68 matches
-
Acasa > Strofe > Amintire > CRÂȘMARUL Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 578 din 31 iulie 2012 Toate Articolele Autorului C R Â Ș M A R U L Crâșmărița de-i frumoasă, Grea e viața de crâșmar: Singură nu prea o lasă... E atent ca un pândar. Unul cu ochiul îi face; În pielea lui nu aș fi: Dacă soțioara-l lasă, Cum ar puteau-o opri? La tejghea
CRÂŞMARUL de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 by http://confluente.ro/Crasmarul_marin_voican_ghioroiu_1343741695.html [Corola-blog/BlogPost/358734_a_360063]
-
cade în pat, Și mi-a adormit buștean; Este mulțumit, a câștigat... Ochiul dracului, un ban. Copilița-l învelește..., Milă-i e să nu răcească; A scăpat, se veselește, Vrea și ea să mai trăiască. Că adesea vină-mi fac: Crâșmărița-i pui de drac, Și-i păcat a renunța Să-i astâmpăr al ei foc Cu iubirea mea nebună; Cârciumaru,-are noroc, Când se scoală, o să spună: “Dragul meu, de nu erai... Pe Marița o pierdeam; Nu știu ce e-n capul
CRÂŞMARUL de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 by http://confluente.ro/Crasmarul_marin_voican_ghioroiu_1343741695.html [Corola-blog/BlogPost/358734_a_360063]
-
care o cântau „OPTIMIȘTII” (niște instrumentiști excepționali, dar nu vedeau, sărmanii) în restaurantul AZUGA de la podul LEMAITRE, lângă (Uzina timpuri Noi) de pe Calea Văcărești „Grea e viața de crâșmnar, Că-mi trăiește cu amar... Și pe jar inima-i pune Crâșmărița, căci nu-i spune Cum aduce bani în casă; El zice: „Dacă-i frumoasă, Tot cu mine merge-acasă- De vorba lumii nu-mi pasă!” “Ce-am găsit tocmai la ea!?” Vezi tu, banii ce-i câștig?... Stai, la toți le
CRÂŞMARUL de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 by http://confluente.ro/Crasmarul_marin_voican_ghioroiu_1343741695.html [Corola-blog/BlogPost/358734_a_360063]
-
dacă nu te ții de ea, te arată lumea cu mâna și-ți zice că ești bețiv, dar atunci când ești client permanent în cârciumă, toți te consideră băiat de gașcă: „om care ține la băutură”, „trosnitor” cu diplomă ștampilată de crâșmăriță. Nici nu se închise ușa bine în urma boierului, că bătrâna îi strigă ca să fie auzită de Naie și Didina. - Ia uite la el!... Dă-ți jos pantalonii, conașule, ce mai aștepți? Hai boierule, că nu ți-o fi rușine de
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_vii_a_pariul_blestem_marin_voican_ghioroiu_1360224665.html [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]
-
pe seama morții, și-i ziceau să-l încurajeze. - Țin-te tare nea Andrei! Fugi mereu din calea ei. - Așa fac, dacă tu vrei, și se ducea agale să-și ia medicamentul tămăduitor, de junghiuri și tuse, de la țața Mărița Floreaca (crâșmărița zvăpăiată, c-a-nșelat comuna toată, încărcând nota de plată), cum i se dusese vestea peste nouă sate. Altădată, când ieșea în prispa casei își striga cîinele, singurul prieten care-i mai rămăsese credincios, devenea patetic. - Murgea, Murgea... vino la tata. Câinele
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_ultima_spovedani_marin_voican_ghioroiu_1330067008.html [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
cultivând, deopotrivă, schița / povestirea / nuvela (aici, în specie, după cartea de debut din 1957, A doua moarte..., și în ordine cronologică, trebuie pusă cartea de sub lupa noastră, din 2016, Doi oameni răi, volum conținând nouă schițe / povestiri - Decorația, Călăuza, Moartea crâșmăriței, Doi oameni răi, Bețivul, Unul la fel ca [și] ceilalți, Căruțașul, Doamna Viorica și Tudor -, „gata de tipar“ în 27 aprilie 1958, dar interzis de cenzura acelui anotimp vitreg, adăugându-li-se, prin ani: Profiluri, 1959; Pe scara vagonului, 1966
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
Măieruș, «nu voia să le spună că venise pe șantier cu muncă de răspundere, comandant, ca să nu strice farmecul acestei întâlniri. [...] Brigadierii se adunaseră în fața cantinei; zvârleau șepcile-n sus și chiuiau ca la nuntă» (p. 34). (3) Schița Moartea crâșmăriței (pp. 35 - 39) actanții formează un monstruos binom: bătrâna avară fără urmași direcți, Vronea, și nepotu-său, Ion Vasilici («Vronea purta banii în sân, într-o pungă mare, din piele de miel; copii nu avea, dar luase pe lângă ea un nepot
