109 matches
-
Hm ! - Te duc cu mașina acolo, o săpi, o scapi de buruieni, te întorci aici și mergi mai departe...la un șef. - Acum ! -Ei, și tu, acum !...peste vreo zece ani, este bine ?...glumeam... mâine dimineață, te școli cum se crăcănează de ziua mai iei pe cineva, mai ai tu pe cineva aproape de tine...care îți este dator. -Acolo... ? - Te duc eu cu mașina ! - E...e departe, omule... Cerber scoate doi ochi din orbite cât cepele. Face un mic ocol, îl
FARA TITLU, PANA LA FINAL...NUVELA, EP. 1 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1463804464.html [Corola-blog/BlogPost/378120_a_379449]
-
picioarelor, unde țin eu de obicei bijuteriile de familie, turtindu-le serios, acțiune care mi-a produs o durere destul de nesimțită, greu de descris în cuvinte: ‒ Deschide, dracului cracii ăia!... și-a însoțit el gestul cu o invectivă. M-am crăcănat suficient, încât să pot fi mângâiat de baragladină peste tot. Nu ascund că aș fi făcut și șpagatul numai să scap de o altă lovitură, unde îi e dor-dureros voinicului. M-a cotrobăit prin buzunare, la șosete, pe sub curea, în jurul
„REVOLUȚIA” MEA- (UN ROMAN MAI ALTFEL, MAI PUȚIN ROMANȚAT) de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1470681817.html [Corola-blog/BlogPost/353395_a_354724]
-
E subiectiv cu noi dar, asta e! - Ia stai-stai-stai! De când a ajuns un scârța-scârța pe hârtie să ne hotărască sintaxa noastră? Păi, fără noi! ... - Hai și nu te mai umfla atâta Parantezo! Ai să plesnești și ne umpli de cerneală. Crăcănează-ți mintea și acceptă situația. Oricum, pe mine ca Virgulă nu are cum să mă evite. Sunt doar cea mai importantă în normele gramaticale și fără mine, mă suzați! da' ... - Ei, fleoșc! Adică, noi suntem la liber? După ce că ești și
CUVÂNTUL CARE RÂDE de LICĂ BARBU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 by http://confluente.ro/Cuvantul_care_rade_lica_barbu_1371196894.html [Corola-blog/BlogPost/342138_a_343467]
-
de țări sărmane? Cine este de vină pentru starea nației și sărăcia poporului românesc? Haideți să facem o comparație: România este scufița roșie, iar capitalismul este lupul cel rău, doar că azi sunt mai mulți lupi care doresc să o crăcăneze pe scufiță până face șpagatul singură. Deci capitalismul este introdus la noi imediat după revoluție, când Antonie Iorgovan și face o nouă constituție, modernă și utilă în ciuda criticilor capitaliste venite din partea apuseană, iar acest nou curent, care este o tiranie
VIOLUL ŞI DEMOCRAŢIA de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/andrei_toader_1475328936.html [Corola-blog/BlogPost/350271_a_351600]
-
La tine în casa nu permiți, domnule, să vorbească cineva despre closet în timpul mesei! În iureșul stârnit de declarațiile Ambasadorului Taubman, observ că politicienii români pun din nou carul înaintea boilor. Mai înainte că problemele care ne fac să stăm crăcănați între statutul de țară bananiera și civilizație să fie rezolvate, ținem cu tot dinadinsul să ne fie respectată suveranitatea națională și să nu-și bage nimeni nasul în oală în care duhnesc treburile interne. N-am învățat să folosim cu
Coloana vertebrală gonflabilă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82919_a_84244]
-
Ușile monumentale se deschiseră și un majordom anunță cu voce de bas: - Înălțimea sa, domnul președinte al Republicii! Toți cei prezenți săriră în picioare și strigară din fundul rărunchilor: - Să trăiți! Înălțimea sa avea cam un metru șaizeci era destul de crăcănat și cam șpanchiu însă inspira groază deoarece nu știai cu care ochi te privește, iar dacă te punea dracul să te strâmbi când scăpa el vreo gulgută puteai, liniștit, să te duci, în cel mai bun caz, la munca de
