14 matches
-
ispitit de comorile dinlăuntru a coborât pe coșul cetății. L-au așteptat zadarnic, femeia și puradeii, Să le trimită traista plină de aur. Dacă lipești urechea de iarba grasă a dealului Auzi clinchet de nicovală țiganul Mărcin și-a deschis covăcie În cetate. Dascălu Frâncu Dascălu Frâncu avea o fire romantică Era iubitor de femeie și de răchie De Întâmplări nemaiauzite La care fusese părtaș, Sau pe care le inventa. Ne povestea că Într-o vară I-a venit În gostie
Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
existat două prăvălii, la Nucu și după război la Iancu Ștainăr (în fosta prăvălie a lui Sotrel) ca mai târziu să se deschiă și altele. Au existat și două cafenele, la Boabe și Ciaica Covaciu unde a funcționat și o covăcie (fierărie). O cafenea care s-a aflat chiar pe punctul de despărțire a celor două Sărcii a fost „bertul lui Sima”. A funcționat și înainte de război și în timpul lui dar și după, până prin anii 70-80, când a decedat Sima. În
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
țuică, au dezbătut mai toate evenimentele importante legate de sat. Aci s-au luat și unele hotărâri politice importante în special când în sat a activat Securitatea(UDBA). Dacă am amintit meseriile și meseriașii, trebuie să mai adăugăm că o covăcie(fierărie) a funcționat în colț, la Crăciun iar Andrian Dorojan s-a ocupat cu tălpuitul năticacilor și facerea diferitor feluri de opinci. Au existat femei care au tors și țesut la comandă. În anii grei ai războiului, în lipsă de
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
din rândul familiilor mai nevoiașe, care-și confecționau cărămida fie în grădina proprie, fie la marginea satului în locurile numite „La Cărămizi”, „La Ferestar”" sau „La Iovici”. "Fierăritul" este o ocupație străveche, practicată mai ales de către țigani în „făoriștile” sau „covăcile” propri. Astfel „țiganii” reparau în mod curent unelte agricole, pe unele chiar le confecționau, „legau” (ferecau) care și căruțe, „încălțau” roți, potcoveau vite și cai, etc. Cei mai vechi fierari cunoscuți în sat au fost „Radul faorul” și „Bunea faorul
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
femeile se ocupau cu confecționarea hainelor, mai ales din lână, importante fiind covoarele din lână de oaie care se mai fac și acum în diverse culori și forme. Apar și meserii noi ale particularilor, care se ocupau de fierărie, tâmplărie, covăcie, precum și mici comercianți.</br> Populația era mult legată de biserică și de școală. În satul Doștat, biserica datează din anul 1866. Este acoperită cu țiglă și zidită din piatră și cărămidă, având un singur turn de cca. 20 m, patru
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
Băcănie și Mărunțișuri, Mock Anton, cu Restaurantul Bâlea Cascadă, Trântor Damaschin, cu Piuă pentru Haine, Șari Trandafir, cu prăvălie de Măcelărie, StoicaVictor, cu prăvălie de Măcelărie, Folea Diogen, cu Cazan de Țuică și Joagăr, Șari Matei, cu Cazan de Țuică, Covăcia de la Seaca și Cooperativa de Consum, prăvălie și Crâșmă, după cum la Oprea Cârțișoara, la fila 44 din Dosarul VI/1940 figurau ca plătitori de impozit pentru practicarea de comerț sătesc, următorii: Popa Victor, cu prăvălie de Măcelărie, Budac Emilian, cu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
au tot venit oamenii cu caii la potcovit și covaciul cel tânăr îi servește și azi ca-ntotdeauna pe toți „la fix”, cum l-a învățat uica Mihai, cu o muncă de-i tăt natu’ mulțumit de cum lucră el în „covăcia” lui. Acolo face și astăzi, ca-n fiece zi când vin sătenii cu bidiviii lor, mai întâi „toaleta” copitei la fiecare animal, o curăță bine, „de să poată bea omul apă din ea”, zice Costel, că de treaba asta depinde
Agenda2005-37-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284187_a_285516]
