26 matches
-
o ușă, o fereastră etc. DEX], fără să se gândească că cineva ar putea umbla acolo și să folosească cana în alte scopuri. Am căutat eu prin toate oalele de pe plită, dar nu am găsit nimic de mâncare. Era doar covățica cu pâinea făcută cu o zi înainte, în cuptorul din curte. Caut eu și în firidă și descopăr o cană aproape plină cu un lichid care semăna perfect cu laptele consumat de dimineață, mai ales că pe afară era murdară
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472998105.html [Corola-blog/BlogPost/343113_a_344442]
-
îngrijea bunica văcuțele, una bălțată, cu coarne mari, și alta mai tânără, roșie, pe care le pregătea de muls. Într-un țarc se tânguia un vițel mic, de la vaca cea bălțată, așteptând să i se dea porția de lapte și covățica cu tărâțe. În spatele grajdului, era un mic țarc îngrădit pentru mieii de astă primăvară. Erau frumoși mieii, lânoși, albi, jucăuși. De bună seamă, toată gospodăria era strașnic păzită de un câine alb, cam stufos, care încă dormea în cușca lui
PISOIUL MOTOCEL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/viorel_darie_1485861286.html [Corola-blog/BlogPost/377426_a_378755]
-
peretele polatrei, închizând gemulețul cu foraibărul , fără să se gândească că cineva ar putea umbla acolo și să folosească cana în alte scopuri. Am căutat eu prin toate oalele de pe plită, dar nu am găsit nimic de mâncare. Era doar covățica cu pâinea făcută cu o zi înainte, în cuptorul din curte. Caut eu și în firidă și descopăr o cană aproape plină cu un lichid care semăna perfect cu laptele consumat de dimineață, mai ales că pe afară era murdară
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1415197848.html [Corola-blog/BlogPost/384089_a_385418]
-
și pescuitul, ridicată de Cociorba Lica în Dosarul nr. 4.127/1998 al Judecătoriei Tulcea. La apelul nominal sunt prezenți Cociorba Lica, asistat de avocatul Bica Corneliu, și Societatea Comercială "Piscicola Murighiol" - Ș.A., reprezentată de Teodoru Visarion. Lipsește Societatea Comercială "Covățica Emav" - S.N.C. Tulcea, pentru care procedura de citare este legal îndeplinită. Nefiind cereri prealabile, se constată cauza în stare de judecată și se dă cuvântul în fond părților prezente. Avocatul autorului excepției Cociorba Lica solicită admiterea acesteia, susținând că "dispoziția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124114_a_125443]
-
țării și păstrat, probabil, în arhiva Muzeului memorial de la Suceava): „După ce a ridicat acum copilul, după ce i-a legat buricul și după ce a dat femeii ajutorul trebuincios, ca să nu i se întîmple nici un rău, ia moașa o vănuță sau o covățică numită altminterlea și albie, mai pe scurt, vasul care mai înainte de aceasta au fost în stare să-l pregătească părinții; așază vasul undeva pe o laiță sau pe un scaun și toarnă într-însul apă din oala cea nouă. Ia
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și apoi cu un lăicer, masa rotundă, joasă, sprijinită pe picioare scurte, scăunașele și ele joase, lavița(laița), blidarul, furca de tors, fusele, leagănul, războiul de țesut și toate celelalte ustensile necesare țesătoriei, lada de zestre, culișerul de făcut mămăligă, covățica sau chersânul pentru ținut făina, sărărița, scafa pentru pisat usturoiul, lingurile din lemn de paltin sau de plop, polonicul, iar în tindă drugul cu care se asigura ușa închisă și toiagul din lemn de carpen sau de corn. Pentru cei
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pricăjit: ulcioare, ulcele, oale, oloaie, străchini și străchinoaie, zeități, lame de silex și felurite unelte și obiecte din ceramică, multe reconstituite din cioburi și ipsos. Alături de ele se înșirau uitate scule și lucruri gospodărești, ragile, piepteni, melițe, chiuie, căușe, coveți, covățele, talgere, tigve , linguri, polonice, scafe, sfeșnice, cățui , fluiere , prima mea pereche nouă de pantofi, apoi dulciuri pentru frații mei: zahăr kandel, turtă dulce, covrigi cu mac, batoane cu susan... Deși la Iași ni se asigurase cazare, cum s-a încheiat
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
că, dacă se lovește cineva la cot, acela este amintit de cumnatul sau cumnata sa. Cotor Dacă bați pe cineva cu cotorul (măturii), nu mai crește. Coțofană Cînd cîntă coțofana aproape de casă, îți vin rudele. Coțofana vestește oaspeți. (Gh.F.C.) Covată Covățica în care se scaldă copilul să fie din lemn de brad sau de tei. Dacă se scaldă în covată de arin, copilul va petrece tot între străini. Dacă se pune covățica cu gura în jos ori cătră părete, copilul moare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