RĂZBOIUL SFÂNT DE APĂRARE A GLIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1396715210.html [Corola-blog/BlogPost/347730_a_349059]
-
când am văzut că animalele merg vitejește, încât a trebuit să iuțesc pasul. „Încă puțin, mi-am zis, și mă scap și de asta.” Dar nici n-am intrat bine în pădure, că măgăreața Badii s-a oprit. S-a crăcănat de picioarele dinapoi și m-am gândit că vrea să urineze. Nici vorbă. A dat urechile pe spate, a rânjit și s-a pus pe cântat cum știa ea mai frumos. Păcat că nu am eu ureche muzicală. Măgarul meu
Povestea ca viață. Coșmarul unei zile de vară by https://republica.ro/povestea-ca-viata-cosmarul-unei-zile-de-vara [Corola-blog/BlogPost/337907_a_339236]
-
-o și la „Eurovision Junior”, unde era ca măgarul între oi) a apărut în prima seară cu o rochie mini cu trenă, care-i înfățișa în toată splendoare curbura accentuată a picioarelor (observați că n- am folosit termenul din popor, „crăcănată”!). Și dacă tot am vorbit de ținute, a fost evident o lipsă crasă de inspirație așezarea lui Temișan cu un cap de mort pe piept, geacă din piele și bocanci lângă domnișoara în rochie de seară... Cât despre „textele” de
C?dere liber? by Ana-Maria Szabo () [Corola-other/Journalistic/83632_a_84957]
-
dând naștere unui dialog „cam bufon”, iar mai departe, predând alfabetul „ca să boteze fiecare literă cu o poreclă”. Citând din Biografia lui Creangă, de Grig.I.Alexandrescu, Călinescu arată cum zicea învățătorul școlarilor: „- Măi țâcă, ian fă la tablă pe crăcănatu (M); ian fă pe bârd(âh)ănosu (B); pe ghebosu (G); pe covrigu (O)!” și conchide: „Cu toate că trecea drept pionier al școlii noi, Creangă, ca pedagog, nu simbolizează nici un principiu. El e un dascăl de țară cu mult bun-simț și
ÎNVĂŢĂTORUL CREANGĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1488629155.html [Corola-blog/BlogPost/369449_a_370778]
-
repetând de mult mai multe ori, pierzând pe drum semnul întrebării: „Cu ține ai vorbit? Cu ține ai vorbit? Cu ține ai vorbit.” Bunicul, neclintit în grijile lui, nici măcar nucoboară privirea. Afară, pe bulevard, o fetiță de vreun an, tare crăcănată sub rochița ei albă, ține cu ambele mâini o înghețată cât toate zilele. Și nu mai e crăcănată. Înghețata i se topește în pârâiașe pe degete. O lume întreagă într-un cornet. Și un alt băiețel, purtat în brațe înspre
Copiii lui Cehov by http://www.zilesinopti.ro/articole/360/copiii-lui-cehov [Corola-blog/BlogPost/100015_a_101307]
-
undeva, a, da, sforăie, brrrr... Am fost conduse în turnul de control ca să-i observăm în monitoare. Dormeau horcăind de parcă se pregăteau să dea colțul și aveau vibratoarele ridicate cumva-n sus. Au început să se trezească și să meargă crăcănați spre baie scărpinându-se și tot aranjându-și chestiile alea rigide în chiloți. Între timp, am fost conduse într-o cameră unde se prăjea la greu ceapă, ni s-au pus bigudiuri, ni s-au dat niște capoade lungi, matlasate și
Cromozomul Y e ca şi mort, trăiască oja şi cromozomul X! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19959_a_21284]
-
veniți numa’ cu căcaturi dă subiecte dă doi lei. Hai, valea, la treabă, lepădăturilor. Și să-mi ducă cineva pozele cu ăștia tranșați la-nrămat, că e dă Pulițăr și vreau să mi le pun în birou. Dă când s-a crăcănat Alina Plugaru pă masă, la fosilele alea dă la azilu’ dă bătrâni, n-am mai fost așa mândru dă ziaru’ ăsta.
