73 matches
-
cantitatea acestor mici jertfe nu sunt fixate de canoanele Bisericii, ci fiecare poate să facă după cum crede, după cum poate, respectând după putere eventuale reguli particulare încetățenite în parohia sa. (De exemplu, sunt parohii la țară unde pomelnicele sunt preluate de crâsnic/paraclisier de la credincioși și duse în Sfântul Altar. Sunt alte parohii unde la începutul Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii, părintele deschide ușa Sfântul Altar și începe a primi pomelnicele de la cei prezenți care se așează frumos la rând. În funcție de fiecare biserică
ACATISTULUI ÎN SLUJBELE BISERICII ŞI ÎN VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1435658559.html [Corola-blog/BlogPost/352836_a_354165]
-
sunt printre cei vii. Doar câteva rude prin alianță și câteva mai îndepărtate mai viețuiesc în Sebeșul de Sus. Dar dacă vrei să afli mai multe despre familia lui nea Mitică, ideal este să vorbești cu nenea Vasile Ionașcu, fostul crâsnic al bisericii din sat, cel mai vârstnic sebeșean. Are 96 de ani și trăiește împreună cu soția, ceva mai tânără, în vârstă de numai 86 de ani. Și-au amintit de tinerețe cei doi, și de familia Sinu, de nea Niculiță
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
Europa). Ideea muzeului a pornit, ca și cum divinitatea și-ar fi dat concursul, de la stricăciunile provocate de inundații în 1982 în zona târgului din Bucium, inundații cărora le-au căzut pradă o cruce și o măcelărie. Atunci, trei localnici, Colda Petru, Crâsnic Eugen și Popa Mircea, au făcut demersuri de a solicita sprijin pentru reparațiile necesare. Sprijinul a venit din partea d-lui Nicolae Țandrău, în prezent președinte al Asociației „Baia Domnilor” din Bucium, care, prin prisma influenței de care se bucura în
LOCUL ÎN CARE ŞTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50 DE ANI DE TĂCERE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1495470540.html [Corola-blog/BlogPost/375250_a_376579]
-
de regasire de sine, de recunoștință, de comuniune cu Dumnezeu, mulțumind pentru viața și bucuându-se de frumusețea munților. Sus, Crucea a fost resfințită și binecuvântata de: preot Ionuț- Irinel Dinu (Văliug), preot Linu Moise (Reșița), preot Teofil-Andrei Vâlcu (Cuptoare) și crâsnic Andrei Bălean. Evenimentul a avut ca punct final cină specific pemească, (friptură, varză acra cu găluște de cartofi, prăjituri, țuică, bere și vin) la Pensiunea Heidi unde au fost înmânate însemnele de recunoștință pentru contribuții și participare. Lucian Ducă a
Drumul Crucii/ Drumul Vieții- Kreuzzweg/ Lebensweg by http://uzp.org.ro/drumul-crucii-drumul-vietii-kreuzzweg-lebensweg/ [Corola-blog/BlogPost/93299_a_94591]
-
plașcă) - unealtă de pescuit confecționată artizanal, formată dintr-o plasă tronconică, prevăzută la marginea exterioară cu greutăți de plumb care o trag la fundul apei și o strâng, formând în apă un sac în care este prins peștele; 15. halău (crâsnic, năpatcă, cristaș, ciorpac, cercală, difan, leșnic, leșteu, rociu, scărțaș, comiheriu, posfat, prijineală, cucă, gaie, macrică) - unealtă de pescuit alcătuită dintr-o plasă în formă de sac, legată la colțuri de capetele curbate și încrucișate a două nuiele sau vergele metalice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274696_a_276025]
-
Birsanescu, antrenor federal, antrenor al lotului olimpic de caiac-canoe. Ion Gr. Cernea, antrenor la Clubul sportiv "Dinamo" București, antrenor al lotului olimpic de lupte greco-romane. Ion Dragan I. Cornianu, antrenor federal, antrenor al lotului olimpic de lupte greco-romane. Ioan I. Crîsnic, antrenor federal, antrenor al lotului olimpic de lupte libere. Constantin Gh. Dumitrescu, antrenor la Clubul sportiv Dinamo București. Igor I. Lipalit, antrenor la Clubul sportiv Delta Tulcea. Octavian D. Mercurean, antrenor la Clubul sportiv Dinamo București. Nicolae St. Nedef, antrenor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/126737_a_128066]