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
ca și-altădată... Gluma dacă-i spusă bine - Cu plăcere e gustată. Vorba prinde să se lege, Descrețind a noastre frunți... Veți petrece, se-nțelege... Sfatul bun dacă-l asculți. * * * Într-un colț, la masa lui, Anton Pann e-ngândurat... Crâșmărița îl întreabă: - Vri să bei, ori de mâncat? - Fată dragă, tu pricepe!... Pe aici de când n-am dat, Ați rămas cum v-am lăsat. „La român, precum se știe, Mâncarea e fudulie, Iar să bei..., e-o veselie.” .................................... Strigă unu
ANTON PANN, „FINUL PEPELEI CEL ISTEŢ CA UN PROVERB,” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 by http://confluente.ro/Anton_pann_finul_pepelei_c_marin_voican_ghioroiu_1391841148.html [Corola-blog/BlogPost/341997_a_343326]
-
viu ca și-altădată Gluma dacă-i spusă bine Cu plăcere e gustată. Vorba prinde să se lege, Descrețind a noastre frunți Veți petrece, se-nțelege Sfatul bun dacă-l asculți. Într-un colț, la masa lui, Anton Pann îngândurat... Crâșmărița îl întreabă: - Vrei să bei, ori de mâncat? - Fată dragă, tu pricepe... Pe aici de când n-am dat, Ați rămas cum v-am lăsat. La român, precum se știe, Mâncarea e fudulie, Iar să bei, e-o veselie! Strigă unu
ASCULTÂND PE ANTON PANN ŞI-A LUI VORBĂ ÎNŢELEAPTĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_ascultand_pe_an_marin_voican_ghioroiu_1356657084.html [Corola-blog/BlogPost/341492_a_342821]
-
fie știute de nimeni. Eu rămân Trifu și tu Marița, altfel putem ajunge curând la locul de care ne-a fost frică; la groapa comună. - Așa să fie! Că și acestea sunt frumoase. La Iași pe strada Păcurari, era o crâșmăriță cu numele ăsta și era frumoasă foc. Toți negustorii o pizmuiau pentru vadul de la crâșma ei. Dar... o să mă iubești? - Eu să te întreb asta! Dacă acum când ai aflat, că am nevastă și copii și-s mai bătrân cu
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1491973108.html [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
frunze neîmblânzitul roi de fluturi îți sprijină podeaua când te războiești cu galbenul uitat în cer stiu o crâșmă unde s-au aciuat câțiva îngeri păzitori au dat afară oamenii din ei și au început să-și bea neputința zburatului crâșmărița a prins a urla sudalme ferestrelor deschise de hărmălaia albicioasă a interiorului până a venit păstrătorul cheilor a trimis toată puritatea la culcare și a lăsat singurătatea oamenilor vreo câteva ore bune înfometatului cal i-au crescut colți de mătase
CRÂŞMA ÎNARIPAŢILOR de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Crasma_inaripatilor.html [Corola-blog/BlogPost/355920_a_357249]
-
O noapte furtunoasă”: „Jupân Deșliu, poreclit Dodoloanță datorită rotunjimii pe care a căpătat-o de-a lungul anilor și a traiului bun: «mâncărică, băuturică și nevastă tinerică...» stă la tijgea răsucindu-și mustățile, dar e cu ochii ațintiți pe Mărița crâșmărița «mititică și frumușică de pică», să nu care cumva... vreun mușteriu obraznic să atenteze la «comoara lui», că «musiu» e-n stare să facă omor la drumul mare. Fiind toamnă lungă, iar soarele se pregătea să apună după Dealu Filaretului
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_anton_stefan_dumitrescu_1372044181.html [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
vină dimineață la „pomana porcului”) și înlemnise de-a binelea. Păi cum să nu-i spun ce mă doare, că așa sunt eu, și nelăsându-l să-l roadă curiozitatea, îi mărturisii pe loc: - „Nene, m-am îndrăgostit de fata crâșmăriței Marița, și aș vrea s-o pețesc înainte de sfântu Vasiele”. Nu mare îmi fu mirarea să aflu că mă găsesc față-n față cu fratele Mariței, bădia Costache din Delureni, care locuia peste drum de aleasa inimii mele, Anicuța. Mi-
