31 matches
-
ploaie îl salut și mă întreabă Ce fac mă grăbesc nu am chef să stau de vorbă Cu el am și uitat cum îl cheamă nimic îi spun Într-o doară răsfirînd printre degete monezile din buzunar Restul de la toneta covrigarului Ține loc de nimic gaură din covrig Eu al cui loc îl țin Poate al unei fotografii neînrămate Al unui ușier condamnat pe viață al racului Care nu mai poate ieși din semnul zodiei Mare fericire această Ca o lentilă
Poezii by Traian Ștef () [Corola-journal/Imaginative/4243_a_5568]
-
jobenul, pe străzi au apărut tramvaiele, se circulă mai mult cu caleașca, dar ici-colo, privit la început cu mare scepticism, ca un moft, își face apariția câte un automobil. Sunt anii în care centrul devine ,Micul Paris", iar abagii, găitănarii, covrigarii, bragagii se retrag discret, pe nesimțite, spre periferie. Așa că la Expozițiunea de la 1906 (volumul al III-lea), menită a celebra împlinirea a 40 de ani de la venirea lui Carol I în România, nimic nu mai seamănă cu deprimantul peisaj bucureștean
Nostalgii bucureștene by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10008_a_11333]
-
expune peisaje rafinate din București realizate în ulei pe pânză, Adriana Șeitănescu se alătură grupului cu tehnici mixte și ulei pe pânză în care Bucureștiul este surprins iarna. Vera Dan nuanțează specificul Bucureștiului prin compoziții cu personaje interbelice, denumite narativ „covrigari”. În altă dimensiune și tehnică, lucrările din sticlă ale Cristinei Ilinca sunt create pentru a reflecta sau încastra lumina Bucureștiului în volumele lor, iar Ana Ponta abordează tehnici textile, creând obiecte tridimensionale ludice, ce vor încânta privitorul. Expoziția va fi
Expoziție de pictură grafică și artă decorativă [Corola-blog/BlogPost/99030_a_100322]
-
oare coboară ? Fâșie și creastă, sărăcie și castă, respingătoare! Aruncătorii de pietre din Gaza rânjesc... Contigente de tineri! De-ar fi cioplitori, ori zidari, Că piatra-i tezaur în mâinile celor care muncesc, Dar aici îi nemuncă și vrajbă, filisteni covrigari! În Gaza doar praful de pușcă-i odor* urâcios... Grenade și-AG-uri ; celebrul AKM la spinare ( !) Când mai venim, în pace să vă găsim, popor mânios Până atuncea SHALOM ! Cu obuze nu faci cărare ! *Odor (fr) - miros COPACII ȚĂRII SFINTE Pe-
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
mult de jumătate au fost înființate între anii 1850 și 1862. În cele 65 de covrigării lucrau aproximativ 100 de angajați, ceea ce înseamnă că o mare parte din ele se încadrează în mica producție, fără lucrători salariați. De altfel, aceste covrigarii erau foarte mici. Nici una dintre ele nu avea mai mult de un cuptor. În acest domeniu, ca și în altele, se observă o pronunțată specializare. Plăcintării, de pildă, sunt trecuți în statisticile moldovene aparte de covrigari, franzalagii etc. Un meșteșug
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
salariați. De altfel, aceste covrigarii erau foarte mici. Nici una dintre ele nu avea mai mult de un cuptor. În acest domeniu, ca și în altele, se observă o pronunțată specializare. Plăcintării, de pildă, sunt trecuți în statisticile moldovene aparte de covrigari, franzalagii etc. Un meșteșug mai evoluat era prepararea macaroanelor și a fidelii. La începutul deceniului șapte, funcționa în orașul Iași un atelier cu un cuptor în care lucrau doi lucrători, dintre care un copil. În acel atelier se produceau macaroane