-
și două coaste, pentru că o lovise de câteva ori cu biciul. „Lu’ tata un cal i-a mușcat un deget, așa că nu-i de joacă”, conchide covaciul. Un meseriaș la cota zilei Dacă te-apuci să cauți la Costel în covăcie, foale cu burduf sau forjă bătrânească, poți să cauți mult și bine. El e covaci modern. Are și forjă, și foale cu „electrică”, și tot ce-i trebuie la potcovit și ca să bată fierul cât e cald. De aceea are
Agenda2005-37-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284187_a_285516]
-
4-5, la 7 sate. Tocmai de aceea Costel Seculin are treabă cât e ziua de lungă. Într-o vară a potcovit 12 cai într-o singură zi. Era o zi record, își amintește el. Oricum îi trec și acum prin covăcie zilnic vreo 6-7 cai... Își dă seama după auz, dacă e bine potcovit calul și-l supără de-a dreptul „la ureche” când aude că „floandăre” potcoava, iar pe asfalt în oraș, cât de rare or fi caii și trăsurile
Agenda2005-37-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284187_a_285516]
-
dacă ai unelte bune, jumătate din meserie e făcută. Iar un covaci care se respectă trebuie să aibă și o rezervă bună de materiale, cel puțin 6 kg de fier pentru o zi. Asta a învățat în 12 ani de covăcie cu uica Mihai. Un Mercedes pentru un cal A lucrat și fierărie, dar ca potcovitul nu-i nici o meserie, crede Constantin Seculin din Giarmata-Vii. A făcut porți dintre cele mai frumoase, cu ornamente cum le plac oamenilor de la țară, garduri
Agenda2005-37-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284187_a_285516]
-
e „cât e-n lună și stele”. „Ehei! Pentru un ban muncit cu greu, suporți și căldura, și frigul”. Asudă Costel și vara, dar și iarna. Mai ales iarna e greu, când afară sunt minus 20-25 de grade, iar în covăcie, 30, „atunci să vezi reumă după un timp”, mai ales dacă pe latura deschisă trage curentul „ca pe bițiclă”. Dar are noroc de muiere bună și harnică, de-l ajută mai tot timpul. Ba-i ține calul de copite, ba
Agenda2005-37-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284187_a_285516]
-
rost”, îmi spune potcovarul Costel. Dacă merită? „De îmbogățit nu te îmbogățești cu ea, dar nici nu mori de foame” spune el. Simbria unei meserii care moare Costel îmi face chiar o socoteală a muncii lui de 12 ani de covăcie, în care a potcovit, zice, mai bine de 2 000 de cai, adică 8 000 de perechi de picioare, la care a adăugat și picioarele cailor de circ, curățite cu auflingerul, cum îi spun meseriașii-potcovari. De fiecare dată când vin
Agenda2005-37-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284187_a_285516]
-
meseria de fierar-potcovar una care moare încet, dar, se pare, sigur. Destoinicul covaci din Giarmata-Vii mai are o speranță: exemplul țărilor care revigorează creșterea cailor și o dată cu ea una dintre meseriile cele mai căutate odinioară în Banat. Speranța moare ultima... Covăcia de fală Un atelier de „covăcie” care se respectă trebuie să aibă musai o nicovală, un ciocan, apoi câte un baros, un auflinger, un rundhamer, un spițhamer, un falthamer și un bandhamer, rașpile și un faielbac sau boc. Un covaci
Agenda2005-37-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284187_a_285516]
-
încet, dar, se pare, sigur. Destoinicul covaci din Giarmata-Vii mai are o speranță: exemplul țărilor care revigorează creșterea cailor și o dată cu ea una dintre meseriile cele mai căutate odinioară în Banat. Speranța moare ultima... Covăcia de fală Un atelier de „covăcie” care se respectă trebuie să aibă musai o nicovală, un ciocan, apoi câte un baros, un auflinger, un rundhamer, un spițhamer, un falthamer și un bandhamer, rașpile și un faielbac sau boc. Un covaci de soi curăță mai întâi copita
Agenda2005-37-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284187_a_285516]