privite cu încredere, fiind lămurite de către activiștii județienei noastre prin întruniri și ședinți (sic!, n.n.). Idem, desființarea monarhiei și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
privește cu încredere desfășurarea evenimentelor politice interne și externe. Legile economice sunt privite cu încredere, fiind lămurite de către activiștii județienei noastre prin întruniri și ședinți (sic!, n.n.). Idem, desființarea monarhiei și proclamarea REPUBLICII POPULARE ROMÂNE (subl.în orig.)”. Desigur, comunistul Cotruță așa ar fi vrut să fie dar noi ne îndoim de onestitatea și buna credință a tov-ului citind și alte dosare din care a rezultat contrariul. La „organizatoric”, iarăși o dă cotită spunând, probabil, abia acum adevărul pe care îl
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Plăși unde până în prezent încă nu s’au format comitete de plăși din tineretul sătesc. Responsabili de plăși avem în fiecare câte unul în biuroul de plasă al vrâstnicilor”. Aici, iarăși am dat peste o mare încurcătură: nu scrisese tot Cotruță în raportul din noiembrie-decembrie 1947 că fiecare Plasă are câte un secretar la resortul „tineret sătesc”?! Bulversare totală și termeni anapoda! Mai departe, alta mai gogonată, chiar dacă are ca suport adevărul: „...ședinți cu comitetul de plasă nu am avut nici una
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de prietenul deputat Bârlădeanu după cum urmează: com. Moara Domnească - 42 tineri; com. Ferești - 123 tineri; com. Dănești - 178 tineri; com. Miclești - 42 tineri; com. Dobrovăț - 103 tineri; com. Tăcuta - 194 tineri”. Credem că numărătoarea era făcută „din ochi” că doar Cotruță nu pleca la întruniri și cu socotitorul sau contabilul după el. Mergând mai departe cu „organizatoricul”, tov. secretar a mai informat „centrul” astfel: „... plășile nu s’au împărțit pe sectoare, deoarece nu am avut nici un comitet de plasă organizat. Activiști
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
organizatoricul”, tov. secretar a mai informat „centrul” astfel: „... plășile nu s’au împărțit pe sectoare, deoarece nu am avut nici un comitet de plasă organizat. Activiști pe linia tineretului nu am avut nici unul decât însuși responsabilul Tineretului (adică el, tov. Dumitru Cotruță, sărmanul!, n.n.). Muncă voluntară de lămurire a tineretului până în prezent nu a dus nimeni”. Cu atât activitate...inactivă, nu ne va fi de mirare dacă tov. Cotruță nu va mai pupa mănoasa funcție de secretar al „tineretului sătesc”, în anii care
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
tineretului nu am avut nici unul decât însuși responsabilul Tineretului (adică el, tov. Dumitru Cotruță, sărmanul!, n.n.). Muncă voluntară de lămurire a tineretului până în prezent nu a dus nimeni”. Cu atât activitate...inactivă, nu ne va fi de mirare dacă tov. Cotruță nu va mai pupa mănoasa funcție de secretar al „tineretului sătesc”, în anii care vor urma. Cu mare sfială a făcut și statistica prea puținilor amatori de revoluție proletară din stâna pe care o avea în subordine: „...Organizația noastră județiană are
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
că s-ar fi aflat că multe din „oițele” baciului Dumitru se vor fi rătăcit cine știe pe unde! Asta, da, conciziune în exprimare! Durându-l capul oleacă și de UTM pentru că, de, la o adică de-al lor era, Cotruță își băgase creionul chimic în gură și se apucase de scris următoarele: „... Uniunea Tineretului Muncitoresc are două comitete de plasă, cu un număr de 525 de membri”. Aici, raportorul nu a mai adăugat și apendicele „neverificați” așa că vrem-nu vrem, trebuie
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
adevărat), tânărul Benchea a avut nevoie de mare curaj, dacă n-o fi fost însoțit cumva și de o armată de jandarmi rurali, mai ales datorită faptului că banii rezultați din colectări au luat alt drum, conform celor scrise de Cotruță în continuare: „...în urma acestei acțiuni s’a colectat cantitatea de 2 vagoane de porumb, iar banii rezultați au fost depuși la Cooperativa Telejna mărind capitalul cu 84.000 lei”. Un calcul sumar ne arată că în anul de grație 1948
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
bani ce începuseră să o ia razna iarăși pe panta inflației, chiar dacă în august ’47 survenise o stabilizare. Așa că, ne putem închipui cât de tare s-au „bucurat” bieții țărani de inițiativa inimosului Constantin Benchea... La finalul raportului de activitate, Cotruță n-a pierdut ocazia de a arunca anatema asupra cuiva, că era la modă pe atunci, iar cei mai la îndemână erau intelectualii satelor: „...nu avem concursul învățătorilor și al preoților (subl.ns.)”. d. „Tineretul sătesc sprijină legăturile de prietenie