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se sacrifice pentru triumful cauzei. Tonul, atmosfera, limbajul, comune literaturii din epocă, sunt artificiale, manieriste, șablonarde. Din culegerea de „povestiri, dialoguri, portrete” Omul de pe catarg (1957), eteroclită prin tematică și prin umanitatea investigată, se reține Lică Postolache și cei 15 covrigari, punct de pornire al romanului Să nu fugi singur prin ploaie (1958), în care autorul pătrunde în lumea copiilor săraci, majoritatea orfani, constrânși să își părăsească satul natal pentru a-și câștiga traiul la București. În pofida unor inconsecvențe, romanul reușește
STEFANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289903_a_291232]
-
ecou în epocă a avut Vis de secătură (o probabilă eboșă fiind reprezentată în 1941 sub titlul Secătura mahalalei). Ambianța - după cum relata într-o cronică Șerban Cioculescu - este cea a unui „colț pitoresc din Bucureștii de după primul război mondial, cu covrigari greci, cu rahagii turci, cu țigănci florărese și cu lampagii de altădată”. Dudu Zamfirescu, lumpen-intelectual boem și rebel, cinic și „declasat”, e un personaj interesant, nuanțat și contradictoriu, în parte original, înscriindu-se într-o serie tipologică ilustrată în perioada
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
-și căuta o fostă iubire din tinerețe, pe Anghelina. Trece în Țara Românească, aflată sub cârmuirea lui Vlad Țepeș, unde întâlnește alți doi vrednici discipoli ai lui Don Quijote: pe grecul Kyr Kalos de Cucureaza, care practicase, în copilărie, îndeletnicirea de covrigar la Stambul, ajungând apoi boier muntean, și pe Născocor de Cârlibaba, căpitan de țigani din Moldova, ins fudul și țâfnos, care călătorise până în Țara Românească „pedestru”. Și aceștia doi aspiră la cucerirea farmecelor unor dulcinee autohtone, Smaranda și Chirana. Un
BUDAI-DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
fel arbitrara legătură comună. M-am gândit să caut portarul, să intrăm împreună în luminator, dar am renunțat. Cum să mă creadă că văzusem de la etajul opt sau nouă, în beznă, până jos ? Pe stradă, primul întâlnit a fost un covrigar. Se trăsese la umbra unui castan, se ascundea de arșiță. Am cumpărat un covrig. Lângă noi au mai venit doi oameni, un bătrân (abia își târa picioarele) și o femeie încă tânără. Femeia ținea în mână o lingură de lemn
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
lingura din mâna fiicei sale, a aruncat-o în mijlocul străzii și a plecat bombănind. Tânăra femeie ne-a făcut semn, adică „e țicnit“, a lăsat lingura unde căzuse și s a dus, în direcție opusă. „Auzi“, l-am întrebat pe covrigar, „nu știi cumva care e culoarea normală a ochilor la porci ?“. „Depinde“, mi-a răspuns el, scurt. Conversația nu se lega. Mă temeam să nu fi vorbit anapoda. Dar covrigarul își număra liniștit banii, cu spatele la mine, nu-mi dădea nici o
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
a dus, în direcție opusă. „Auzi“, l-am întrebat pe covrigar, „nu știi cumva care e culoarea normală a ochilor la porci ?“. „Depinde“, mi-a răspuns el, scurt. Conversația nu se lega. Mă temeam să nu fi vorbit anapoda. Dar covrigarul își număra liniștit banii, cu spatele la mine, nu-mi dădea nici o atenție. L-am lăsat, am pornit pe bulevard. Amiaza trecuse de mult, dar soarele ardea încă. Mă țineam după oameni, mergeam la pas cu ei, mă balansam cu șchiopii, gâfâiam
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
fiecărui lucru vândut la piață și, Înainte să-ți dai seama, obțineai o altă denumire care avea să fie inclusă În lista lungă a profesiilor urbane. Astfel, În funcție de ce scoteai la vânzare, puteai foarte ușor să te numești „mandarinar“, „apar“, „covrigar“ sau... „avortar“. În momentul de față, Zeliha nu mai avea nici o Îndoială. Nu că ar fi avut nevoie de așa ceva ca să afle un lucru de care era deja sigură, Însă făcuse și un test la clinica deschisă de curând În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
