59 matches
-
se dovedește romantic și ai crede că scapă vigilenței autorităților, însă dimpotrivă, este bătut de un milițian pe care-l considera un simplu meloman. A treia povestire, Cenaclul din Matache, conține o listă a cărților citite de către studenții acelei vremi: Cozeriile lui Sainte - Beuve, Propos, de Emile Auguste Chartier, romanele lui Sade și Camus, versuri de Voronca și Breton, Manifestul Suprarealismului, lucrări de exegeză despre Mozart sau Bach etc.. Cenaclul reprezenta și o ocazie adecvată de a intra în legătură cu studenți ai
Constantin Mateescu: Altfel de proză*. Cronică, de Dan Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/constantin-mateescu-altfel-de-proza-cronica-de-dan-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339365_a_340694]
-
împrejurări. Se poate identifica, astfel, un limbaj oficial, adoptat (cu emfază) în împrejurări oarecum protocolare, în tiradele pretențioase, în cancelarie, în relațiile cu superiorii, când participanții își exercită funcțiile etc. În ocaziile obișnuite, însă, cum ar fi dialogurile între colegi, cozeriile amicale, diferite interpelări adresate elevilor, vorbitorii apelează la limbajul individual, spontan, colocvial. Intervențiile autorului sunt de mici dimensiuni și neutre. Ele fixează cadrul, tipologiile și evenimentele, au un caracter precumpănitor constatativ. Mai întins și puternic marcat stilistic este al doilea
ÎNTRE APARENŢĂ ŞI ESENŢĂ de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/_dascalii_dascalii_intr_olimpia_berca_1361294066.html [Corola-blog/BlogPost/341342_a_342671]
-
face practic o radiografie în adăncime, o secționare pe verticala timpului, în istoria neamului romanesc, în punctul Ruginoasa. Ceea ce încântă în aceste 30 de pagini de informație minuțioasă este logica strânsă a faptelor prezentate într-un stil retoric captivant, o cozerie în care cititorul este martorul permanent al autorului, participantul aproape palpabil care legitimează discursul. Vocația educativă și patriotică este firul roșu care leagă toate aspectele prin care Marian Malciu își plimbă cititorul într-o călătorie spre cunoaștere, descoperire și autodescoperire
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1459458382.html [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
whisky, deci. Le mărturisi că va fi în bani! Câștigase un proces cu Statul! Avea să le spună el... Acum era fericit! Nu dorea să rememoreze necazul... Tăcură savurând scotch-ul. * Cam somnoroși, nu realizau ce-i amețise mai mult?! Cozeria împletită cu colportări meșteșugite de știri ori secul băut?! Oricum, se făcuseră praf!! Le fu chemat un taxi. Șeful de sală, deținător al cărții de vizită a lui Gabi, notă numele șoferului și numărul mașinii, apoi ordonă destinația. Dar aduși
LA O BĂUTĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1462688980.html [Corola-blog/BlogPost/382622_a_383951]
-
ieșit istoria în stradă ca o nebună/ e noapte, oamenii latră la lună/ și câinii ascultă cântându-le în strună “. (Incident istoric, pag.71) În spiritual umoristic al poetului Marin Sorescu, autorul redimensionează „Universul Cunoașterii”, abordat cu tonul unei plăcute cozerii din care însă Imensitatea speră să-și reveleze substanța, ca în poemul: „Vorbind cu Nietsche” (pag.82), „Spiritul ne încinse cu o centură de foc/ și ardeau de nerăbdare la baza muntelui/ să punem timpul, așa cum a fost, la loc
„ÎNTOARCEREA STATUILOR” DE AL FLORIN ŢENE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 by http://confluente.ro/_intoarcerea_statuilor_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/350447_a_351776]
-
de noiembrie este o continuare mai aprofundată a dialogului celor două bune prietene. Este dialogul dintre o adevărată doamnă, căci „ființa ei atât de delicată ajunsă la 90 de ani, dar fără să-și fi pierdut vitalitatea, umorul și plăcerea cozeriei.” (p. 47) și pasiunea pe care Anca Sîrghie o pune în dezvăluirea unor adevăruri de istorie literară, pasiune bazată pe apropierea ei din anii studenției de versurile și filosofia lui Blaga, după ce o lungă perioadă el fusese un scriitor interzis