Un articol dă Pulițăr by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19983_a_21308]
-
de la-nceput că trebuie să vă scoateți chiloțeii și să vă urcați pe un pat de consultație, cu picioarele desfăcute... PIȘI 1: Față, tu ești chiar nesimțit. Normal că nu știam, fata, ca, daca știam că ne pui să ne crăcănam și să ne dăm chiloțeii jos, nu mai veneam, fatăăă... DOCTORUL: Bun... Acuma știți. Prin urmare, ori va dati chiloții jos și va urcați aici, ori plecați și nu-mi mai pierd timpul cu voi aiurea. PIȘI 2: Față, tu
Două pisi la ginecolog by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19336_a_20661]
-
undeva, a, da, sforăie, brrrr... Am fost conduse în turnul de control ca să-i observăm în monitoare. Dormeau horcăind de parcă se pregăteau să dea colțul și aveau vibratoarele ridicate cumva-n sus. Au început să se trezească și să meargă crăcănați spre baie scărpinându-se și tot aranjându-și chestiile alea rigide în chiloți. Între timp, am fost conduse într-o cameră unde se prăjea la greu ceapă, ni s-au pus bigudiuri, ni s-au dat niște capoade lungi, matlasate și
Cum ar arăta lumea fără bărbaţi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19343_a_20668]
-
Ce a urmat după experiența asta? La scoala am facut un desen-manifest. Tot Paris Match-ul ăla m-a inspirat. Era acolo un articol despre invazia din Cehoslovacia din 1968, si am văzut o caricatură cu un soldat sovietic cu picioarele crăcănate pe două tancuri. Scria „Praga” și pe tancuri „CCCP” (URSS). Am copiat în felul meu caricatură aia, pe tablă, cu creta albă. Dezastru... A venit val-vârtej directorul școlii, direct la mine, zbierând. Rotaru îl chema. Mi-a dat patru sau
„A fi gay este un act politic, este o declarație de emancipare eminamente politică.” () [Corola-website/Science/295779_a_297108]
-
am dat jos. A urmat un șir de comenzi, pe care le-am executat cu stîngăcie și cu o acută senzație de degradare, sub supravegherea lui de un profesionalism impecabil: Cască gura! Saltă coaiele! Întoarce-te cu spatele! Apleacă-te! Crăcănează picioarele! Asta era. Totuși, percheziția încă nu se terminase. A luat pantofii, unul cîte unul, i-a întors cu talpa în sus, i-a scuturat și, cu un clește lucios, pe care l-a căutat îndelung printre dosare, le-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
alea solide! În ritmul ăsta, copilul avea să meargă în curând. Hugo a simțit că ochii încep să i se umezească când și-a imaginat fiul deplasându-se către el, în felul acela clătinat în care merg copiii, cu picioarele crăcănate de parc-ar fi urcat în șa. Și închipuindu-și-l pe Theo vorbind cu el. Ceea ce avea să se întâmple mai devreme sau mai târziu. Haide! Când și-a ridicat fiul în brațe, a simțit cum piciorușele grăsuțe se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
deschisă, și pe fata primarului dincolo de ușă. Aș fi împlinit cu cinste visul eroilor de teatru TV de marți seara: fericiți, abrutizați, așezați la casa lor lângă hidrocentrala proaspăt săpată de vreo zece detașamente de muncitori cu căștile alea octogonale crăcănate pe cap, de-ți venea să le faci o clismă. Lichefiat de aerul tare cu miros de brazi și motorină, m-aș fi îndrăgostit de șantier, de du-te-vino-ul basculantelor, de trepidația drujbelor mânuite dement prin pădure, sub privirea caldă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
