59 matches
-
de afectare ori prin stenicul și subtilul lui umor. Și, mai ales, prin forța cu care îmbină rafinamentul intelectual cu un fel de frustețe neaoșă, grație căreia își poate permite să deconecteze o idee înaltă printr-o fină și inocentă cozerie, fără a produce rupturi ori tensiuni primejdioase. Cred că intelectualitatea și bunul- simț s-au echilibrat în el cu fantezia și au iscat împreună muzici în egală măsură stricte, austere (descinse din stăpînirea remarcabilă a tehnicilor de compoziție) și incisive
Un neamț hîtru by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11349_a_12674]
-
gen de ascet al rațiunii de iluministă factură (nec plus ultra), căruia i-ar veni greu, dacă nu de-a dreptul cu neputință, a se apropia de poezie pe calea contactului nemijlocit, emoțional, care ar disprețui verbul frumos, seducția stilistică, cozeria impenitent divagantă, în măsură a cristaliza în eseu. Și cu toate acestea, în pofida profilului său cu indenegabile trăsături raționalizante, Șerban "cel Rău" se află în siajul criticii "impresioniste" a lui E. Lovinescu și a emulilor mai tineri ai acestuia: Perpessicius
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
umilință, fie într-una de închidere paralizantă în sine.” Sînt atitudini care amenință pe oricine aflat într-o situație similară, față-n față cu obiectul admirației literare și căutînd tonul potrivit lipsit de ditirambi (căci „(...) interviurile amabile nu sînt decît cozerii sau conferințe dialogate.”, cum spune același Florin Mugur). Nici urmă însă a acestor temeri aici: convorbirile Ileana Mălăncioiu - Daniel Cristea-Enache ajung, într-un fel, cam de prea multe ori în acel punct discutabil al adeziunii necondiționate față de partenerul de discuție
Cerul înstelat deasupra mea... by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13234_a_14559]
-
ale unei vieți politice suficient de imprevizibile, precum cea de la noi. Verde-n față, cartea publicată de Marius Tucă la Editura Polirom este ceea ce s-ar numi o carte de interviuri soft. Din discuție lipsesc mizele majore, aerul este de cozerie relaxată, se vorbește despre tot și despre toate, aparent fără un plan prestabilit. Primul model care vine în minte este cel al interviurilor lui George Arion cu diferența notabilă că acelea sugerau un grad mult mai ridicat de elaborare. La
Seniorii rating-ului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11513_a_12838]
-
Într-o vară de noiembrie’’ este o continuare mai aprofundată a dialogului celor două bune prietene, dintre o adevărată doamnă ,,ființa ei atât de delicată ajunsă la 90 de ani, dar fără să-și fi pierdut vitalitatea, umorul și plăcerea cozeriei’’ (p. 47) și pasiunea pe care Anca Sîrghie o pune în dezvăluirea unor secrete, apropierea ei (încă de la examenul de definitivat din 1970) de versurile și întreaga operă a lui Blaga. La sfârșitul celor două capitole cade greu o cortină
Lansări de carte prin Transilvania [Corola-blog/BlogPost/93827_a_95119]
-
adaugă Ilie Măduța, Eta Boeriu și Gheorghe I. Tohăneanu) i se dedică apoi câte un capitol de evocare. Acestea încearcă să surprindă toată complexitatea personajelor respective, inclusiv prin relatarea unor anecdote mai mult sau mai puțin semnificative. Tonul este de cozerie relaxată din care nu lipsește însă o doză importantă de sentimentalism. Deliu Petroiu nu face istorie literară, ci își evocă prietenii de tinerețe, chiar dacă cei mai mulți dintre ei au devenit astăzi stâlpi ai programelor școlare. De aici poate un sentiment de
Ultimul cerchist de la Sibiu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10060_a_11385]
-
de către „junimiști’’ (1), recurge la instrumentele literatului spre a-și explica propriii lui termeni. În cele 91 de glosări găsim: zece traduceri în franceză, din care două prin dicționarul lui Cihac (2) (citat, de altfel, de trei ori), un galicism (cozerii), și, surprinzător, un verb conjugat: tu boudes („îți arăți nemulțumirea”, „te îmbufnezi”), pentru „mă mogorogești” (pe care și-l inventase derivîndu-l de la un nume propriu de personaj), două denumiri științifice de animale, în latinește: Falco peregrinus și Mustella vulgaris. O dată
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]
-