LUCIAN BLAGA ŞI ULTIMA MUZĂ de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/muguras_maria_petrescu_1448465829.html [Corola-blog/BlogPost/344630_a_345959]
-
Într-o vară de noiembrie’’ este o continuare mai aprofundată a dialogului celor două bune prietene, dintre o adevărată doamnă ,,ființa ei atât de delicată ajunsă la 90 de ani, dar fără să-și fi pierdut vitalitatea, umorul și plăcerea cozeriei’’ (p. 47) și pasiunea pe care Anca Sîrghie o pune în dezvăluirea unor secrete, apropierea ei (încă de la examenul de definitivat din 1970) de versurile și întreaga operă a lui Blaga. La sfârșitul celor două capitole cade greu o cortină
Lansări de carte prin Transilvania by http://uzp.org.ro/lansari-de-carte-prin-transilvania/ [Corola-blog/BlogPost/93827_a_95119]
-
mărunt, de răcoare plăcută, reconfortantă, o afli în miezul poamelor. Esențele rezistă agresiunii generale. În cazul omului, miezul înseamnă personalitatea lui. Poeții romanticii își chemau iubita în templul naturii. Crișu Dascălu schimbă tiparul. Iubita este invitată în mansardă. Pofta de cozerie e motivul. Un asemenea loc, deasupra lumii (în etaje), sporește intimitatea, timpul petrecut împreună e fără grabă. Uitare în murmur își propune autorul modern. În mod intenționat, murmurul nu este determinat, putând fi al propriilor inimi ori al porumbeilor sărind
CRIŞU DASCĂLU: A înțelege altfel sinele, de Dan Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/crisu-dascalu-a-intelege-altfel-sinele-de-dan-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339689_a_341018]
-
artă (comparația dintre "Diana cu ciuta" de la Muzeul Luvru și "Diana" lui Goujon), un basm cult și numeroase referințe literare, muzicale, plastice, ba chiar și ironii la adresa latiniștilor etc. Indiferent de modul în care criticii literari au definit-o („operă-mozaic”, „cozerie”, sau eseu), "Pseudokynegetikos" marchează un reper în istoria literaturii române. Alexandru Odobescu este unul din întemeietorii arheologiei în România. El este autorul unui tratat de istorie a arheologiei („"Istoria arheologiei"”) publicat în 1877. La sfârșitul secolului al XIX-lea a
Alexandru Odobescu () [Corola-website/Science/297620_a_298949]
-
de către „junimiști’’ (1), recurge la instrumentele literatului spre a-și explica propriii lui termeni. În cele 91 de glosări găsim: zece traduceri în franceză, din care două prin dicționarul lui Cihac (2) (citat, de altfel, de trei ori), un galicism (cozerii), și, surprinzător, un verb conjugat: tu boudes („îți arăți nemulțumirea”, „te îmbufnezi”), pentru „mă mogorogești” (pe care și-l inventase derivîndu-l de la un nume propriu de personaj), două denumiri științifice de animale, în latinește: Falco peregrinus și Mustella vulgaris. O dată
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]
-
cu bine și ziua de studii dedicată minorităților naționale din România și Balcani, pe care am organizat-o eu însumi cap-coadă, de la cazarea invitaților la tipărirea programului. Din cauza inflației de mici evenimente academice de tot soiul de aici (conferințe, seminarii, cozerii de prânz), a trecut neobservată, așa cum mă și așteptam. Marele pericol care paște viața universitară din Canada este tocmai această fragmentare extremă a cunoașterii. Cei care produc fragmentul academic sunt în cele mai multe din cazuri și consumatorii lui, al evenimentului ce
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
a epuizat resursele, care ascunde încă valențe nebănuite și neexplorate. „Multe și mărunte”151 - nu sunt lucruri esențiale, de o gravitate căutată, cele pe care și le spun femeile, ci sunt pline de omenesc în aparenta lor banalitate. Prin această cozerie se creează o notă de intimidate, de confort al discuției, de bună cuviință și glumă. Se întâlnesc într-o biserică, deoarece locașurile sfinte erau unele din puținele locuri accesibile femeii medievale și unde putea să apară singură fără pericolul unei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