-
debitului de apă necesar în vederea dezvoltării normale a faunei piscicole în aval de o lucrare de barare; ... h) pescuitul cu ostia, sulița, tepoaica și cu orice alte unelte înțepătoare și agățătoare, prin greblare sau harponare; i) pescuitul cu năvoade, voloace, crâsnice, setci, ave, prostovoale, vârșe, vintire sau cu alte unelte de pescuit industrial fără autorizație sau permis de pescuit; ... j) pescuitul comercial pe cursul unei ape curgătoare, în zona de 500 metri în aval de baraj. ... ------------ Art. 55^4 a fost
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167474_a_168803]
-
plașcă) - unealtă de pescuit confecționată artizanal, formată dintr-o plasă tronconică, prevăzută la marginea exterioară cu greutăți de plumb care o trag la fundul apei și o strâng, formând în apă un sac în care este prins peștele; 15. halău (crâsnic, năpatcă, cristaș, ciorpac, cercală, difan, leșnic, leșteu, rociu, scărțaș, comiheriu, posfat, prijineală, cucă, gaie, macrică) - unealtă de pescuit alcătuită dintr-o plasă în formă de sac, legată la colțuri de capetele curbate și încrucișate a două nuiele sau vergele metalice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274697_a_276026]
-
plașcă) - unealtă de pescuit confecționată artizanal, formată dintr-o plasă tronconică, prevăzută la marginea exterioară cu greutăți de plumb care o trag la fundul apei și o strâng, formând în apă un sac în care este prins peștele; 15. halău (crâsnic, năpatcă, cristaș, ciorpac, cercală, difan, leșnic, leșteu, rociu, scărțaș, comiheriu, posfat, prijineală, cucă, gaie, macrică) - unealtă de pescuit alcătuită dintr-o plasă în formă de sac, legată la colțuri de capetele curbate și încrucișate a două nuiele sau vergele metalice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202244_a_203573]
-
de reproducere naturală; ... c) reducerea debitului și a volumului de apă în amenajările piscicole și pe cursurile de apă, în scop de furt sau braconaj; ... d) producerea, importul, comercializarea, deținerea sau folosirea la pescuit de către persoane neautorizate a năvoadelor, voloacelor, crâsnicelor, setcilor, avelor, prostovoalelor, vârșelor, vintirelor sau a altor unelte de pescuit în scop comercial; ... e) importul, confecționarea, producerea, deținerea sau comercializarea uneltelor de pescuit din plasa monofilament; ... f) pescuitul comercial pe cursul Dunării și Prutului, în zona de 500 metri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142898_a_144227]
-
de reproducere naturală; ... c) reducerea debitului și a volumului de apă în amenajările piscicole și pe cursurile de apă, în scop de furt sau braconaj; ... d) producerea, importul, comercializarea, deținerea sau folosirea la pescuit de către persoane neautorizate a năvoadelor, voloacelor, crâsnicelor, setcilor, avelor, prostovoalelor, vârșelor, vintirelor sau a altor unelte de pescuit în scop comercial; ... e) importul, confecționarea, producerea, deținerea sau comercializarea uneltelor de pescuit din plasa monofilament; ... f) pescuitul comercial pe cursul Dunării și Prutului, în zona de 500 metri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167473_a_168802]
-
actual în Germania, 84478 Waldkraiburg, Adlergebirgstr. 7. 761. Leprich Klarika Gyongyi, născută la 4 septembrie 1965 în localitatea Iernut, județul Mureș, România, fiica lui Ianosy Ioan Gheorghe și Clara, cu domiciliul actual în Germania, 86438 Kissing, Fruhlingstr. 3. 762. Kristof Crâsnic Titus Eugen, născut la 5 mai 1952 în localitatea Târnăveni, județul Mureș, România, fiul lui Crâsnic Titus și Sevastița, cu domiciliul actual în Germania, 81539 Munchen, Fockensteinstr. 21. 763. Karsai Zoltan Jeno, născut la 16 februarie 1954 în Cluj-Napoca, județul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/117234_a_118563]
-
