54 matches
-
fără șosete. Are genunchii juliți. îi simt genunchii juliți, undeva în ființa mea. E bronzat ici și colo, cum sunt bronzați băieții, vara, când joacă fotbal pe stradă. Buzunarele pantalonilor îi sunt bucșite cu obiecte băiețești, din care identific o crăcană de praștie. Mi-amintesc senzația praștiei, strânsă în mâna stângă, cu degetele mâinii drepte înmănuncheate ca să tragă de gumă. Trăgeam cu praștia, amândoi, el mult mai bine ca mine, lovea vrabia în zbor. De când a murit, când îl văd, e
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
Acasa > Poezie > Credinta > DOUĂ CĂI Autor: Ionică Dragomir Publicat în: Ediția nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Sunt două drumuri pentru om, Din naștere la moarte, Cum e crăcana dintr-un pom, În două se împarte. Pe calea largă toți pornim, Din fiecare nație, Direcția noastră nu o știm, Nici ce-i la destinație. O beznă infernală-n față, Nimic nu se mai vede, Care-ar putea dura o
DOUĂ CĂI de IONICĂ DRAGOMIR în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377132_a_378461]
-
-ntorceam,Murdări și obosiți,Și după cină adormeam,Cu toții fericiți.Copilul meu îmi spune-acum,... XV. DOUĂ CĂI, de Ionică Dragomir, publicat în Ediția nr. 2205 din 13 ianuarie 2017. Sunt două drumuri pentru om, Din naștere la moarte, Cum e crăcana dintr-un pom, În două se împarte. Pe calea largă toți pornim, Din fiecare nație, Direcția noastră nu o știm, Nici ce-i la destinație. O beznă infernală-n față, Nimic nu se mai vede, Care-ar putea dura o
IONICĂ DRAGOMIR [Corola-blog/BlogPost/377140_a_378469]
-
să vadă. În felul ăsta i-a fost scris, Când El muri pe cruce, Această cale s-a deschis, Și știm unde ne duce. Ionică Dragomir ... Citește mai mult Sunt două drumuri pentru om,Din naștere la moarte,Cum e crăcana dintr-un pom,În două se împarte.Pe calea largă toți pornim,Din fiecare nație,Direcția noastră nu o știm,Nici ce-i la destinație.O beznă infernală-n față,Nimic nu se mai vede,Care-ar putea dura o
IONICĂ DRAGOMIR [Corola-blog/BlogPost/377140_a_378469]
-
urmând a avea loc luni seara, expoziția fiind deschisă publicului până pe data de 18 ianuarie. Cele câteva sute de „Linii“, cum și-a numit poetul desenele publicate în revista sa, „Flacăra“, vor fi oferite acum direct publicului bucureștean, informează Violina Crăcană, asistenta poetului, informează . La eveniment au confirmat prezența președintele Consiliului Național al PSD, Adrian Năstase, președintele PSD București, Marian Vanghelie, prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu, oamenii de afaceri Nicolae Badea, Dorel Onaca, fostul primar al Capitalei Viorel Lis, scriitorul Dinu
Expoziţie de desene sub semnătura Adrian Păunescu, la Galeria Simeza () [Corola-journal/Journalistic/49283_a_50608]
-
dimineții blocatarii schimbă cutiile lor pe cutii mai mari de serviciu și tot restul zilei numai soarele mai scapără scântei certărețe prin bloc când soarele apune depozitul de oameni se umple la loc și lustra mi se zgâlțâie iar sub crăcana vieții la bloc Prima iubire cu o cască în urechea lui și cu cealaltă în urechea ei prima iubire își ascultă muzica la un mp3-player în drum spre școală într-un vagon de metrou sunt unul dintre nostalgicii care nu
Tineri poeți - Adrian Zalmora - recomandat de Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5352_a_6677]
-
se țese câte un cal, reușindu-se să se sugereze gospodăria țărănească. Covoarele doamnei Nadu Antoneta sunt apreciate atât în țară, cât și în străinătate, prin participarea la târguri naționale și internaționale, în Europa, Japonia, Australia, Noua Zeelandă, Canada, America, Thailanda. Crăcană Rodica, Costești, Vâlcea, aduce la târg țesături în război, pe orizontală, gen scoarță oltenească. Firele lucrate cu suveica sunt din lână Țigaie sau Țigaie în amestec cu Țurcană, în culori naturale: gri, alb, negru, combinate cu bejuri în nuanțe de
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
Georgeta Sinițchi, Prof. univ. dr. Constantin Cloșcă, Prof. univ. dr. George Costin, Conf. univ. dr. Dumitru Popa, Lector. Univ. dr. Paul Gorban, Asist. univ. dr. Alexandra Burlui, Medic primar dr. Elena Marinescu, Col. (r) Ionel Pintilii, Prof. Gr. I. Liviu Crăcană. De asemenea, au fost înmânate 15 diplome de Membru al Asociației Sociologilor și Demografilor din Chișinău. La festivitate au participat și membri mai vechi ai Academiei Naționale de Științe Ecologice precum Prof. univ. dr. Vasile Burlui, Prof. univ. dr. Const.