fi luat și ca modestie teatrală, mefistofelică, un histrionism existențial [...]. Eseistul și criticul literar mimează chiar, în activitatea sa publicistică, pe simplul amator, dând paginilor lui scrise un aer de oralitate salonardă, în candoarea și fortuitul ce sunt proprii oricărei cozerii, deși tema s-ar părea că acuză cu totul altceva. [...] Ticuri stilistice care, fermecătoare sau poate tocmai de aceea, dau impresia de frivolitate la un om de cultură și profund, și temeinic, format nu fără sistemă, dacă avem în vedere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
bombastic. Stridențele de limbă, franțuzismele neadecvate i-au atras execuția drastică a lui Titu Maiorescu, în articolul Beția de cuvinte. Scriitorul se regăsește cu înzestrarea lui firească în digresiunile spirituale, genul care îi convine cel mai mult fiind acela al cozeriei, cochetă, malițioasă sau plină de galanterii. Are aplecare, de asemenea, pentru crearea de fiziologii (Schițe din societatea română). Ținea să alcătuiască „după natură” o colecție de portrete contemporane. Ca romancier, G. nu este de ignorat. Din lecturi (Scènes de la vie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287255_a_288584]
-
în rolul principal) îi alină zilele din urmă și îl convinge încă o dată că a ales calea potrivită. Mulți comentatori au subliniat calitățile scenice ale teatrului lui H., capacitatea de a dinamiza banalul cotidian structurându-l în jurul unor nuclee dramatice, cozeria inteligentă, dialogurile alerte și spirituale, presărate cu jocuri de cuvinte, umorul, comicul unor situații, ingeniozitatea de a inventa întâmplări spectaculoase, atmosfera destinsă, încărcată de ilaritate, care se țese din mai toate elementele. La lectură apar și aspecte mai de substanță
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287432_a_288761]
-
Își va crește singură copilul, viitorul scriitor Ovid Densusianu-fiul. O traducere din Carmen Sylva, Robia Peleșului (1897, semnată Elena Radu Rosetti), e urmată de un mic studiu, intitulat Despre simbolism și Maeterlinck (1903). B. colaborează cu versuri, proze scurte și „cozerii literare”, iscălite și Elena Densusianu sau Elena Bacaloglu-Densusianu, în „La Roumanie” și „Țara”. Tipărește romanul În luptă (I, 1906), continuat de Două forțe (II, 1908). Cel de-al treilea volum, Izbânda noastră, anunțat, n-a mai apărut. Ulterior, B. va
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285523_a_286852]
-
lui Dostoievski. Dacă studiul Despre simbolism și Maeterlinck reține atenția ca atitudine în favoarea modernismului, „romanul psihologic” În luptă, grevat de un tezism feminist și de subiectivitate și scris într-un limbaj artificios, e un eșec. Mai interesante sunt prozele scurte, „cozeriile” și „scrisorile” din Italia, unele - veritabile reportaje, altele - pagini de jurnal intim. SCRIERI: Despre simbolism și Maeterlinck, București, 1903; În luptă, vol. I, București, 1906, vol. II: Două forțe, București, 1908; Naples et son plus grand poète, Neapole, 1911; Bianca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285523_a_286852]
-
universal. Anunțarea participării lui Eugen Ionescu a bulversat programul ultimei zile, întrucât se promitea o expunere a "nemuritorului" (în februarie 1971 fusese primit în Academia Franceză). Firește, întregul interes (și mai ales al delegației române) s-a concentrat asupra anunțatei "cozerii" ce reprezenta un prilej nesperat de a-l asculta pe autorul "Rinocerilor" glosând pe marginea temei "De ce scriu". Cu atât mai mult cu cât Ionescu nu era doar un nume respectat al exilului românesc, ci începuse să se permită (!) și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
sală, unde s-a creat instantaneu o grămadă ca la rugby întru capturarea prețioasei amintiri. Și-au adjudecat-o, mai sprintene, liceenele, care și-au însoțit izbânda cu-n buchet de chiote ascuțite. Am izbutit să notez câte ceva din ideile "cozeriei" ionesciene și, cum n-am întâlnit nicăieri vreo relatare despre acest eveniment literar, transcriu, după 34 de ani, însemnările de atunci. Și ele confirmă, dacă mai era nevoie, observația, devenită aproape loc comun, că, sub aparențele comicului, Ionescu a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