în localitatea Iernut, județul Mureș, România, fiica lui Ianosy Ioan Gheorghe și Clara, cu domiciliul actual în Germania, 86438 Kissing, Fruhlingstr. 3. 762. Kristof Crâsnic Titus Eugen, născut la 5 mai 1952 în localitatea Târnăveni, județul Mureș, România, fiul lui Crâsnic Titus și Sevastița, cu domiciliul actual în Germania, 81539 Munchen, Fockensteinstr. 21. 763. Karsai Zoltan Jeno, născut la 16 februarie 1954 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiul lui Karsai Mihail și Margareta, cu domiciliul actual în Germania, 80333 Munchen, Briennerstr
EUR-Lex () [Corola-website/Law/117234_a_118563]
-
vară erau petrecute de Iliuță la rudele mamei sale de la Păstrăveni, prilej cu care copilul s-a apropiat de săteni. El a deprins în copilărie patima pescuitului de la bunicul său, care l-a dus pentru prima dată la pescuit cu crâsnicul în bălțile umbrite de sălcii de pe malul Moldovei. Băiatul și-a confecționat instrumente de pescuit primitive și a început să pescuiască singur într-un stăvilar din iazurile de pe râul Șomuzul Mare, fiind atras de farmecul și de liniștea naturii. Într-
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
volumului începuturile uceniciei sale în această breaslă veche. În povestirea „Pește de Moldova” el prezenta cum a deprins în copilărie patima pescuitului de la bunicul său, rotarul Gheorghe Ursachi din Verșeni, care l-a dus pentru prima dată la pescuit cu crâsnicul în bălțile umbrite de sălcii de pe malul Moldovei. Alte șase povestiri („Tovarăși de pescuit”, „Intrare în ostrov”, „Pierde-vară”, „Ploaie, la Nada Florilor”, „Îndeletnicirile insularilor mei”, „Pescuitul racilor și altele” și „Știuca”) constituiau un nucleu narativ de sine-stătător și se refereau
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
satele mijlocii un preot și un capelan iar în satele mici doar un singur preot. Preoții nescutiți erau socotiți ca „supranumerari” și pentru a scăpa și ei de unele dări, erau numiți în diferite funcții bisericești ca: învățători, clopotari, cantori, crîsnici, legători de cărți etc.. Conform celor mai de sus, în Racovița în anul 1756 structura „corpului” preoțesc din sat era următoarea: Militarizarea Racoviței în 1765 a atras după sine reglementări stricte atât ce privește numărul preoților cât și a criteriilor
Preoții comunei Racovița () [Corola-website/Science/311784_a_313113]
-
pescari înainte de a pleca la pescuit, Sadoveanu rememorează începuturile uceniciei sale în această breaslă veche. El a deprins în copilărie patima pescuitului de la bunicul său, rotarul Gheorghe Ursachi din Verșeni, care l-a dus pentru prima dată la pescuit cu crâsnicul în bălțile umbrite de sălcii de pe malul Moldovei. Câțiva ani mai târziu, după mutarea familiei la Fălticeni, și-a confecționat instrumente de pescuit primitive și a început să pescuiască singur într-un stăvilar din iazurile de pe râul Șomuzul Mare. Într-
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
îndeplinind pravila vieții monahale cu strictețe și schimbându-și numele în acela de Procopie. Prima sa operă cunoscută provine din 1837 (de la vârsta de 19 ani). Între 1829 - 1872 a servit mai întâi ca ajutor de eclesiarh, apoi ca eclesiarh (crâsnic sau paracliser) al „Bisericii celei Mari” din satul natal. Între 1848-1852 a funcționat inclusiv ca dascăl la școala primară din localitate, înlocuindu-l pe unul dintre cei doi învățători luați în armată. A locuit cea mai mare parte a vieții
Procopie (Picu) Pătruț () [Corola-website/Science/332864_a_334193]
-
timp îndelungat. Masculii păzesc cu strășnicie ponta, fiind foarte agresivi în acest răstimp, apoi devin canibal, mâncând icrelor depuse de către femelă. Zglăvoaca are o importanță locală. Cantitățile pescuite sunt mici. Pescuitul se face cu mâna pe sub pietre, de asemenea cu crâsnicul și uneori la gărduțul cu leasă; iarna, cu ostia. Carnea deși osoasă, este totuși dulce și gustoasă, și devine prin fierbere rozie, ca și a păstrăvului. Servește ca momeală la undiță pentru pescuitul păstrăvului. Aduce daune pisciculturii, deoarece consumă icrele