și al "șovăielii" proprii), admirîndu-i siguranța de sine tonică, inclusiv cea transpusă în factura scrisului, dispus a-l aprecia apologetic, nu evită a lua distanțe față de acesta, cînd constată, în bronzul efigiei lui, fisuri decepționante: "Vizita lui Anatol la Tribuna. Cozerie pe diverse teme, încheiată cu îndemnul de a ne defini mai net atitudinea critică față de mediocrii și farseurii literaturii actuale. Admit că există multă falsitate și impostură - și unde nu există? - însă răzbesc la lumină și destule lucrări viabile pe
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
viață nu ca un spectru livid și acuzator, ci ca un ins bonom, de-o vitalitate ce se prelungea pînă la apetența sa pentru bucatele bune, consumate cu poftă în porții repetate, pentru băuturile fine, îngurgitate în localurile în care cozeria sa infatigabilă se prelungea în ore nesfîrșite. Nefericirile nu i-au anulat epicureismul natural. Prin ființa lui Ovidiu Cotruș viața serba un triumf rar. Era un exemplar carismatic, care însă ne ducea gîndul la ceea ce n-a fost să fie
Dialogurile lui Ovidiu Cotruș by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16096_a_17421]
-
n-o prea fac cronicarii) cărți de ieri sau cărți de aiurea. Nu se limitează, adică, la aparițiile recente și nu se oprește la literatura română. Lasă ierarhiile și sistematizările în seama altora pentru a se dedica în schimb unor cozerii care au ca justificare și scop un singur lucru: plăcerea de a citi literatură (uneori, cum ea însăși o spune, de a citi „senzorial” literatură). Prim-planul îl ocupă acum autori ca Olga Tkarczuk, Bashevis Singer, Zeruya Shalev, J.D. Salinger
Cronică literară and beyond by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2727_a_4052]
-
-l alintă, până târziu, Richi). În rest, tânăra Maria Banuș pare să respire alt aer. În volumul al doilea al Însemnărilor..., lucrurile intră pe un făgaș mai firesc. Acum, poeta începe să se bucure de onoruri și să participe la cozeriile și coteriile republicii literelor. Revelionul din 1962 și-l face la Sinaia, împreună cu Dan Deșliu, amuzânduse de calambururile acestuia („twist, dar adevărat”, glosează autorul Minerilor din Maramureș de pe marginea ringului de dans). Cu doi ani înainte, era prezentă la cenaclul
Chestiuni de conștiință by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2574_a_3899]
-
și al unei competiții subiacente, mereu resimțite de autorul Caietului albastru, de anume colțuri umbrite ale vieții lui Șt.Aug. Doinaș, de "cazul" I.D.Sîrbu, tratat mai totdeauna ca un "minor", de alt "minor", pe nedrept uitat, Dominic Stanca, de neobosita cozerie bonomă a lui Ovidiu Cotruș, de figura acelei amazoane livrești care a fost Eta Boeriu, de poetul-fără-nici-o-carte, Ioanichie Olteanu, de raporturile cerchiștilor cu un tînăr asistent al studenției lor, Victor Iancu, ce ni s-a plîns de "ingratitudine" din partea lor
Cercul Literar între două manifeste (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7061_a_8386]
-
Cosmin Ciotloș Cartea Simonei Vasilache începe că un studiu de istorie a mentalităților și se termină într-un ton de înaltă cozerie intelectuală. Subiectul însuși predispune la o asemenea turnură, prin inefabilul sau. În foarte puține cuvinte, Cinstite obraze, moftangii și domni este un eseu despre onoare. Mai exact, despre onoarea în literatură. (Nu în viață literară, unde o găsim și n-
Cozerii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4242_a_5567]
-
și a receptării acesteia în paginile revistelor literare și chiar mici anecdote cu scriitorii pe care i-a cunoscut în cele mai felurite ipostaze de-a lungul îndelungatei sale cariere literare. Tonul este de fiecare dată unul foarte jos, de cozerie relaxată, ușor ironică, fără patetisme și formulări sentențioase. Cel puțin la început, textele sunt - potrivit autorului - rezultatul meditațiilor somnolente din starea de trezie, înregistrate pe reportofon și transcrise tel-quel. De aici, poate, uneori aspectul lor vag suprarealist, accentele de vis
Să nu-l uităm pe MHS! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9832_a_11157]
-