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
erau intelectualii satelor: „...nu avem concursul învățătorilor și al preoților (subl.ns.)”. d. „Tineretul sătesc sprijină legăturile de prietenie dintre țările democrate de tip nou și U.R.S.S.” În „Raportul de activitate pe perioada 1-25 februarie 1948”, probabil tov. Dumitru Cotruță a gândit profund, a tras mult aer în pieptu-i de aramă după care l-a expirat cu viteza uraganului până ce a putut scrie o așa gugumănie sau elucubrațiile vor fi fost ecourile propriilor gânduri, credințe și aspirații așternute pe hârtie
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
se uscaseră lacrimile țăranilor pricinuite de urgia bandelor sovietice înarmate care au furat tot ce le-a picat în mână atât de la sărac cât și de la bogat, cu numai trei ani și jumătate în urmă! Credem mai degrabă că Dumitru Cotruță a vrut să-și scoată în evidență „meritele” proprii în fața mahărilor pentru vreun os cu măduvă mai multă și mai dulce. Iată pasajul: „...tineretul a înțeles legile elaborate de guvernul Groza, însemnătatea unificărei partidelor muncitorești și cele țărănești, structura organizatorică
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
are nevoie de liniște. Păstrați o liniște profundă, dragi tovarăși, pentru că noi suntem ocupați cu planul de rusificare totală a României și de transformare a acesteia în republică sovietică cu un regim democratic de tip nou!”. Dar, iată ce scria Cotruță pe marginea unui asemenea zvon pe care, de altfel, l-a combătut cu ajutorul celebrei „munci de lămurire a masselor”: „... au fost combătute svonurile lansate de moșieri și chiaburimea satelor că în curând va fi un nou război între U.R.S.S.
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ce puneau piedici serioase activiștilor de partid comunist, aceștia încercau să le dezmintă cu toate că doar naivii le mai credeau explicațiile pline de minciuni cam de valoarea bănuților pe care-i dădea „statul” pe un kilogram de păpușoi-boabe. Iată cum raporta Cotruță celor de la „centru” „rezolvarea” zvonurilor: „...Asupra colhozurilor noi am încercat să combatem (subl.ns.) fiind sprijiniți de F.P. (frontul plugarilor, n.n.)”. Prin urmare, ceea ce scriam ceva mai sus s-a adeverit: chiar și cu numai un an până la declanșarea colectivizării
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
agriculturii comuniștii „combăteau” zvonurile venite, desigur, din zona chiaburimii cu toate că știau că așa va fi și că țăranului român îi va fi luat cu japca pământul și va fi pus să muncească la gloată. Iată cum a mai continuat Dumitru Cotruță vizavi de combaterea „svonurilor”: „... am arătat tineretului nostru că reacțiunea nu găsește alte mijloace de intimidare a tineretului și a poporului, văzând că le fuge terenul de sub picioare în perioada de ascuțire a luptei de clasă (subl.ns.) căutând să
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
tineretului și a poporului, văzând că le fuge terenul de sub picioare în perioada de ascuțire a luptei de clasă (subl.ns.) căutând să ție tineretul sub influența lor pentru al (sic!, n.n.) putea exploata mai departe”. Hotărât lucru, ori tov. Cotruță terminase vreo „școală de îndobitocire politică” alias „școală de cadre de partid”, ori citea zi de zi fițuica auto-denumită „democrată”, Scânteia, deoarece toate frazele scrise în raport pot fi regăsite în presa comunistă a vremii, pe lângă alte insalubrități lingvistice extrem de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
auto-denumită „democrată”, Scânteia, deoarece toate frazele scrise în raport pot fi regăsite în presa comunistă a vremii, pe lângă alte insalubrități lingvistice extrem de violente la adresa clasei mijlocii de la sate, mult hulita „chiaburime”, calul de bătaie preferat al canibalilor roșii. Cum „lămurise” Cotruță tineretul sătesc relativ la cel de-al treilea război mondial, vom afla imediat, citând din document: „...asupra svonului că vor veni Americanii, noi am lămurit massele de tineret, popularizând lupta ce se ascute între cele două lagăre: Lagărul Democrat și lagărul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
că este un mijloc de a dispare ura de rasă (?!?, n.n.) și șovinismul, creând înfrățire în școli între toate categoriile de tineret. Asupra religiei noi am arătat articolul din Constituția R.P.R., unde garantează cultul liber pentru orice naționalitate”. Oare știa Cotruță că articolul cu pricina din terfeloaga numită „constituția RPR” valora mai puțin decât o ceapă degerată odată ce peste foarte puțin timp de la întocmirea „raportului” său, prin decretul 358/1 decembrie 1948 leprele ateiste de la București scoteau în afara legii Biserica Greco-Catolică