de știință americani au depășit ateismul. Există o conștiință care ne dirijează... Teatrul politic este egal cu teatrul bulevardier. El reflectă, mai palid, o ideologie anume, fiind, în consecință, tautologic... Niciodată nu voi fi capabil să fac altceva decât literatură..." Cozeria fiind citită de pe un text dactilografiat, va fi fost (ori va fi) undeva, cândva, publicată. Mărturisesc: aș fi așteptat ca, în text, să aflu oarece referire la România. N-a fost să fie. Ionescu s-a auto-exilat târziu, la vârsta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Junimea, 2009. SOROHAN, Elvira. Cicero și Antonius, Seneca și Nero în scrisorile lui Petrarca (II). În: Convorbiri literare, 143, aug. 2009, nr. 8, p. 25-28. Francesco Petrarca. Antiquis illustrioribus / Către mai vestiții înaintași. Ediție bilingvă. Iași: Junimea, 2009. SOROHAN, Elvira. Cozerii colorate erudit și poliglot de Șerban Foarță. În: Convorbiri literare, 143, mai 2009, nr. 5, p. 27-29. Șerban Foarță, Iolanda Malamen. Cozerii în lila. Iași: Eis Art, 2008. SOROHAN, Elvira. Estetica grotescului. În: Vitraliu (Bacău), 17, nov. 2009, nr. 3-4
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
8, p. 25-28. Francesco Petrarca. Antiquis illustrioribus / Către mai vestiții înaintași. Ediție bilingvă. Iași: Junimea, 2009. SOROHAN, Elvira. Cozerii colorate erudit și poliglot de Șerban Foarță. În: Convorbiri literare, 143, mai 2009, nr. 5, p. 27-29. Șerban Foarță, Iolanda Malamen. Cozerii în lila. Iași: Eis Art, 2008. SOROHAN, Elvira. Estetica grotescului. În: Vitraliu (Bacău), 17, nov. 2009, nr. 3-4, p. 5. SOROHAN, Elvira. Humorul ca artă de a trăi. În: Convorbiri literare, 142, febr. 2009, nr. 2, p. 31-34. Harald Höffding
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
introduce fragmente de scrieri proprii, își destăinuie nedumeririle, nehotărârile. Segmentul auctorial devine astfel un colaj de texte eterogene, „un caiet” cu de toate. Roman-document prin jurnalul inclus, ca de altfel și prin confidențele verificabile, Adunarea și scăderea zilelor e o cozerie agreabilă, rememorativă, reflexivă, autoreferențială. SCRIERI: Al cincisprezecelea, Cluj-Napoca, 1981; Ascensiune nocturnă, București, 1984; Porțile serii, București, 1987; Adunarea și scăderea zilelor, București, 1988; Fascinația filmului la scriitorii români, București, 1997; Interviul. De la Platon la Playboy, Cluj-Napoca, 1997. Repere bibliografice: D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290600_a_291929]
-
într-un vacarm steril”. Fructificându-și experiența diplomatică, dl Baconsky insistă asupra faptului că nu există soluții integrale la crize săpate timp de secole. Apelul se îndreaptă atunci mai cu seamă către intelectualii români dornici să descopere nu atât voluptățile cozeriei, ci, în primul rând, smerenia însoțirii parohiale. Fără această expunere în fața realității concrete a Bisericii, cu greu va putea descoperi cineva adevărata față a României profunde, asfixiată de enorme contradicții. Aici se conturează poate un răspuns asupra căruia ar trebui
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
din Epigonii: "mucedele pagini stau domniile române" [...] reabilitarea stilistică a unui epitet (muced) ce stârnește, îndeobște, reprezentări dezagreabile este înnobilat, în Epigonii, datorită alianțelor contextuale în care este prins". Ș.a.m.d. Discursul analitic de acest fel trădează plăcerea unei cozerii culturale implicate pe care Gh. I. Tohăneanu o întreține cu finețe și provocatoare trimitere la un enciclopedism de care făcea caz, desigur pe alte aliniamente ale exegezei filologice, și Șerban Cioculescu în foiletoanele sale. Aceste însemnări se adresează, în primul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]