NONE„JURĂMÂNT DE FACI, ÎŢI SPUN: NU UITA, DRACU-I BĂTRÂN!” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 by http://confluente.ro/None_juramant_de_faci_iti_spun_n_marin_voican_ghioroiu_1330811385.html [Corola-blog/BlogPost/366393_a_367722]
-
frunze neîmblânzitul roi de fluturi îți sprijină podeaua când te războiești cu galbenul uitat în cer stiu o crâșmă unde s-au aciuat câțiva îngeri păzitori au dat afară oamenii din ei și au început să-și bea neputința zburatului crâșmărița a prins a urla sudalme ferestrelor deschise de hărmălaia albicioasă a interiorului până a venit păstrătorul cheilor a trimis toată puritatea la culcare și a lăsat ... Citește mai mult te acoperi cu aripa rămasă nespălatăși taci albastrulcu încăpățânarea unui cal
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/daniel_d%C4%83ian/canal [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
dacă nu te ții de ea, te arată lumea cu mâna și-ți zice că ești bețiv, dar atunci când ești client permanent în cârciumă, toți te consideră băiat de gașcă: „om care ține la băutură”, „trosnitor” cu diplomă ștampilată de crâșmăriță. Nici nu se închise ușa bine în urma boierului, că bătrâna îi strigă ca să fie auzită de Naie și Didina. - Ia uite la el!... Dă-ți jos pantalonii, conașule, ce mai aștepți? Hai boierule, că nu ți-o fi rușine de
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_iv_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359792286.html [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
pe seama morții, și-i ziceau să-l încurajeze. - Țin-te tare nea Andrei! Fugi mereu din calea ei. - Așa fac, dacă tu vrei, și se ducea agale să-și ia medicamentul tămăduitor, de junghiuri și tuse, de la țața Mărița Floreaca (crâșmărița zvăpăiată, c-a-nșelat comuna toată, încărcând nota de plată), cum i se dusese vestea peste nouă sate. Altădată, când ieșea în prispa casei își striga cîinele, singurul prieten care-i mai rămăsese credincios, devenea patetic. - Murgea, Murgea... vino la tata.Câinele
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 by http://confluente.ro/_partea_a_i_a_ultima_spoved_marin_voican_ghioroiu_1376459555.html [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
câteva luni, tărăboiul iscat de această carte care n-a apărut! Adevărul trebuia integral topit...?”. ...Cartea “care n-a apărut” (decât azi, post-mortem, prin generozitatea Editurii Călăuza v.b.!) are 128 de pagini și conține nouă povestiri: 1-Decorația; 2-Călăuza; 3-Moartea crâșmăriței; 4-Doi oameni răi; 5-Bețivul; 6-Unul la fel ca ceilalți; 7-Doamna Viorica; 8-Căruțașul; 9-Tudor. Jurnalistul harnic și scormonitor (“de Valea Jiului”), Nicolae Țic, a reușit, cu brio, să creioneze adevărate “fiziologii”[2] (cum numai pașoptiștii “zilelor de-aur a scripturelor române
ADEVĂRUL APARE GREU: „DOI OAMENI RĂI”, DE NICOLAE ŢIC de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1470922985.html [Corola-blog/BlogPost/380562_a_381891]
-
e, devalorizate social:”- Na, bani, na! Să te saturi odată! Și-i îndesă hârtiile în gură. Vronea horcăi slab, tot mai slab, apoi se stinse, ca și când n-ar fi fost. Ion Vasilici fugi, uitând să-i aprindă lumânarea” - cf. Moartea crâșmăriței, p. 39...dar ceva miasme demoniace exală și exultă, parcă, și din zona lui Gavrea, cel care-l umilește, sălbatic, pe bietul credul, țiganul Ilarion Bujdea, promițându-i o “decorație” - promisiune care dezlănțuie, în sărmanul urgisit de soartă și oameni
ADEVĂRUL APARE GREU: „DOI OAMENI RĂI”, DE NICOLAE ŢIC de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1470922985.html [Corola-blog/BlogPost/380562_a_381891]
-
actual în Canada, 379 Elm Av., app. B10, Beaconsfield-Quebec. 83. Hațegan Dan, cetățean german, născut la 19 iunie 1959 în Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Ioan și Eva, cu domiciliul actual în Germania, 97078 Wurzburg, Ostpreussenstr. 7. 84. Anghel Crîșmărița, apatrid, născută la 13 mai 1965 în localitatea Șepreuș, județul Arad, România, fiica lui Milos și Ana, cu domiciliul actual în România, comuna Covăsinț, județul Arad. 85. Dumitrescu Pauzania, apatrid, născută la 3 ianuarie 1957 în localitatea Arpașu de Jos