lansat: Printre boemi, scriitori și artiști de ieri. Figuri de la "Sburătorul" și alte cercuri literare. Descriind salonul casei Lovinescu, lui Simion Stolnicu îi reușește o convingătoare imagine a vînătorii (de glorie, de viață - amfitrionul însuși vrea amănunte, amănunte, amănunte..., de cozerii), în care hăituiții și hăitașii se amestecă indistinct. În încordarea de anticameră a unei terre promise unde curg litere, existența pe multe etaje, de la universitari cu morgă la debutanți de la țară, își rotunjește colțurile și, conciliindu-și craii și dezmoșteniții
Marea lume mică by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9977_a_11302]
-
nici o carte", și de Wordsworth, Shelley, Delille, La Harpe, ultimii doi axați pe tablouri vesperale, cîțiva pictori care au introdus "privirea peisajului, ca Rousseau, în literatură", Claude Lorrain, Poussin, Constable, David Caspar Friedrich. Expunerea e destinsă, cursivă, cu nuanțe de cozerie ce permit comunicarea agreabilă a unei materii bogate, inclusiv sub raportul informației. Dar, cu toate că dispune de o strînsă documentare, aidoma unei mașinării care funcționează în subsolul unei clădiri pentru a o încălzi, aceasta nu e niciodată dată în vileag. Nimic
Nicolae Manolescu față cu poeții romantici (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9100_a_10425]
-
a fi concurat pe scriitorii de imaginație, prin talentul învierii nu numai a unor opere uitate sau în cel mai bun caz clasate, dar și a unor figuri scriitoricești acoperite de etichetele unor titluri de cărți". Ca și pe autorul Cozeriilor de luni, pe Șerban Cioculescu îl interesa ființa umană nu în mai mică măsură decît opera. Cititor asiduu nu doar de creații literare ca atare, ci și de corespondență, memorii, jurnale, varii documente, adăugînd investigației textuale, cînd era cazul, și
Tradiția criticii franceze (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9377_a_10702]
-
meditației, judecății, rațiunii, gustului" (sînt cuvintele autorului francez), Sainte- Beuve ilustra o altă înclinație a spiritului galic și anume cea pentru "gust", înțelegînd, după cum se rostește criticul român, "să subordoneze erudiția construcției armonioase, potrivit comandamentelor geniului național". Așa încît autorul Cozeriilor de luni a produs o operă vie, inclusiv cu o foarte pregnantă latură moralistă care a îngăduit asemănarea sa cu Saint-Simon și chiar cu Balzac, "îmbogățind ancheta asupra omului, în configurațiile sale cele mai felurite". Pe acest drum al unui
Tradiția criticii franceze by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9399_a_10724]
-
nu degeaba ne arată mândrul Harry atâta amabilitate), și totuși nu ne este ușor, ne sforțăm, ne schimonosim după ceilalți, rolul ăsta nu ne prea convine... Contrar mutrei mele extaziate și entuziasmului cu care voi scrie mai târziu despre neuitatele cozerii cu public, statul la coadă la ușa camerei Toscanini între toți acești străini snobi mă umilește, mă irită. Mai ales că dau nas în nas cu toți cei despre care știam câte parale fac: cu muziciana care se oferise să
Amintiri cu Leonard Bernstein by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7576_a_8901]
-
ar putea dispensa de un temei istoric, o opțiune ce coroborează militantismul pentru valoare, nu în ultimul rînd pentru valoarea etică. Mai întîi I.D.Sîrbu. Analistul scoate în relief anvergura intelectuală a celui "care trăia retras într-o Craiovă unde cozeria rămăsese pe seama fonfilor și flecarilor, moromeților, cum îi plăcea să le spună", uimitoarea varietate a lecturilor sale, în mai multe limbi, ce depășeau cu mult preferințele generațiilor mai tinere. Craioveanul "obligat" citea scrierile unor George Orwell, Arthur London, Raymond Aron
Predecesori și autiști by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6621_a_7946]
-
complexitatea discursului muzical, de accentuarea tensiunii dramatice. Lucrarea are mertiul de a ne fi luminat și o altă latură, cea meditativ-dramatică, a personalității maestrului, un aspect abil retras în timpul vieții, mascat de bonomia șă- galnică a omului de lume, de cozeria elegant întreținută, de ținuta aristocratică a maestrului de la care, în anii studenției, în afara regulilor contrapunctului, am aflat că boieria poate fi o stare a spiritului. Și aici, la Cluj, anterior - relativ recent - la București, în Studioul de Concerte din str.