casă, îți vin rudele. Coțofana vestește oaspeți. (Gh.F.C.) Covată Covățica în care se scaldă copilul să fie din lemn de brad sau de tei. Dacă se scaldă în covată de arin, copilul va petrece tot între străini. Dacă se pune covățica cu gura în jos ori cătră părete, copilul moare. Covata din care s-a vărsat scăldătoarea de la botez se răstoarnă cu fundul în sus - și toți joacă cu un șip* de băutură în mînă împrejurul pomului lîngă care s-a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apoi să i se deie îndată de mîncat. Ca să deie vacile lapte, este bine a li se da în băutură făină de bob*. Ca vacile să deie mult lapte, se iau vineri sara ceva tărîțe și se pun într-o covățică, care se pune pe streșina casei să steie pînă sîmbătă, înainte de răsăritul soarelui, cînd se adaugă tă rîțelor ceva pucioasă și se dă așa vacilor spre mîncare. Se crede că dacă amestecă cineva laptele de la vaca sa cu unul de la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apară problemele, pe care a trebuit să le descopăr pe baza fragmentelor de sugestii aflate în paginile răsfoite. Se pare că, în copilărie, infantul Tsop-Ir era cât pe ce să fie aruncat odată cu apa din scăldătoare: mișcarea de basculare a covățicii scobite în lemn de tei (oprită în ultima clipă de brațul puternic al tatălui, aflat la momentul potrivit în apropierea bunicii) era aidoma balansului unui vaporaș prin de furtună, ruliul alterna cu tangajul alternau, micuțul se prinsese cu toată puterea
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
spre răsărit să pună numaidecât o ulcică cu boabe sau bani, pentru belșugul casei. Sub dușumele s-au pus pietre aduse de la râu. Mi-amintesc bine că, eu și Oltea vroiam să ajutăm lucrătorii. Tata ne-a dat câte o covățică, o umpleam cu pietre și-o duceam înăuntru până oboseam. (Asta se întâmpla foarte repede). Având materialele pregătite, lemnul necesar pentru zidit, ușile și ferestrele cu tot cu tocuri, în scurtă vreme au ajuns cu construcția sus la căpriori. De data asta
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
s-a întâmplat de multe ori, să fiu chemată la ei în casă. Nu refuzam niciodată, căci nu era frumos din partea mea. Într-o duminică, Dafina văzându-mă alergând prin livadă, m-a chemat la ea. Tocmai scotea într-o covățică de lemn niște chiroști. M-am minunat ce mari erau. Arătau ca niște broaște țestoase. Într o fandelă se prăjea niște ceapă cu oloi și-n toată odaia se răspândi un miros, ce te lua de nas. Aurel m-a
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
niște chiroști. M-am minunat ce mari erau. Arătau ca niște broaște țestoase. Într o fandelă se prăjea niște ceapă cu oloi și-n toată odaia se răspândi un miros, ce te lua de nas. Aurel m-a tras lângă covățică și mi-a zis: Hai, ia și mănâncă! Noi bine luăm de la tine toată ziua, câte toate! Nu face mofturi, că mă supăr! În gândul meu, însă nu vroiam să renunț în ruptul capului. Doar așa chiroști nu mai văzusem
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
nu suntem soldați cu arme, să luptăm cu ei, eu cred că ne-or lăsa în pace; eu i-am cunoscut în ‘917, păreau oameni de treabă și cu frica lui Dumnezeu. îl aveam pe Mihai mititel, îl duceam în covățică la prășit și el gângurea în legea lui iar un soldat rus l-a luat în brațe și l-a sărutat, și-o fi adus aminte de ai lui de acasă. Eu eram fricoasă și am țipat dar rusul mi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și satelor dimprejur. De la izbucnirea primului război mondial și până la terminarea lui, Costache Gheorghiu a fost pe front, iar Maria, maică-sa, după cum din gura ei a aflat, a muncit de a crescut copii, cărându-i de multe ori în covățică pe spinare, acoperindu-i cu o năframă ca să fie protejați de intemperii, și de soare, dacă ardea prea puternic, alături având sapa, secerea sau alte scule cu care trebuia să muncească pământul, singura sursă de venit ce o aveau țăranii
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
îi citește preotul și o face mai „curată”). Pruncul este ținut în mir până a doua zi când are loc scăldăciunea, la care participă numai persoane căsătorite. Moașa încălzește apa în oala nouă de lut adusă de nașă. Într-o covățică de lemn se pune apă caldă, în care moașa pune următoarele obiecte și spune: - busuioc „Uite, îți pun busuioc, Să ai în viață noroc, Răul să te ocolească Binele să te însoțească.” - flori (petale) „Să cii mândră floricea, Fata să