NOI FORME DE COLABORARE INTERACADEMICĂ IAŞI-CHIŞINĂU DE DRD.IONEL PINTILII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352888_a_354217]
-
a convenit să aibă următoarea structură, componență a Conducerii: Prof. univ. dr. Georgeta Sinițchi, Președinte de Onoare; Prof. univ. dr. Constantin Cloșcă, Președinte Executiv; Conf. univ. dr. Dumitru Popa, Vicepreședinte; Col. (r) drd. Ionel Pintilii, Vicepreședinte; Prof. Gr. I. Liviu Crăcană, Secretar științific. În conformitate cu Statutul Academiei Naționale Ecologice și a Asociației Sociologilor și Demografilor din Chișinău, întreaga activitate a filialelor din România se va desfășura în spiritul documentelor constitutive, a programelor și recomandărilor conducerii, a organelor fondatoare. În semn de solidaritate
NOI FORME DE COLABORARE INTERACADEMICĂ IAŞI-CHIŞINĂU DE DRD.IONEL PINTILII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352888_a_354217]
-
-o din lumină. Zbucnise pe apă un reflector care pipăia malul ; căta pământul pas cu pas. Umbrele s-au despicat șiam văzut în șes creangă de creangă, fir cu fir. Ca la o sută de pași ședea ghemuit într-o crăcană un om și în jurul lui toate erau nemișcate. M-a trecut un fior. În clipa aceea însă, când trecusem „dincolo”, nu puteam să trag. Și m-am gândit că nu-i, poate, decât un mort care și-a găsit somnul
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
lui toate erau nemișcate. M-a trecut un fior. În clipa aceea însă, când trecusem „dincolo”, nu puteam să trag. Și m-am gândit că nu-i, poate, decât un mort care și-a găsit somnul de veci acolo în crăcană ; de ce să-i stric eu liniștea ? Nici n-am apucat să pun mâna pe pușcă că reflectorul și-a înghițit limba. Când a țâșnit din nou, în crăcană nu mai era nimeni. Am stat iar și m-am socotit că
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
decât un mort care și-a găsit somnul de veci acolo în crăcană ; de ce să-i stric eu liniștea ? Nici n-am apucat să pun mâna pe pușcă că reflectorul și-a înghițit limba. Când a țâșnit din nou, în crăcană nu mai era nimeni. Am stat iar și m-am socotit că poate avusesem o vedenie. LICĂ ȘI LITERATURA Proiectându-se direct pe cer, bulevardul prezenta la capăt o priveliște aproape marină : în zilele cu un azur nichelat te așteptai
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
cu o smucitură, și-l așeză, parcă, și mai bine, pe călău, și, o clipă, rămase, așa, ca o statuie. Roșcuț se zbătu, scurt, de două-trei ori, după care, senmuie. Rămase răstignit, cu mâinile Într-o parte, desfăcute, ca o crăcană, În dezordine, și, cu picioarele În cealaltă parte, a coarnelor, așijderi, În dezordine, blegi, bălăngănind, fără viață. Speriat la culme, taurul o porni la trap, spre șoseaua asfaltată. De acolo, tot la trap, cu trofeul În coarne, nu se opri
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
scotea la iveală pe rând, lămuri o nouă taină. — De la aură. Așa-i, băiete ? — De-asta are și darul cititului, adăugă Maca. Coropciuc terminase de aranjat paharele. Își turnă un deget de bere și-și șterse mustățile cu degetele făcute crăcană. — Fetița asta a noastră, spuse, nu are darul cititului, din contră, are boala cititului. Adică îi place să citească, încuviință Maca. Cum e când dormi dacă ai boala somnului... Se vedea că bătrânului îi era greu să vorbească despre asta
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de marile tradiții. Cuplul în sine este comic, înfățișându-ne un zeu detronat din condiția sa și un slujitor care îl prefigurează pe proverbialul Sancho Panza, căci vine "călare pe un măgar și duce pe umăr un băț gros cu crăcană, de care atârnă bagajul stăpânului"123. La fel sunt și aventurile ciudate prin care trec cei doi până ajung să asiste la lupta dintre Eschil și Euripide. Drumul către tărâmul morților se trece numai după achitarea a "două drăhmușoare", iar
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
mână tot orașul, căpătă contururi precise, definite, era cuțitul pe care-l pusese în buzunar după ce tăiase salamul. Oare când îl scosese din buzunar... De undeva de departe se auzi un glas gros, răgușit de tutun și băutură: „Hai bă Crăcană, vino cu calul, ce dracu’ faci mă, că a trecut de miezul nopții”. Era Pascu șeful gunoierilor care-l striga și pe el la treabă. Mai murmură odată ca pentru cineva pitit în întuneric: „Trebuia, înțelegi,... trebuia”. Lăscărică, înalt și
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