Zglăvoacă () [Corola-website/Science/331014_a_332343]
-
Gheorghe Rákóczi al II-lea. În anul 1829 după reatestarea titlului de nobilitate a familiei Rațiu și confirmarea dreptului de a locui în Turda, prima donație a permis cupărarea terenurilor, ridicarea bisericii greco-catolice a Rățeștilor, a caselor preotului, cantorului și crâsnicului (inclusiv teren agricol necesar subzistenței acestora), pentru cimitirul credincioșilor greco-catolici și a celor ortodocși, întrucât până atunci românii nu aveau voie sa fie înmormântați în orașul Turda. A doua donație, despăgubirea bănească, a stat la baza fondării în anul 1866
Biserica Rățeștilor din Turda () [Corola-website/Science/306965_a_308294]
-
să i se datoreze amploarea ansamblului de pictură și nu meșterului zugrav care a investit totuși, talent și pricepere în realizarea lui. Textele în română cu caractere chirilice încadrate în pictură navei, aflate sub ferestrele de jos, îndeosebi cea a crâsnicului spre nord și a diacului spre sud, conțin îndemnuri teologice către credincioși, deosebit de interesante în contextul frământărilor religioase din acea epoca în Maramureș. Pe fondul temelor pictate împrejur, în navă, textele de sub ferestre apar drept manifeste ale păstrării tradiției ortodoxe
Biserica de lemn din Ieud Deal () [Corola-website/Science/308021_a_309350]
-
comunei Mogoș este de 734 m fiind apropiată de cea a Munților Apuseni, dar superioară acestora. Totuși și pe teritoriul acesteia întâlnim vârfuri destul de înalte: Vf. Gura Căpățânii (1266 m) și Vf. Căpățâna (1174,3 m) în interiorul ei; Vf. Piatra Crâsnicului (1350,2 m) la nord, la întretăierea hotarelor comunei Mogoș cu comuna Ponor și orașul Baia de Arieș, Vf. Poienița (1437,6 m) în nord la hotarul cu orașul Baia de Arieș, Vf. Piatra Suligata (1262,9 m) în vest
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
întruniri, s-a format comitetul de conducere și în scurt timp au început primele antrenamente. La 16 mai 1920 s-a disputat primul meci oficial la Arad, cu Gloria. Universitatea a învins cu 3-1, golurile clujenilor fiind marcate de Eugen Crâsnic, Sabin Târla si Sabin Vățianu. În prima parte a activității competiționale, „U” a participat în formula predivizionară a Campionatului Național, calificându-se de patru ori în turneul final: 1923-1924, 1924-1925, 1926-1927, 1929-1930. În 1923, Universitatea efectuează un turneu internațional, clujenii
FC Universitatea Cluj () [Corola-website/Science/299670_a_300999]
-
Divizia A cu locuri de mijloc până la retrogradarea din 1959-1960. Au fost 13 ani consecutivi în Divizia A datorită constanței și seriozității antrenorilor de atunci, Jean Lăpușneanu sau Andrei Șepci, dar și a dăruirii unor fotbaliști așa cum au fost Aurel Crâsnic, Tudor Paraschiva, Gheorghe Romoșan, Costică Moraru, Petre Vasiu, Ion Nicsa, Ștefan Szoke, Costică Marinescu, Gheorghe Anisia, Ștefan Codium, Iuliu Farkaș I, Emeric Farkaș ÎI, Emil Ciurdarescu, Ion Ghibea, Lica Panait, Iosif "Bontu" Deleanu sau Gică Nertea. A venit apoi o
CS Jiul Petroșani () [Corola-website/Science/302358_a_303687]
-
valea aflată sub culmea pe care e situată biserica mai există o singură casă locuită. Școala, aflată în imediata vecinătate a bisericii, e pustie, ca și numeroasele case dărăpănate. Biserica, aflată la 1600 de m altitudine, e îngrijită de un crâsnic în vârstă de 83 de ani, care vine călare de la câțiva km. Edificată în anul 1742, conform unei inscripții de pe ancadramentul intrării (“1742, Panta Crăciun meșter”), biserica de lemn cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” are un plan simplu
Biserica de lemn din Dealul Geoagiului () [Corola-website/Science/324325_a_325654]