EUR-Lex () [Corola-website/Law/117437_a_118766]
-
Victor, Oancea Adrian, Cristea Alexandru, Carabageac Anton, Pătrașcu Aurel, Costea Nicolae, Cristoiu Manea, Barbu Nicolae, Nica Ion, Anghel Gheorghe, Jianu Alexandru, Manea Gh. Aurica, Niculae Ion, Frățilă Marin, Moraru Dumitru, Lazăr Alexandru, Ciurea Petre, Popescu Săndel, Tănase Ion, Arsene Niculae, Crâșmăriță Gheorghe, Prahoveanu Radu, Petrică Ion, Florica Nicolae, Antonescu Romanița, Tăgîrță Gheorghe, Kiss Elena, Nicolae Nicolae, Răduță Laurențiu, Mihalachi Florian, Constantin Petre, Chirculete Ion, Zaharescu Ștefan, Eremia Florian, Andrei Dumitru, Mocanu Mihai, Untaru Ion, Ghiță Nicolae, Teșoi Petru, Popa Nicolae, Olaru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182135_a_183464]
-
Victor, Oancea Adrian, Cristea Alexandru, Carabageac Anton, Pătrașcu Aurel, Costea Nicolae, Cristoiu Manea, Barbu Nicolae, Nica Ion, Anghel Gheorghe, Jianu Alexandru, Manea Gh. Aurica, Niculae Ion, Frățilă Marin, Moraru Dumitru, Lazăr Alexandru, Ciurea Petre, Popescu Săndel, Tănase Ion, Arsene Niculae, Crâșmăriță Gheorghe, Prahoveanu Radu, Petrică Ion, Florica Nicolae, Antonescu Romanița, Tăgîrță Gheorghe, Kiss Elena, Nicolae Nicolae, Răduță Laurențiu, Mihalachi Florian, Constantin Petre, Chirculete Ion, Zaharescu Ștefan, Eremia Florian, Andrei Dumitru, Mocanu Mihai, Untaru Ion, Ghiță Nicolae, Teșoi Petru, Popa Nicolae, Olaru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182135_a_183464]
-
și Maria, cu domiciliul actual în Franța, Rue A. G. Belin, Argenteuil. 53. Mihai Nicolaie, născut la 20 noiembrie 1957 în Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Mihai și Elenă, cu domiciliul actual în Franța, Rue A. G. Belin, Argenteuil. 54. Anghel Crîșmărița, născută la 15 mai 1965 în localitatea Sepreus, județul Arad, România, fiica lui Milos și Ana, cu domiciliul actual în Franța, Rue A. G. Belin, Argenteuil. 55. Cîrpaci Ghisela, născută la 15 ianuarie 1942 în localitatea Gataia, județul Timiș, România, fiica
EUR-Lex () [Corola-website/Law/108932_a_110261]
-
Cosmești Int. Cosmos Str. Costache Negri Str. Coșarilor Str. Coșna Str. Coștilei Str. Covurlui Str. Cozia Str. Cpt. av. Popescu Ciocănel (Câmpiei) Str. Crasna Str. Crăițelor Str. Creuzot Str. Crișului Str. Crîngași inclusiv blocurile 41C și 21B Str. Crîngului Str. Crîșmărițelor Str. Cumpătul blocurile H11, H12, H13, H14 Str. Cuptoarelor Int. Daliei inclusiv blocurile 15A, 15G, 15H, 15I Str. Delfinului Str. Democrației de la nr. 27 la nr. 73 și de la nr. 32 la nr. 88 (inclusiv blocurile H2, H3, H4, H5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
începuseră să facă risipă. Chemați la primărie și întrebați, Bogza și Cuțui afirmă că au cumpărat toate oile lui Lipan și s-au despărțit de acesta la Crucea Talienilor, Nechifor întorcându-se înspre casa lui. După ce se sfătuiește cu Vitoria, crâșmărița Maria lansează un zvon în Suha că vânzarea oilor către cei doi gospodari este discutabilă, deoarece s-ar fi făcut fără martori și fără semnarea vreunui document doveditor. Ageră la minte, Vitoria trage concluzia că uciderea lui Nechifor Lipan a
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
câte ouă roșii a dat Miron Costin de Paști călugărilor papistași, câte butoaie de vin a dat via din Copou a paterului 6 Franțisc Fișer, cât pește a vândut fratele Benedict la Galați și câte bastoane a mâncat de la cutare crâșmăriță. Și alte mult mai știu. Dar nu mai cuget. Nu că înainte aș fi obținut cine știe ce rezultate strălucite din funcționarea unui organ ce ne este exclusiv rezervat. Dar obișnuisem fruntea cu o încrețitură care însemna o sforțare, o nevoie de
Însemnări despre tânărul G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6404_a_7729]