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
hoții legiferate iar dacă mai punem în calcul și deșănțata propagandă promovată de ziarul PCR „Scânteia”, ne putem da seama de grozăvia acestui fapt. Cum au procedat ai noștri activiști „de partid”, ne-o spune chiar unul dintre ei, Dumitru Cotruță, secretarul Tineretului Sătesc Vaslui, care notase următoarele: „...am continuat cu popularizarea marelui act revoluționar al Proletariatului în rândul maturilor, în special, și tineretului explicându-le importanța acestui act revoluționar în domeniul economic al R.P.R.: naționalizările tuturor industriilor ușoare și grea
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
sic!, n.n.) care au stat în mâinile capitaliștilor care exploatau până la sânge clasa muncitoare din fabrici și de pe ogoare”. Ce legătură era între „industriile ușoare și grea” și ogoarele patriei, este greu de explicat cam ce era în creierul tov-ului Cotruță care, conform fișei de cadre pe care i-am găsit-o, avea la bază patru clase primare amărâte și înainte de a ajunge „orator profesionist” plătit din punga doldora a „partidului” se „umilise” cu meseria de plugar. După ce și-a demonstrat
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și competențe în materie de industrie capitalistă, raportorul trece și la spinoasa problemă agricolă, scriind cam așa: „... deasemeni s’a dus muncă de lămurire în ceia ce privește Decretul R.P.R. (de fapt, decretul guvernului dr. Petru Groza II., dar pe Cotruță l-a luat chimicul pe dinainte, n.n.) asupra colectărilor (confiscărilor, n.n.) care prin grija P.M.R. în frunte cu conducătorii săi care au ușurat greutățile țăranilor săraci și mijlocași dând o lovitură destrugătoare chiaburilor dela sate (subl.ns.)”. Ce-a mai
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
instigații în rândul tineretului din sat și școală, lansând zvonuri calomnioase la adresa regimului democratic”. La finalul acestui excepțional document cu valoare istorică imensă pentru cercetătorul zilelor noastre vizavi de cele întâmplate în acei ani de cruntă teroare roșie, tov. Dumitru Cotruță a scris următoarele: „...am tras concluzii că lupta de clasă se ascute în rândurile tineretului dela sate, ÎN URMA METODELOR ÎNTREBUINȚATE DE NOI PRIN DEMASCAREA CHIABURILOR ȘI CELORLALTE CATEGORII DE REACȚIONARI FIIND SPRIJINIȚI ÎN ACEASTĂ LUPTĂ DE P.M.R. (partidul muncitoresc român
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
celebra” academie Ștefan Gheorghiu poreclită, nu tocmai ortodox de către muritorii de rând, „Fane nebunu’”. Începutul anului 1949 a adus și un nou secretar al Tineretului Sătesc în persoana lui Iancu Dumitru care îl înlocuise pe „confratele de grea suferință” Dumitru Cotruță, ce nu reușise mare lucru în activitatea sa. Credem că motivul va fi fost unul pur pragmatic în sensul încercării de a uni în jurul UTM-ului toată suflarea celorlalte organizații de tineret. După cum se va vedea în continuare, chiar așa
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
știe că Gheorghe Tărâță, epitrop al Spiridoniei, a lăsat schitului toată averea sa și de atunci îi poartă numele, iar în 1936 O. Bichiu a zidit pridvorul bisericii. Catapeteasma a fost făcută din nou în 1913, pe când era stareț Nectarie Cotruță, dar biserica nu a fost pictată niciodată. Și acum, ține te bine, prietene, pentru că am să-ți povestesc un fapt cu totul deosebit... Știi bine, ragul meu, că Eminescu,după ce a trecut prin sanatoriul doctorului Șuțu din București, prin sanatorii
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
a alunga”, rs. kidatĭ, fr. quitter. Sugeram mai sus faptul că în prepoziția către sensul etimologic „la pămînt, jos” trădează structura morfematică a cuvântului: că-tre. Prefixarea aceleiași rădăcini o întâlnim și în a așterne, atare, a atârna, cotor, a cotropi, cotruță, cutare, hotar, a intra, între, întru (prep.), natră, patru, poteră, a strivi, vatră; rădăcina fiind prezentă și în tare, tărâm, teren, a târși, târn, a toarce, trai, treabă, a trânti, troc, tură, a turti, țărm, țărână etc. Ovid Densusianu (1873-1938
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
a cleveti, 100 clop, 96 coc, 99 codru, 104 colac, 43 colibă, 52 colnic, 53 coloni, 52 contra, 46 a conține, 222 copac, 95 copoi, 95 coraslă, 134 cotlon, 109 cotlovină, 109 cotor, 195 a cotrobăi, 109 a cotropi, 195 cotruță, 195 a se covăsi, 134 crac, 104 cramă, 46 a crăpa, 56 croat, 52 a culege, 127 culme, 69 cumani, 193 a cure, 102 curat, 102 a cura, 102 a curge, 102 a curma, 46 cutare, 195 cuțovlahi, 109 Dalmația
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]