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Pe unde soarta te va duce. Să cii bună, omenoasă Și la suflețel, miloasă.” - boabe de grâu „Și să ai și multe grâne Să cii bună ca o pâine, Să cii bună gospodină, Să rodești ca o grădină.” - Biblia (sub covățică) „Și să ai copchii frumoși Cu credință să îi crești, Să ții minte toată viața Ca sara și dimineața Să te rogi și să te-nchini Și să cazi și în genunchi Cu fața la răsărit De unde Iisus o venit Pentru noi
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
pentru copil. Se mai dă o pernuță și oala de lut pentru încălzit apa la baie pentru cel mic. Cumătrii sărută mâna nașilor și spun: „Mulțămim c-ați botezat, Și l-ați creștinat.” Apoi moașa solicită bacșis (bani) și ia covățica cu apă și o răstoarnă la tulpina unui copac tânăr și spune: „Uite moașa ce-o făcut Dă cu apă în pomuț Cina să aibă drăguț. Pomuțul ca să rodească Și cinuța să-nflorească Hai cumătră, vino - ncoa Și te uită
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
să aibă drăguț. Pomuțul ca să rodească Și cinuța să-nflorească Hai cumătră, vino - ncoa Și te uită la moașa. Șade moașa pe covată Să moșească înc-o fată Șade moașa pe făcău Să moșească un flăcău.” După ce răstoarnă apa, moașa pune covățica cu gura în jos și pentru că la această ceremonie participă numai femei măritate moașa strigă: „Hai, săriți peste covată S-aveți și voi câte-o fată, Dar săriți mai „năltișor S-aveți câte-un fecior.” Pentru distracție, unele femei sar
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și până la Storojineț. Gospodarul Emanoil, zis Manole, era vestit peste șapte sate; nu numai ca fecior al dascălului de la biserica de Peste Apă sau că adusese o colonie de mazuri de prin Galiția care au meșterit câțiva ani buni la coveți, covățele, căușe, linguri și polonice din răchitele și plopii recoltați din luncile lui de la vărsarea Hlibiciocului în Sirete, ci și pentru faptul că, înainte de primul război total, și-a construit vestita lui moară pe apă. Mai întâi, a zăgăzuit pârâul, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
dialectul latin vulgar, nu mai e azi nici o îndoială. 90 {EminescuOpXV 91} ["ROMÎNII AU RĂSĂRIT... "] 2307 Românii au răsărit dintre slavi ca insula... din mare. Stratul primar fonologic " secundar bisericesc - o limbă mai nouă " terțiar malorosian-polon " cuaternar rusesc administrativ-juridic Pe covățelele acestei insule au rămas într-adevăr lacuri de apă de mare, care însă, prin afluența izvoarelor de apă dulce, s-au schimbat cu mult: pozitiv este însă că insula toată era odinioară sub mare. ["VALOAREA TERMENILOR"] 2257 În istorie cată
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
și Începu să-l gâdile pe la burtică, acoperită de râsul său ștrengăresc, risipit În toată casa. Fotografia când era pe cântar Îl distra teribil fiindcă Îl vedea pe tata cum se chinuia să-i ia greutatea, iar el stătea În covățica aceea de plasă "ca un mâț plouat" (cum Îi spusese "mama mama", adică bunica după cum o botezase verișoara sa, Alexandra), cu boticul Încrețit a plâns. Cred că eram tare ușor, spuse el mai mult ca pentru sine, și cred că
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
cine-i? încântat apoi de bucuria revederii. Dar câinele se îneca lătrând furios, mușcând în gol. - Cuțu-cuțu, fii cuminte! Eu sunt de-al casei urâtule! Adevărat, tu nici nu existai când am plecat de aici. Femeia se ridicase de deasupra covățelei în care spăla rufe, își șterse mâinile de șorțul din pânză de casă, privind spre poartă. - Marș, mâncate-ar lupii! Nu-ți fie frică domnule, numai gura-i de el, că nu mușcă! - Mamă, dar sunt eu, Ionică! Femeia nu
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
se răspândesc răspântiile, / Așa să se risipească vrăjile / Și lipitura / Și zburătorul!" 200. În comuna Fundu Moldovei din județul Suceava, după ce s-a născut copilul, moașa îl ia și "după ce i-a tăiat și legat buricul, îl pune într-o covățică, cu apă rece, fie iarnă, fie vară, și așa îl spală", pentru ca să fie "nesimțitor și târziu la frig" 201. Scăldătoarea are loc imediat după naștere, "gestul" prefațând "cuvântul"; în oala nouă, moașa pregătește apa călduță, nu fierbinte și clocotită pentru ca
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]