cu mama ei. Vocea monotonă a unui vânzător de simits s-a strecurat În Încăpere prin fereastra deschisă, punând capăt flecărelii În curs de desfășurare. Mătușa Banu s-a repezit la fereastră și și-a scos capul roșu afară, țipând: — Covrigarule! Covrigarule! Vino Încoace! Cum Îi dai? Nu că n-ar fi știut cât costa un simit, știa cu siguranță. Întrebarea era mai puțin o interogație și mai curând un ritual Îndeplinit cu sfințenie. De aceea, imediat ce a rostit-o, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
mama ei. Vocea monotonă a unui vânzător de simits s-a strecurat În Încăpere prin fereastra deschisă, punând capăt flecărelii În curs de desfășurare. Mătușa Banu s-a repezit la fereastră și și-a scos capul roșu afară, țipând: — Covrigarule! Covrigarule! Vino Încoace! Cum Îi dai? Nu că n-ar fi știut cât costa un simit, știa cu siguranță. Întrebarea era mai puțin o interogație și mai curând un ritual Îndeplinit cu sfințenie. De aceea, imediat ce a rostit-o, a trecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
din Întregul oraș, de plidă; cei tineri și cei bătrâni, cei cu glasuri dulci și cei cu glasuri mai puțin dulci, imamii moscheilor mari sunt primii care se trezesc, gata să cheme credincioșii la rugăciunea de dimineață. Apoi mai sunt covrigarii. Și ei sunt treji și se Îndreaptă spre brutăriile de la care-și iau covrigii crocanți cu susan pe care Îi vor vinde toată ziua. În consecință, brutarii sunt și ei treji. Unii din ei dorm doar câteva ore Înainte să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
de micii meșteșugari și negustori, ce-și practicau activitățile specifice în celebrele dughene - ateliere în care se produceau și comercializau diferite produse. În cadrul acestor ateliere prăvălii activitățile desfășurate erau extrem de diversitatea. Aici îi putem regăsi pe băcani, rachieri, blănari, pitari, covrigari, bărbieri, curelari, olari, abagii, tăbăcari, soponari (sau „făclieri”, producători de lumânări), cojocari, croitori, ciubotari ș.a. Un document important, ce oferă cercetătorilor unele repere statistice privind compartimentarea socio-profesională a locuitorilor orașului Bacău din această perioadă, este catagrafia din anul 1845. Astfel
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pe mine m-au închis. Fiindcă eu, ca un prost, am preluat bancurile lor; le-am spus și altora și m-au înhățat. Marele Ion Barbu i-a înfipt bine în furculiță și eu nu l-am luat în seamă. Covrigarii de la Găești! Da, sânt niște covrigari! Dar ce importanță mai are, eu tot mă curăț, sânt atacat. Dacă ași ieși imediat, ași scăpa, a apărut penicilina și un medicament numit Pas, care vindecă, dar nu ca să mi se facă penicilină
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
eu, ca un prost, am preluat bancurile lor; le-am spus și altora și m-au înhățat. Marele Ion Barbu i-a înfipt bine în furculiță și eu nu l-am luat în seamă. Covrigarii de la Găești! Da, sânt niște covrigari! Dar ce importanță mai are, eu tot mă curăț, sânt atacat. Dacă ași ieși imediat, ași scăpa, a apărut penicilina și un medicament numit Pas, care vindecă, dar nu ca să mi se facă penicilină și să mi se dea Pas