un loc, i-ar fi mâncat fripți, nu alta, ehei, grozav bărbat a fost”. Lăscărică tăcu, tăcură și ceilalți cu ochii pironiți undeva, poate vedeau pe un fost mare boxer sau luptător profesionist căruia cel mort acum, îi cătase pricină. Crăcană își aminti într-o fracțiune de secundă de omul mare și roșu care îi stătuse în față împroșcându-l cu gura largă de cuvinte și un fior de frig ți trecu pe șira spinării, dar de undeva din adânc o
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
trebuiau să fie la măturat străzile orașului, asculta și el cu gura întredeschisă de la colțurile căruia un fir de salivă își croia încetișor drum spre bărbie, el nu spusese nimic și rămăsese așa cu mâinile înfipte adânc în buzunarele pantalonilor. Crăcană s-a apropiat de grup, nimeni nu-l luă în seamă, nici când s-a apropiat de Lăscărică și zise tare: “Eu l-am omorât” . Mai repetă odată și Lăscărică deodată se poticni în cuvintele sale, holbă ochii ca la
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
câinii. Râdeau toți, bărbați și femei, cu guri enorme, negre, bătându-se peste coapse, arătându-l ca pe un vițel mort care atunci când lumea se așteaptă mai puțin, începe să miște din coadă. Râdea și Parasca cea oacheșă și Crăcană se uita la ea drept în ochi, fără să se ferească și parcă o vedea acum, ca în noaptea ceea de vară când îi arătase spre colțul întunecat al străzii spunându- i cu șoaptă șuierătoare, ironică: „Mă Crăcană, știi ce
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
oacheșă și Crăcană se uita la ea drept în ochi, fără să se ferească și parcă o vedea acum, ca în noaptea ceea de vară când îi arătase spre colțul întunecat al străzii spunându- i cu șoaptă șuierătoare, ironică: „Mă Crăcană, știi ce e acolo, uită-te bine, sunt doi tineri, mă, sunt tineri și poate fac dragoste, știi ce-i aia, n-ai de unde să știi, tu n-ai să știi niciodată”. S-a uitat și el, lung, îngustându-i
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
ai înfruntat tu în față pe ăla, nici pe la spate nu ai fi îndrăznit să-l lovești” și iar râse arătându-l cu degetul, mirat că insul pipernicit din fața sa nu se face mici fărâme amestecându-se sub disprețul său. Crăcană se uită liniștit la toți, văzu neîncrederea imensă de pe fețele lor și-și dădu seama că trebuie să facă ceva, nu știa în acest moment, ce, dar trebuia să facă. Parasca țipă ascuțit: „Mă Crăcană, nici cei de la Miliție n-
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
amestecându-se sub disprețul său. Crăcană se uită liniștit la toți, văzu neîncrederea imensă de pe fețele lor și-și dădu seama că trebuie să facă ceva, nu știa în acest moment, ce, dar trebuia să facă. Parasca țipă ascuțit: „Mă Crăcană, nici cei de la Miliție n-or să te creadă, du-te acolo și ai să vezi cum te aruncă afară, la ei nu merge cu ce ne-ai spus nouă aici, ăia se pricep la oameni”. Da, asta era, se
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
veșnic adormit, pe... Ieși repede din cercul acela viu și alergă tropăind pe strada prost pavată, poate de dinainte de război, bocănind cu bocancii în liniștea nopții tulburând-o pe o mare distanță, neținând seama de strigătul lui Pascu: „Mă Crăcană, nu fi nebun, vină înapoi, nu are cine să strângă gunoiul”, dar ce mai conta acum, o să mă creadă fiindcă a spus Parasca de ei că se pricep la oameni și iar alerga mai departe. Se poticni de un bețiv
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
ceva despre un chibrit care nu voia să se aprindă. Se așeză și el pe marginea trotuarului fără să mai ia seama la bețivul care acum tăcuse și-l privea cu ochi tulburi. „Dar dacă n-or să mă creadă”. Crăcană simți neîncrederea străbătându-i ca un cui ființa. Își aminti de cuțit, îl scoase și la lumina săracă a becului de pe stâlp văzu deslușit petele negre de pe lamă, strigă în gura mare „Or să mă creadă”, stârnind mânia bețivului care
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
soiului Petit Sauvignon, iar în România se cultivă în amestec. Are boabe mai puțin dense în ciorchine, verzi. Aroma specifică este pe fond „ierbos”. Produce mai mult cu 20%, dar de calitate mai puțin valoroasă ca Petit Sauvignon. Băbească neagră (Crăcană, Rășchirată) soi de bază în podgoria Nicorești. Soi pentru vinuri roșii de masă. Struguri mijlocii sau mari, conici, boabe rare, neomogene, mijlocii, sferice, ușor turtite, negre-albăstrui, pruinate. Produce 11 t/ha la Valea Călugărească, 15 t/ha la Odobești, 16
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]