Maeștri ale trecutului, maeștri ai zilelor noastre by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5624_a_6949]
-
alta. De aici, o coerență de piesă într-un act, în care adăugirile Lianei Cozea par didascalii. Simetrice, discrete, eficiente. Așadar, ce ,umblă", aproape neschimbat, de la Jeni Acterian la Tia Șerbănescu, pe notele unui diapazon de doamne? Nemulțumirea. Nu, firește, cozeria măruntă, ca-ntre cucoane înfrînte de cine știe ce malumore, ci critica unui sine mereu neconform cu țintele lui. La Jeni Acterian, erau aceleași cu ambițiile unei generații. Cei mai importanți, cei mai cunoscuți dintre ei trec prin Jurnalul unei ființe greu
Femeia la malul mării by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11091_a_12416]
-
noștri scriitori de azi, răzbeliți, dedați filosofărilor sexy, n-ar scăpa nici dânșii ocazia de a spune în stilul lor... Taifasuri,... Flecăreli,... Palavre ; găsindu-se, până la urmă și un șef de rubrică T.V., mai acătării, mai franțuzit, care să zică Cozerii ; ori pe-ălălalt, convivul crunt, ce dă cu banul: Vrăjeli... Cum spune Horațiu: Non erat his locus!... nu era cazul, aferim, - da^ tentația-i mare! Așadar, ideea că Platon ar putea fi și un prozator, un literat modern, mi-o
Eros ori Ura (un Prozator) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10945_a_12270]
-
whisky, deci. Le mărturisi că va fi în bani! Câștigase un proces cu Statul! Avea să le spună el... Acum era fericit! Nu dorea să rememoreze necazul... Tăcură savurând scotch-ul. * Cam somnoroși, nu realizau ce-i amețise mai mult?! Cozeria împletită cu colportări meșteșugite de știri ori secul băut?! Oricum, se făcuseră praf!! Le fu chemat un taxi. Șeful de sală, deținător al cărții de vizită a lui Gabi, notă numele șoferului și numărul mașinii, apoi ordonă destinația. Dar aduși
LA O BĂUTĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382622_a_383951]
-
ieșit istoria în stradă ca o nebună/ e noapte, oamenii latră la lună/ și câinii ascultă cântându-le în strună “. (Incident istoric, pag.71) În spiritual umoristic al poetului Marin Sorescu, autorul redimensionează „Universul Cunoașterii”, abordat cu tonul unei plăcute cozerii din care însă Imensitatea speră să-și reveleze substanța, ca în poemul: „Vorbind cu Nietsche” (pag.82), „Spiritul ne încinse cu o centură de foc/ și ardeau de nerăbdare la baza muntelui/ să punem timpul, așa cum a fost, la loc
„ÎNTOARCEREA STATUILOR” DE AL FLORIN ŢENE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350447_a_351776]