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ici vi-i drumul! Atâta pagubă să fie pe capul acestei țări cât o suferi ea prin emigrarea Caradalelor, Gianiilor, Cariagdiilor și Pherekyzilor. Iată singurul limbaj pe care se cuvine să-l ținem față cu această plebe de bragagii și covrigari aristocratizată pe pământul nostru. Față cu această realitate simplă, ce ne răspunde organul acestor oameni, poreclit "Romînul"? Că și între conservatori sunt oameni de origine străină. Am mai observat că acest argument ad hominem nu dovedește absolut nimic în contra teoriei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
trecând Dunărea, s-ar fi oprit nu la București, ci la Brașov, daca s-ar fi colonizat nu în Țara Românească, ci în Ardeal. Nimic nu s-ar fi ales de ei fără îndoială. Numai în țara asta, a nimărui, covrigarii ajung prin politică milionari și pensionari reversibili. Luîndu-se după vorbele gazetei din București, "Kronstadter Zeitung" ne sacrifică asemenea pe altarul criticei sale jurnalistice. E ne 'nselegere. Nicicând n-am confundat și nu vom confunda imigrasiunea ardeleană, căreia - i datorim pe
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cu studenți făr-de giubele și studente cu fusta de-o palmă! Răsfoind vechile gazete și cercetând opurile gălbejite ale memorialiștilor, înțelegi dimensiunea saltului izbutit în câteva decenii de la târgul patriarhal în care zilnic, la patru trecute fix, pe strada Carol, covrigarul Franț își îmbia clienții țipând distihul " Trei chifle, zece bani / La boieri și la golani" către statutul de oraș-marcă al graniței estice a Uniunii Europene. Ia să vedem, de pildă, cum se distrau bunicii și străbunicii noștri? Desigur, înainte de orice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
3**) 113. Măcelar 741103 2 - 3 3 - 114. Grataragiu 741108 2 - 3 - 3**) 115. Cocator-cofetar 741210 2 3**) 3 3 3**) 116. Cofetar 741202 2 - - - 3 117. Patiser 741203 2 - - - 3 118. Brutar-patiser-preparator produse zaharoase 741209 2 - 3 3 - 119. Covrigar 741205 2 3**) 3 3 3**) 120. Morar 827301 2 - 3 - 3**) 121. Brutar 741201 2 3**) 3 - 3**) 122. Ajutor ospătar 512303 2 - - - - ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 123. Activi- Agricultor 611101 2 - 3 - 3 124. tați în Legumicultor 611103 2 3 3 - 3
HOTĂRÂRE nr. 844 din 31 iulie 2002 privind aprobarea nomenclatoarelor ocupatiilor, meseriilor şi specializărilor pentru care se asigura pregătirea profesională prin învăţământul preuniversitar, precum şi durata de şcolarizare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144110_a_145439]
-
trecută profesiunea taților, se poate deduce care era situația și în celelalte branșe. Cismari: 18 evrei și 7 romîni. Tălpalari: 2 evrei. Cojocari: 1 evreu, 1 romîn. Căciulari: 2 evrei. Făinari: 5, toți evrei. Brutari: 4 evrei și 1 romîn. Covrigari: 3 evrei și 1 romîn. Măcelari: 7 evrei și 1 romîn. Morarul, cruparul, grisarul - evrei! Evreii sînt preponderenți în servicii. Un timp, hotelierii, crîșmarii, chelnerii, birjarii, cotiugarii sînt, aproape toți, evrei. La fel ceasornicarii, juvaergiii, saidecarii, argintarii, sticlarii, cortelarii, boiangiii
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
rol important în procesul de modernizare a societății românești și de cristalizare a burgheziei în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Meseriile sau profesiunile practicate de evreii din Iași erau din cele mai diverse. În 1774 sunt atestați evrei covrigari și brutari, în 1820 era atestată o breaslă a căciularilor evrei. Ei practicau și meseriile de cărămidari, ceasornicari, caretași, ceaprazari, cizmari, croitori, medici, dogari, butnari, fanaragii, casapi, lăutari, pecetari, pietrari, sticlari și geamgii, negustori și fabricanți de băuturi spirtoase. În
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]