scăldau toate neîmplinirile unei vieți de ratat. Bulevardul 1 Mai devenise un imens ring de box unde se-nfruntau mii de oameni, bărbați și femei lovind cu bâte și cuțite, zdrobindu-și oasele cu plumbi și potcoave ascunse-n mănuși, crăcănați peste mormanele de nămeți și scaune rupte. Aș fi putut să mă trezesc. Cotrobăind nițel prin culise, mi-aș fi descoperit biografia invadată de turma de prieteni ai Adinei, etern dispuși să recomande păstrarea purității rurale și sexuale a familiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
prin decor, băiatule, menajează-te, nu te forța! se bagă Vierme. Marș, Boss..., că-ți scap una! nu-și dezminte Big Sile apucăturile. Îl știu pe popa..., ăla veselu'..., de la Sf. Filimon..., bisericuța de la Obor..., din cartieru' Bereasca..., de pe lângă Dâmbu. Crăcănatu'...! Chitaristu'...! Am băut cu el..., de Paște..., și de Rusalii..., și de Schimbarea la Față... Cum mă-sa i-o fi zicând pe nume...? Ptiu...! Am uitat...! Ba nu, mint! Îl cheamă Constantin..., ca pe tăticu'! Popa Costică! Ăsta-i! Popa-Prostu'! Ahaa
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
artă german, ca exponat într-un muzeu de artă elvețian. Daniel Knorr e un artist conceptual. Această specie nu prea există în România. Prin apariția lui în casa lui Muntadas și, ulterior, în scena artei românești contemporane, scena s-a crăcănat și-a devenit aproape acceptabilă. Cu Daniel Knorr Simion Cernica Vara, în București, 2007, alergând prin și printre tramvaie, acele tramvaie-instituții, proiectul lui din București pe care l-am parcurs/călătorit într-o zi împreună, am început să ne cunoaștem
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
unul Hristu, suplinitor și el, pe o jumătate de normă, fără studii, băiat bun, deși cam hahaleră. Era Întuneric beznă și, când a ieșit din casă să vadă la cine se dă dulăul, s-a speriat și-a scăpat felinarul. Crăcănat În mijlocul bătăturii, Înfipt până la brâu În zăpadă, cu paltonul descheiat și fluturând, Dordonea nu putea să facă nici un pas, nu putea să scoată vreun sunet. Hristu l-a cărat În casă, la căldurică, și s-a rugat de scorpia de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
fac nimica: o fut nițel și ți-o aduc Înapoi ca nouă.” Cei trei băieți se-ntoarseră, zvâcnind, către glasul care Îi speriase. Dădură cu ochii de doi militari: un sergent și un soldat. „Grănicerii!” țipă fiecare În gând. Stăteau crăcănați câțiva pași mai Încolo. Erau Înalți până la cer. Aveau armele pe piept. De centuri atârnau baionetele și niște trăistuțe de piele În care băieții știau că se afla muniție. Sergentul, cel care vorbise, Îi luă la Întrebări. „Cu cine sunteți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
salopetele umede miroseau a săpun de casă târguit de prin gospodăriile satului, stemele de la paftale luceau, bocancii fuseseră văcsuiți și cusuți pe la spărturi cu ață cauciucată. Inimile băteau anapoda În piepturi. Comandantul ordonase „pe loc repaus” și continuase discursul. Se crăcănase, ținea mâinile la spate și burta Înainte. Soldații Îi sorbeau vorbele meșteșugite. „Eu, aici, vă sunt și mamă, și tată. Voi sunteți mulți, eu unul singur, așa că nu am de unde ști ce necazuri vă frământă pe fiecare dintre voi. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
care se cam codea să privească Înapoia moșului. „Să fii sănătos, taică!” răspunse nea Mitu, iscodindu-l din ochi. Apoi Își urmă vorba: „E aicea, nu?”. „Nu”, minți băiatul, „ce să fie?” La vorbele astea, Dracul Își strâmbă fața, se crăcănă și Începu, a batjocură, să-și deșerte udul. Fără spaimă, dar cu uimire, Enin văzu cum șuvoiul Învolbura țărâna, care Începu să fiarbă cu clocote și șuiere. Coada, groasă la rădăcină precum cea de bou, se Învârtea ca un sfredel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]