7 matches
-
bucate rusești, care mie îmi plăceau tare mult, si acum îmi prepar singur borș rusesc cu sfecla roșie, din borș făcut de mine dintr-o mâna de tarate de grâu, un pumn de mălai, o bucată de pâine neagră, o crăcuța de vișin și o ramură de leuștean. Altă dată am facut altă pozna. Pe plita din bucătărie fierbea într-o oală mare zer ce rămâne de la prepararea brânzei de oi, ca să facă urda. Oalele erau ori din țuci, ori din
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 by http://confluente.ro/Prietenul_meu_vichentie.html [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]
-
Crăciun". Sorin Paliga susține că termenul "Crăciun" este un cuvânt de origine daco-tracă legat de sărbătorile focului cu ocazia solstițiului de iarnă. Precum și în „bucată de lemn”, în („Crăciun”, dar și „creangă”/„cracă”) tot așa și în ar însemna „crenguță”/„crăcuță”. Aceasta posibilitate lingvistică este susținută și de obiceiul roman de a pune crenguțe / crăci de copac la casele oamenilor cu ocazia solstițiului de iarnă și a festivităților Sol Invictus. Evanghelia canonică a lui Luca cât și cea a lui Matei
Crăciun () [Corola-website/Science/296839_a_298168]
-
foarte mult, și apoi frigurile îl vor lăsa. Cel care are vreun fel de friguri - căci sînt șaptezeci și șapte de feluri - este bine să bea ravac* cu rachiu și se vindecă. în ziua de Obrejenie [Schimbarea la Față] se iau o crăcuță cu șapte prune, cîteva alune și se păstrează la un loc neumblat, ca să nu fie stricate de ceva, căci sînt bune de friguri și de alte boale în cursul anului. Joi seara, în Săptămîna Patimilor, cînd se citesc cele douăsprezece
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
floare împărătească! Dragostea o gust din plin, fără prejudecăți și fără reticențe. 15 octombrie 1949 Este o senzație poate prea complexă pentru a încerca să o descriu: Liniște... Afară e ceață. Micuțul squar s-a schimbat în chip feeric: mici crăcuțe, subțiri și negre, presărate cu perle de apă transparente pe un fond cenușiu-mărgăritar. S-ar zice: o stampă japoneză... Față de acest peisaj mirific, cerul mediteraneean rămâne banal în frumusețea și azurul său. Cețurile au mai mult farmec. Totul este bizar
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
încrucișate se uita îndrăzneț și cu pătrundere, povestind celui cu care mergea, un bărbat neras și negru, cu căciulă roșcată și gâtul matlasat ca plapuma : - Poama de boz o scuturi în putinică, de doagă. Dai drumul numai la poamă și crăcuțele le zvârli. Rachiul l-am făcut singur eu, propriu. I- am dat și lui Neacșu, cât e el de crâșmar. Ba încă zicea : „Mai dă-mi, zice, chilă pe chilă și-ți mai întrec ceva”. Da ce-mi trebuie mie
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Naji însă nu se îndoise niciodată de rezultatul căutărilor. Danny era un băiat american și, în marea lor majoritate, băieții americani supraviețuiau. Naji s-a întors înspre cabană, cu mers ușor. Irene își făcea de lucru strivind conuri și rupând crăcuțe de pin. Bărbatul era sigur că soția lui nu s-ar fi oprit nici dacă arborii ar fi urlat de durere, nici dacă în fața ochilor i-ar fi apărut un jinn. Sigur că trebuia să divorțeze de ea. Naji nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
în cap o idee total aiurea despre noi ! Se pare că e convinsă că... mă-nțelegi. — A. Dă din cap că da, uitându-se în altă parte. — Ceea ce e, evident... ridicol ! adaug râzând din nou. — Mm hmm. Mai taie niște crăcuțe de rozmarin și mi le arată. Crezi că-ți ajung ? Mm hmm ? Ce-i asta ? Asta-i tot ce are de zis în legătură cu subiectul ăsta ? — Sinceră să fiu, cred că nu-mi ajung, spun, și el se întoarce spre arbust
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]